3ra-266/24 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si obligarea furnizarii informatiei solicitate
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si obligarea furnizarii informatiei solicitate
- Temei legal
- consecintele neindeplinirii cerintelor instantei de recurs. Achitarea taxei de timbru conditie obligatorie pentru punerea pe rol a recursului.
3ra-266/24 — constatarea incalcarii dreptului de acces la informatie si obligarea furnizarii informatiei solicitate (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului depus de Vitalie
Zama,
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de
chemare în judecată depusă de Vitalie Zama împotriva Serviciului
Vamal al Republicii Moldova cu privire la constatarea încălcării
dreptului de acces la informație și obligarea furnizării informației
solicitate,
împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-266/24
NR. PIGD 2-21039234-01-3ra-18032024)
Consecințele neîndeplinirii cerințelor instanței de recurs. Achitarea
taxei de timbru – condiție obligatorie pentru punerea pe rol a
recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Ciumac)
Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Negru, E. Palanciuc, I. Dutca)
16 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului depus de
Vitalie Zama
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 16 martie 2021 Vitalie Zama a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Serviciului Vamal al Republicii Moldova cu privire la constatarea
încălcării dreptului de acces la informație și obligarea furnizării informației
solicitate.
În motivarea acțiunii, a indicat că la 12 februarie 2021, a depus la
Serviciul Vamal al Republicii Moldova cerere, prin care a solicitat furnizarea
următoarelor informații de interes public: 1) care sunt companiile ce au
importat ulei de palmier în Republica Moldova, în perioada 2017 – 2020; 2)
ce cantitatea de ulei de palmier a fost importat în Republica Moldova, în
perioada 2017 – 2020. La data de 25 februarie 2021, Serviciul Vamal al
Republicii Moldova i-a furnizat informația privind cantitatea uleiului de
palmier importat, însă a refuzat furnizarea informației privind companiile ce
au importat uleiul respectiv, în perioada 2017 - 2020, invocând art. 17 din
Codul vamal.
Reclamantul a menționat că refuzul Serviciului Vamal în furnizarea
informațiilor solicitate, în partea privind companiile ce au importat uleiul
respectiv în perioada 2017 - 2020, este unul ilegal, susținând în acest sens
că, conform prevederilor art. 11 din Legea privind accesul la informație,
furnizorul de informații, în conformitate cu competențele care îi revin, este
obligat: 1) să asigure informarea activă, corectă și la timp a cetățenilor asupra
chestiunilor de interes public și asupra problemelor de interes personal; 2) să
garanteze liberul acces la informație.
A mai invocat prevederile art. 16 din Legea privind accesul la
informație, conform cărora informațiile, documentele solicitate vor fi puse
la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru a fi
furnizate, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii
de acces la informație. În temeiul art.21 din Legea privind accesul la
informație, persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes legitim
1
de către furnizorul de informații poate ataca acțiunile acestuia atât pe cale
extrajudiciară, cât și direct în instanța de contencios administrativ
competentă. Persoana care se consideră lezată într-un drept sau interes
legitim poate ataca orice acțiune sau inacțiune a persoanei responsabile
pentru primirea și examinarea cererilor de acces la informații dar în special
cu privire la: d) neprezentarea sau prezentarea necorespunzătoare a
informațiilor solicitate; e) refuzul neîntemeiat de a prezenta informațiile
solicitate. Totodată, în conformitate cu prevederile art. 189 alin. (1) din
Codul administrativ, orice persoană care revendică încălcarea unui drept al
său prin activitatea administrativă a unei autorități publice poate înainta o
acțiune în contencios administrativ. O acțiune în contencios administrativ
poate fi înaintată și atunci când autoritatea publică nu a soluționat în termen
legal o cerere.
Reclamantul a specificat că autoritatea pârâtă, prin neprezentarea în
termenul prevăzut de lege a informației solicitate prin cererea din 12
februarie 2021, în partea ce ține de companiile ce au importat ulei de palmier
în perioada 2017 - 2020, a încălcat dreptul său de acces la informație.
Astfel, reclamantul Vitalie Zama a solicitat constatarea încălcării
dreptului său de acces la informație, drept urmare a refuzului pârâtului
Serviciul Vamal al Republicii Moldova de a furniza informația privind
companiile ce au importat ulei de palmier în Republica Moldova, în perioada
2017 – 2020, și obligarea pârâtului să furnizeze informația solicitată prin
cererea din 12 februarie 2021 și anume informația privind companiile ce au
importat ulei de palmier în Republica Moldova, în perioada 2017 – 2020.
Prin hotărârea din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani a fost admisă acțiunea depusă de Vitalie Zama. S-a anulat
răspunsul/refuzul Șefului Serviciului Statistică Vamală din cadrul
Serviciului Vamal, dna Angela Timuța, din 25 februarie 2021. S-a obligat
Serviciul Vamal al Republicii Moldova să furnizeze lui Vitalie Zama,
informația solicitată prin cererea din 12 februarie 2021, și anume, în partea
ce se referă la companiile care au importat ulei de palmier în Republica
Moldova, în perioada 2017-2020.
Prin decizia din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost
casată integral hotărârea din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a respins acțiunea depusă de
Vitalie Zama.
La data de 11 martie 2024, Vitalie Zama a depus recurs împotriva
deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
2
admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu pronunțarea unei noi
decizii de menținere a hotărârii instanței de fond.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 24 alin. (1) din Codul administrativ:
„Participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a
încălca drepturile procesuale ale altor participanți.”
