3ra-333/24 — obligarea eliberării informatiei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- obligarea eliberării informatiei
- Temei legal
- recurs vădit neîntemeiat
3ra-333/24 — obligarea eliberării informatiei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de SRL „Natanol Priorit”,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de SRL „Natanol Priorit” împotriva Ministerului Mediului și
Inspectoratului pentru Protecția Mediului, privind obligarea eliberării
informației,
împotriva deciziei din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-333/24
NR. PIGD 2-20067208-01-3ra-11042024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 246 alin. (2) lit. h) Cod administrativ.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, jud. V. Dodon
Curtea de Apel Chișinău, jud. V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc
17 aprilie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de SRL
„Natanol Priorit”,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 19 iunie 2020, SRL „Natanol Priorit” a depus acțiune împotriva
Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (Ministerului
Mediului) și Inspectoratului pentru Protecția Mediului, solicitând constatarea
nesoluționării în termen a cererii și obligarea prezentării actului de constatare a
măsurărilor efectuate în cadrul controlului.
În motivarea acțiunii, a arătat că la data de 3 februarie 2020, în baza
delegației de control emise de autoritatea competentă, Inspectoratul pentru
Protecția Mediului a efectuat un control la zăcământul de calcar brut pentru
construcție „Oziornoe”.
Potrivit procesului-verbal întocmit în urma controlului, în cadrul
verificărilor au fost efectuate măsurări cu echipamentul GPS, model Trimble
R8S/Slate, număr de serie 5909R00061/19934800163, buletin de verificare
metrologică G-474, valabil până la 22 mai 2020.
Ulterior, prin interpelarea nr. 681 din 2 martie 2020, recepționată de
autorități la 6 martie 2020, SRL „Natanol Priorit” a solicitat prezentarea actului
de constatare a măsurărilor efectuate. Cu toate acestea, autoritățile pârâte nu au
soluționat cererea de acces la informație în termenul prevăzut de lege.
În aceste condiții, considerând că refuzul de a furniza informația solicitată
încalcă dispozițiile Legii privind accesul la informație, reclamanta a înaintat
prezenta acțiune în fața instanței de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani, s-a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către SRL
„Natanol Priorit” împotriva Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și
Mediului și Inspectoratului pentru Protecția Mediului privind obligarea la
prezentarea actului de constatare a măsurărilor efectuate în cadrul controlului.
1
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 24 noiembrie 2021, SRL „Natanol Priorit” a declarat apel împotriva
hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală
a hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie admisă acțiunea.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de SRL „Natanol Priorit” și s-a menținut hotărârea din 16
noiembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că prin interpelarea
formulată la 2 martie 2020, SRL „Natanol Priorit” a solicitat prezentarea actului
de constatare a măsurărilor efectuate în cadrul controlului, însă un asemenea act
nu a fost întocmit din motivul neprezentării de către societate a actului de
confirmare a perimetrului minier, necesar pentru contrapunerea datelor GPS.
Instanța de apel a concluzionat că autoritatea publică nu poate fi obligată
să furnizeze un document inexistent, iar solicitarea apelantei viza prezentarea
unui act care, în mod obiectiv, nu a fost emis.
Instanța de apel a conchis că instanța de fond a stabilit corect
circumstanțele cauzei, a apreciat legal probele administrate și a aplicat în mod
corect prevederile legale relevante, în special cele ale Codului administrativ și
Legii privind accesul la informație.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 8 aprilie 2024, SRL „Natanol Priorit” a declarat recurs împotriva
deciziei din 6 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat
casarea deciziei și a hotărârii, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care
acțiunea să fie admisă.
ARGUMENTELE RECURSULUI
În motivarea recursului, a susținut că instanțele de fond și apel au adoptat
soluții vădit arbitrare, fără a analiza esența cererii și fără a garanta un control
efectiv al pretinsei încălcări a dreptului de acces la informație.
Consideră că instanțele de fond și de apel au interpretat în mod eronat
obiectul cererii de acces la informație, întrucât SRL „Natanol Priorit” nu a
solicitat un act de constatare distinct, ci orice document care să reflecte
măsurările efectuate cu echipamentul GPS, indiferent de denumirea acestuia.
A invocat faptul că atât autoritățile pârâte, cât și instanțele de judecată au
recunoscut că respectivele măsurări au fost efectuate în cadrul controlului,
2
folosind echipamentul GPS model Trimble R8S/Slate, cu buletin metrologic
valabil până la 22 mai 2020, fapt ce denotă existența informației solicitate.
Neprezentarea de către reclamantă a actului de confirmare a perimetrului
minier nu afectează dreptul de acces la informația deja obținută în timpul
controlului și nu justifică refuzul furnizării acestor date.
A subliniat că refuzul furnizării măsurărilor efectuate încalcă dispozițiile
Legii privind accesul la informație, întrucât aceste date vizează direct
reclamanta și sunt de interes personal, fiind protejate de dreptul fundamental la
informație.
POZIȚIA INTIMAȚILOR
Prin referința depusă la 30 aprilie 2024, Ministerul Mediului a solicitat
respingerea recursului și menținerea hotărârilor.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) Cod administrativ prevede următoarele:
„(1) Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
Art. 245 Cod administrativ relevă că:
„Recursul se depune la Curtea Supremă de Justiție în termen de două luni de la
pronunțarea hotărârii sau a deciziei motivate, dacă legea nu stabilește un alt termen.”
Art. 2451 din Codul administrativ prevede că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată
este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)
hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d) hotărârea
sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă
potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit. c) și d) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
(3) Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie pentru
instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la alin.(1) lit. d) sau a
cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La
examinarea recursului într-o cauză care a fost trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate
probe noi dacă acestea au fost restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța
de judecată contrar prezentului cod.”
Art. 246 alin. (1) și (2) lit. h) Codul administrativ prevede că:
„(1) Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă.
3
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele
și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și
se comunică părților.
Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. h) că, recursul se declară inadmisibil în
special când recursul este vădit neîntemeiat.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
atestă că decizia integrală a fost notificată reprezentantului SRL „Natanol
Priorit” la 18 februarie 2024, astfel că recursul a fost declarat cu respectarea
prevederilor art. 245 din Codul administrativ.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului
administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare
suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv
al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor
veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții
de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex
officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea
cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care
trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de
admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu
relevă temeiuri justificate care să convingă că există o aparență privind
interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de drept material
sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei
recurată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în
cererea de chemare în judecată, care au fost analizate de către Curtea de Apel,
fiind apreciate în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei
4
încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire
la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 §
1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din
Codul administrativ.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
Curtea de Apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea
unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control
efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin
legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
5
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.
141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Din aceste motive, în conformitate cu art. 230 și art. 246 alin.(2) lit. h)
din Codul administrativ,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus SRL „Natanol Priorit”.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
6