ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 18.09.2024

3ra-338/24 — contestarea actului administrativ

HOTĂRÂRE
18.09.2024
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
contestarea actului administrativ
Temei legal
Admisibilitatea recursului
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
3ra-338/24 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată

depusă de Prodan Dumitru împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil și

obligarea emiterii actului administrativ favorabil,

împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 3ra-338/24

NR. PIGD 2-22075172-01-3ra-12042024)

Admisibilitatea recursului; Art. 246 Cod administrativ;

Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. V. Ciumac)

Curtea de Apel Chișinău, jud. Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan

18 septembrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Casa Națională de

Asigurări Sociale,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Ion Malanciuc, Președinte,

Mariana Ursachi,

Oxana Parfeni judecători,

constată următoarele:

Ludmila a depus acțiune în instanța de contencios administrativ împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ favorabil.

s-a adresat Oficiului Teritorial Soroca al Casei Naționale de Asigurări

Sociale cu o cererea de stabilire a pensiei pentru vechime în muncă, ținând

cont de înlesnirile: 2 luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu. Prin

decizia din 25 martie 2022 Oficiul Teritorial Soroca al CNAS a respins

cererea reclamantului, invocând că calculul vechimii în muncă efectuat în

temeiul Ordinului nr. 96 din 20 martie 2018 emis de MAI nu poate fi aplicat

la stabilirea pensiei pentru vechime în muncă deoarece depășește prevederile

pct. 8 din Hotărârea de Guvern nr. 78/1994.

Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a solicitat verificarea deciziei

Oficiului Teritorial Soroca din 25 martie 2022 și anularea acesteia ca

neîntemeiată și contrară prevederilor legale.

Asigurări Sociale a comunicat că temei de abrogare a Deciziei CTAS Soroca

și stabilire a pensiei petiționarului nu este, or, perioada de activitate a

reclamantului în cadrul izolatorului de detenție provizorie al poliției nu poate

fi raportată la prevederile pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.78/1994.

prealabilă nefondate și ilegale, pasibile de casare din următoarele

considerente.

1

15 ani și 03 zile, din care, în perioada 05 martie 2010 – 05 martie 2013 - în

calitate de polițist, polițist- șofer al izolatorului de detenție provizorie a CRP

Soroca al MAI; în perioada 05 martie 2013 – 01 august 2016 - în funcția de

polițist al izolatorului de detenție provizorie al secției management

operațional a IP Soroca al IGP al MAI; în perioada 01 august 2016 – 05

septembrie 2017 - în funcția de inspector inferior al izolatorului de detenție

provizorie al secției management operațional a IP Soroca al IGP al MAI; în

perioada 05 septembrie 2017 – 21 mai 2019 - în funcția de subofițer al

izolatorului de detenție provizorie al secției management operațional a IP

Soroca al IGP al MAI. Conform art. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea

pensiei persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, care au efectuat

serviciul în izolatoarele de urmărire penală, se acordă două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu.

vechime în muncă, Casa Națională de Asigurări Sociale a menționat că

perioada de activitate a reclamantului în cadrul izolatorului de detenție

provizorie al poliției nu poate fi raportată la prevederile pct.8 lit. d) din

Hotărârea Guvernului nr.78/1994.

legea, sustrăgând-se astfel de la stabilirea și plata pensiei în cuantum legal

reclamantului. Or, hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, de rând

cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr.1544 din 23 iunie

1993, urmează să fie respectată și executată întocmai la momentul stabilirii

pensiei reclamantului. Or, executarea prevederilor Hotărârii Guvernului

nr.78 din 21 februarie 1994, este obligatorie și nu era pusă în dependență de

dorința și capacitatea agenților statului de a înțelege și interpreta norma

legală. Cât privește ordinul MAI nr.96 din 20 martie 2018 „Cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționari publici cu statut special și militari din cadrul MAI”, a menționat

că actul normativ dat se încadrează perfect în prevederile Hotărârii

Guvernului nr.78/1994, și emiterea Ordinului a fost dictată de necesitatea

executării întocmai a Hotărârii Guvernului, adică întru executarea HG

nr.78/1994.

2

Sociale reclamantului i se cauzează prejudiciu material și moral.

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Soroca nr. nr. 21/2022/21831

din 25 martie 2022 privind respingerea cererii de stabilire a pensiei, anularea

răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-792/22 din 22 aprilie

2022 pe marginea cererii prealabile, cu obligarea Casei Naționale de

Asigurări Sociale de a emite decizie de stabilire a pensiei pentru vechime în

muncă a reclamantului, precum și compensarea cheltuielilor de judecată.