Art. 96 alin. (1) din Codul administrativ:
„Notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se
realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de
vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este
adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură.”
Art. 244 din Codul administrativ:
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.
Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a
treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”
Art. 245 din Codul administrativ:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 246 alin. (1) din Codul administrativ:
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se comunică părților.”
Art. 246 alin. (2) lit. f) din Codul administrativ:
„Recursul se declară inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde
cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (1) și
recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. 234 alin. (1) coroborat cu 244 alin. (2) din Codul administrativ:
„La cererea de recurs se anexează documentele prevăzute la art. 212 alin. (1) lit. e)
din Codul administrativ și anume dovada achitării taxei de stat și/sau a taxei de timbru,
în cazurile prevăzute în Legea taxei de stat nr. 213/2023.”
Art. 235 coroborat cu 244 alin. (2) din Codul administrativ:
„dacă cererea de recurs nu corespunde cerințelor prevăzute la art. 234 alin. (1),
judecătorul stabilește recurentului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă
3
recurentul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de recurs se
consideră depusă la data inițială.”
Art. 2 din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023:
„Taxa de timbru este o sumă de bani care se percepe, o singură dată, de la persoanele
fizice și juridice pentru intentarea unui proces judiciar civil, de contencios administrativ,
precum și pentru fiecare contestație împotriva deciziei agentului constatator asupra cauzei
contravenționale atât în primă instanță, cât și în căile de atac.
Taxa de timbru nu este susceptibilă de scutire, amânare sau eșalonare, cu excepțiile
prevăzute de prezenta lege. Suma de bani plătită ca taxă de timbru nu se restituie și nici
nu se compensează din contul părții care a pierdut procesul.
Prin derogare de la alin. (1), nu se percepe taxă de timbru de la autoritățile și
instituțiile publice în acțiunile care au ca obiect încasarea unor sume de bani la bugetul
de stat.
Taxa de timbru constituie 200 de lei.”
Art. 3 lit. a) din Legea taxei de stat nr. 213 din 31 iulie 2023:
„Se impune taxă de stat pentru cererile de chemare în judecată, cererile
reconvenționale, cererile de intervenție principală, cererile de apel, cererile de recurs și
alte cereri prevăzute în anexa nr.1, cererile de contestare a actelor și acțiunilor
executorului judecătoresc, precum și pentru cererile de eliberare de către instanța de
judecată a copiilor (duplicatelor) de pe documente, conform anexei nr.1.”
Art. 195 din Codul administrativ coroborat cu art. 111 alin. (1) din
Codul de procedură civilă:
„Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care
nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța
judecătorească.”
Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă:
„Dacă actul de procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească or
în o altă organizație, termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau
la care încetează operațiunile respective.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege or stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
legiuitorul prin expresia ,,în special” din conținutul normei art. 246 alin. (2)
din Codul administrativ a indicat că temeiurile de inadmisibilitate stipulate
4
nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv prin lege, pot fi reglementate și
alte temeiuri care necesită a fi verificate la etapa examinării cererii de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
din actele cauzei rezultă cert că la depunerea recursului împotriva deciziei
din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Vitalie Zama a omis să
anexeze documentul, care ar confirma achitarea de către recurent a taxei de
timbru, deși a fost obligat prin lege să depună actul enunțat.
Astfel, prin încheierea din 20 mai 2024 a Curții Supreme de Justiție s-
a acordat termen recurentului Vitalie Zama, până la 04 iunie 2024, ora 17:00,
pentru prezentarea, la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str.
Petru Rareș, 18), a documentului în original, care confirmă achitarea taxei
de timbru în sumă de 200 (două sute) de lei, pentru depunerea recursului
împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău. S-a
explicat recurentului Vitalie Zama că, în cazul în care acesta va înlătura
neajunsurile în termenul stabilit, cererea se va considera depusă la data
inițială. S-a explicat recurentului Vitalie Zama că, în cazul în care acesta nu
va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea de recurs va fi declarată
inadmisibilă.
Încheierea nominalizată a fost expediată lui Vitalie Zama, prin
intermediul poștei electronice la adresa „vitalie.zama@gmail.com” la data
de 21 mai 2024, ora 14:14 min.
Adresa electronică respectivă a fost indicată de recurentul Vitalie
Zama în cererea de chemare în judecată (f.d.4), în cererea privind examinarea
cauzei în ordine de apel în lipsa sa (f.d.118), dar și figurează ca adresa de la
care recurentul a expediat Curții Supreme de Justiție cererea de recurs
(f.d.140).
Instanța de recurs menționează că distinct acestor circumstanțe,
recurentul Vitalie Zama până la data și ora stabilită de către Curtea Supremă
de Justiție nu a prezentat documentul în original, care confirmă achitarea
taxei de timbru în sumă de 200 (două sute) de lei, pentru depunerea
recursului împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău și nici până la data examinării admisibilității recursului.
Contrar prevederilor legale citate supra, recurentul Vitalie Zama nu a
depus diligența necesară în vederea exercitării căii de atac.
Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul
depus de Vitalie Zama împotriva deciziei din 18 octombrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, sub aspectele enunțate supra.
5
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 alin. (2) lit. f)
din Codul administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de Vitalie Zama.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6