3ra-338/24 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Admisibilitatea recursului
3ra-338/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată
depusă de Prodan Dumitru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale
cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și
obligarea emiterii actului administrativ favorabil,
împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-338/24
NR. PIGD 2-22075172-01-3ra-12042024)
Admisibilitatea recursului; Art. 246 Cod administrativ;
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)
Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan
18 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Ion Malanciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 25 mai 2022 Prodan Dumitru reprezentat de avocatul Ciuhrii
Ludmila a depus acțiune în instanța de contencios administrativ împotriva
Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului
administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului
administrativ favorabil.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 15 martie 2022, Prodan Dumitru,
s-a adresat Oficiului Teritorial Soroca al Casei Naționale de Asigurări
Sociale cu o cererea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, ținând
cont de înlesnirile: 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Prin
decizia din 25 martie 2022 Oficiul Teritorial Soroca al CNAS a respins
cererea reclamantului, invocând că calculul vechimii în muncă efectuat în
temeiul Ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 emis de MAI nu poate fi aplicat
la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă deoarece depășește prevederile
pct. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 78/1994.
La 12 aprilie 2022 reclamantul s-a adresat cu cerere prealabilă către
Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat verificarea deciziei
Oficiului Teritorial Soroca din 25 martie 2022 și anularea acesteia ca
neîntemeiată și contrară prevederilor legale.
Prin răspunsul din 22 aprilie 2022 nr.P-792/22, Casa Națională de
Asigurări Sociale a comunicat că temei de abrogare a Deciziei CTAS Soroca
și stabilire a pensiei petiționarului nu este, or, perioada de activitate a
reclamantului în cadrul izolatorului de detenție provizorie al poliției nu poate
fi raportată la prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994.
Reclamantul consideră decizia contestată și răspunsul la cererea
prealabilă nefondate și ilegale, pasibile de casare din următoarele
considerente.
1
A menționat că a activat în cadrul organelor de poliție o perioadă de
15 ani și 03 zile, din care, în perioada 05 martie 2010 – 05 martie 2013 - în
calitate de polițist, polițist- șofer al izolatorului de detenție provizorie a CRP
Soroca al MAI; în perioada 05 martie 2013 – 01 august 2016 - în funcția de
polițist al izolatorului de detenție provizorie al secției management
operațional a IP Soroca al IGP al MAI; în perioada 01 august 2016 – 05
septembrie 2017 - în funcția de inspector inferior al izolatorului de detenție
provizorie al secției management operațional a IP Soroca al IGP al MAI; în
perioada 05 septembrie 2017 – 21 mai 2019 - în funcția de subofițer al
izolatorului de detenție provizorie al secției management operațional a IP
Soroca al IGP al MAI. Conform art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78
din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea
pensiei persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, care au efectuat
serviciul în izolatoarele de urmărire penală, se acordă două luni vechime în
muncă pentru o lună de serviciu.
A comunicat reclamantul că refuzând stabilirea pensiei pentru
vechime în muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că
perioada de activitate a reclamantului în cadrul izolatorului de detenție
provizorie al poliției nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit. d) din
Hotărârea Guvernului nr.78/1994.
Consideră că Casa Națională de Asigurări Sociale a interpretat eronat
legea, sustrăgând-se astfel de la stabilirea și plata pensiei în cuantum legal
reclamantului. Or, hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, de rând
cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de
comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie
1993, urmează să fie respectată și executată întocmai la momentul stabilirii
pensiei reclamantului. Or, executarea prevederilor Hotărârii Guvernului
nr.78 din 21 februarie 1994, este obligatorie și nu era pusă în dependență de
dorința și capacitatea agenților statului de a înțelege și interpreta norma
legală. Cât privește ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la
recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de
funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI”, a menționat
că actul normativ dat se încadrează perfect în prevederile Hotărârii
Guvernului nr.78/1994, și emiterea Ordinului a fost dictată de necesitatea
executării întocmai a Hotărârii Guvernului, adică întru executarea HG
nr.78/1994.
2
Astfel a comunicat că, prin acțiunile Casei Naționale de Asigurări
Sociale reclamantului i se cauzează prejudiciu material și moral.
În fața instanței de judecată Prodan Dumitru a solicitat anularea
deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. nr. 21/2022/21831
din 25 martie 2022 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei, anularea
răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-792/22 din 22 aprilie
2022 pe marginea cererii prealabile, cu obligarea Casei Naționale de
Asigurări Sociale de a emite decizie de stabilire a pensiei pentru vechime în
muncă a reclamantului, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 10 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani, acțiunea a fost admisă parțial. S-a anulat ca ilegală decizia Casei
Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Soroca) privind respingerea
cererii în stabilirea pensiei nr.21/2022/21831 din 25 martie 2022 și răspunsul
Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.P-792/22 din 22 aprilie 2022. S-a
obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ
favorabil prin care să-i stabilească și să-i achite lui Prodan Dumitru pensie
pentru vechime în muncă. În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 martie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel
nemotivat, iar în data de 02 octombrie 2023 apel motivat împotriva hotărârii
din 10 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea
hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii ca
neîntemeiată.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost
respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind
menținută hotărârea din 10 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
Instanța de apel a menționat că prima instanță a examinat cauza sub
toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios,
circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea
materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces,
3
condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor
procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces
echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru
apărarea a Drepturilor Omului, iar careva temei legal pentru casarea actului
judecătoresc n-a fost stabilit în instanța de apel.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 08 aprilie 2024, Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus
recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu
pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.
SOLICITAREA RECURENTULUI
Recurentul a indicat că nu este de acord cu hotărârile contestate,
consideră decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe ca fiind
neîntemeiate, ce rezultă din interpretarea în mod eronat a legii materiale
aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994
cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a
pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și
din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National
Anticorupție și sistemului penitenciar. În motivarea cererii de recurs au fost
aduse argumente similare celor din cererea de apel. În motivarea cererii de
recurs au fost aduse argumente similare celor din cererea de apel.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 245 din Codul administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 20 februarie
2024 și a notificat-o părților la 28 martie 2024, iar cererea de recurs a fost
depusă la 08 aprilie 2024. În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide
că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din
Codul administrativ.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ prevede următoarele:
4
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.
Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. a1 Codul administrativ prevede:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de
recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere
irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se comunică părților.
(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:
a1) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451”
Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ prevede:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.
La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi
prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate
de către instanța de judecată contrar prezentului cod.
MOTIVAREA INSTANȚEI
În conformitate cu art. 246 alin. (l) din Codul administrativ, Curtea
Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în
acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară
inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-h).
5
Din analiza acestor prevederi, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar
la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma
„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate
și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra
cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe
cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea
cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din
perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel
contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o
eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că recursul declarat de Casa Națională de
Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ, deoarece se referă doar la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă
interpretarea contrară legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinat pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept celor expuse în cererea
6
de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind
apreciate în mod corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al
Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și
dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții
de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,
precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări
și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,
nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
7
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 7
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (2) lit.
a1) din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări
Sociale.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Ion Malanciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
8