Râșcani, acțiunea a fost admisă parțial. S-a anulat ca ilegală decizia Casei

Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Soroca) privind respingerea

cererii în stabilirea pensiei nr.21/2022/21831 din 25 martie 2022 și răspunsul

Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.P-792/22 din 22 aprilie 2022. S-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ

favorabil prin care să-i stabilească și să-i achite lui Prodan Dumitru pensie

pentru vechime în muncă. În rest pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

nemotivat, iar în data de 02 octombrie 2023 apel motivat împotriva hotărârii

din 10 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea

hotărârii cu emiterea unei noi decizii privind respingerea acțiunii ca

neîntemeiată.

respins apelul declarat de către Casa Națională de Asigurări Sociale, fiind

menținută hotărârea din 10 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

toate aspectele, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios,

circumstanțele de fapt, caracteristice raportului juridic litigios, legea

materială ce guvernează raportul juridic, creând participanților la proces,

3

condiții obiective și echitabile, pentru exercitarea drepturilor și obligațiunilor

procedurale, fapt ce se încadrează în asigurarea părților dreptul la un proces

echitabil, garantat și asigurat prin art.6 al Convenției Europene pentru

apărarea a Drepturilor Omului, iar careva temei legal pentru casarea actului

judecătoresc n-a fost stabilit în instanța de apel.

recurs împotriva deciziei din 20 februarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu

pronunțarea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii.

consideră decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe ca fiind

neîntemeiate, ce rezultă din interpretarea în mod eronat a legii materiale

aplicabile la caz și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994

cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului National

Anticorupție și sistemului penitenciar. În motivarea cererii de recurs au fost

aduse argumente similare celor din cererea de apel. În motivarea cererii de

recurs au fost aduse argumente similare celor din cererea de apel.

„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la

pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”

2024 și a notificat-o părților la 28 martie 2024, iar cererea de recurs a fost

depusă la 08 aprilie 2024. În condițiile enunțate, instanța de recurs conchide

că recursul a fost depus cu respectarea termenului prevăzut de art. 245 din

Codul administrativ.

4

„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel

pot fi contestate cu recurs.

Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de

recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere

irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se comunică părților.

(2) Recursul se declară inadmisibil în special cînd:

a1) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.2451

Art. 2451 alin. (1) și (3) din Codul administrativ prevede:

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

d) hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru

instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit.d) sau a

cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare.

La examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi

prezentate probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate

de către instanța de judecată contrar prezentului cod.

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin. (2) din art. 246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-h).

5

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului

administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat

pe temeiuri concludente și serioase.

„în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate

și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra

cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea

cererii în completul de 5 judecători.

Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o

eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Asigurări Sociale, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ, deoarece se referă doar la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțata de către Curtea de Apel Chișinău și nu relevă

interpretarea contrară legii și aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinat pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept celor expuse în cererea

6

de apel, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind

apreciate în mod corespunzător.

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea

cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în

sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera

netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 2451 din Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și

dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea

nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții

de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei

asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control

efectuat din oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției

legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea

și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder

7

împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.

230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care

se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi

mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de 7

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a

se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Supreme de justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

a1) din Codul administrativ

Declară inadmisibil recursul depus de Casa Națională de Asigurări

Sociale.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Ion Malanciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

8

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2025-08-13
0,95
3ra-19/25 — anularea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Procov Iuri împotriva Casei Naționale d
CSJ 2024-05-29
0,95
3ra-15/24 — anularea actului adminstrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil
Dosar nr. 3ra-15/24 2-21114307-01-3ra-04012024 Instanța de fond: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani, judecător – V. Chisilița Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău, judecători – Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici D E C I Z I E 29 mai
CSJ 2022-09-28
0,95
3ra-883/22 — contestarea actului administrativ
Dosarul nr. 3ra-883/22 2-20153550-01-3ra-30082022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gh. Mîra, A.Bostan, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 28 septembrie 2
CSJ 2025-10-15
0,95
3ra-943/24 — contestarea actului administrativ
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Casa Națională de Asigurări Sociale în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bordian Cornel împotriva Casei Naționale de
CSJ 2022-05-18
0,95
3ra-342/22 — cu privire la contestarea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată
Dosarul nr. 3ra-342/22 2-20066887-01-3ra-08042022 Prima instanţă: Judecătoria Chişinău sediul Rîşcani (jud. V. Ciumac) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) ÎNCHEIERE 18 mai 2022 mun. Chişinău
Sursă