3ra-336/23 — obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului moral si material

3ra-336/23 — obligarea furnizarii informatiei, repararea prejudiciului moral si material (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-336/23

2-20113294-01-3ra-28032023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – V. Dodon

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru

Î N C H E I E R E

06 martie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de către Valeriu Mitrofan,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către

Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din orașul

Chișinău cu privire la obligarea eliberării informației și repararea prejudiciului

moral,

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin car a

fost admisă cererea de apel, casată parțial hotărîrea instanței de fond și pronunțată o

deciziei nouă,

c o n s t a t ă:

La 15 septembrie 2020 Mitrofan Valeriu a depus acțiune în contenciosul

administrativ împotriva Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău

privind obligarea la eliberarea informație și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii a invocat că, la data de 18 august 2020 a expediat o cerere

privind accesul la informație cu nr. 04/20 prin care a solicitat respectuos ca

administrația Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău să-i permită

să facă cunoștință și să efectueze fotocopia următoarelor documente: a) foilor de

parcurs pentru perioada aprilie 2020 eliberate pentru toate unitățile de transport care

sunt în gestiunea Centrului de Excelență în Construcții, b) documentelor contabile

pentru luna aprilie 2020 (facturile fiscale ce confirmă procurarea carburanților,

documentele contabile ce confirmă cantitatea de decontare a carburanților folosiți,

cine a decontat carburanții folosiți și care este documentul ce confirmă împuternicirile

persoanelor care au decontat carburanții folosiți în această perioadă); încasarea

prejudiciului moral în mărime de 5 000 de lei, pentru încălcarea dreptului privind

accesul la informație.

A menționat reclamantul că, cererea a fost înaintată în baza art. 16 din Legea

privind accesul la informație care stipulează, că informațiile, documentele solicitate

1

vor fi puse la dispoziția solicitantului din momentul în care vor fi disponibile pentru

furnizare, dar nu mai târziu de 15 zile lucrătoare de la data înregistrării cererii de acces

la informație, însă până la momentul depunerii acțiunii, la 15 septembrie 2020, nu i-

a fost permis de a face cunoștință și de a efectua fotocopia documentelor solicitate

prin cererea invocată supra. Autoritățile publice, potrivit competențelor, sunt obligate

să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra

problemelor de interes personal.

A indicat reclamantul că, solicitarea formulată în cererea nr. 04/20 din 18 august

2020 înregistrată la Centrul de Excelență în Construcții, fapt confirmat prin scrisoarea

de răspuns nr. 01-13/155 din 03 septembrie 2020 expediată de Centrul de Excelență

în Construcții, nu era pur formală, din contra aceasta urmărea satisfacerea interesului

de a ști cum sunt gestionate resursele financiare de către administrația Centrului de

Excelență în Construcții. Cererea de acces la informație, conținea suficiente indicii

care ar fi permis unei autorități diligente identificarea și comunicarea informației ce-

l interesa, însă Centrul de Excelență în Construcții din orașul Chișinău, acționând în

mod deliberat, a ales să nu-i ofere răspunsul în termenul prevăzut de lege.

A opinat reclamantul că, luând în calcul comportamentul administrației

Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău, care denotă tendința de a

acționa deliberat în vederea îngrădirii nejustificate a dreptului la informație, miza pe

care o avea la obținerea informației solicitate, instanța de judecată în cazul dat are

menirea de a stabili că comunicarea peste termen a informațiilor solicitate sau

neeliberarea documentelor solicitate i-a cauzat în mod indubitabil anumite suferințe

psihice. Or, principiul legalității, care este unul fundamental în statul de drept, obligă

autoritățile să se conducă în activitatea lor exclusiv de lege și nu de emoții sau de

frustrări, iar eventualele abuzuri din partea justițiabililor urmează a fi contracarate tot

în limitele și potrivit procedurilor stabilite de lege.

A relatat reclamantul că, vinovăția pârâtului la cauzarea prejudiciului, este

apreciată la suma de 5 000 de lei, care este suficientă pentru a compensa orice

prejudiciu de ordin moral cauzat prin refuzul de a-i furniza informația solicitată în

cerere.

A solicitat reclamantul constatarea încălcării dreptului privind accesul la

informație de către Instituția Publică Centrul de Excelență în Construcții, în legătură

cu neeliberarea în termen a copiilor documentelor solicitate în prezenta cerere,

obligarea la permiterea de a face cunoștință și de a efectua fotocopia foilor de parcurs

pentru perioada ianuarie 2020 eliberate pentru toate unitățile de transport care sunt în

gestiunea CEC, documentelor contabile pentru luna ianuarie 2020 (facturile fiscale ce

confirmă procurarea carburanților, documentele contabile ce confirmă cantitatea de

decontare a carburanților folosiți, cine a decontat carburanții folosiți și care este

documentul ce confirmă împuternicirile persoanelor care au decontat carburanții

folosiți în această perioadă) și încasarea prejudiciului moral cauzat în mărime de

5 000 de lei.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-

a respins ca neîntemeiată acțiunea depusă de Mitrofan Valeriu împotriva Centrului de

Excelență în Construcții din or. Chișinău privind constatarea încălcării dreptului de

acces la informație, obligarea la eliberarea informației și repararea prejudiciului

moral.

2

La 13 decembrie 2021, Mitrofan Valeriu a declarat apel împotriva hotărârii din

10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat

admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii

prin care acțiunea înaintată să fie admisă integral.

Prin decizia din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

de apel înaintată de Mitrofan Valeriu din alte motive, s-a casat parțial hotărârea din

10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă

în partea casată prin care.

S-a declarat ca inadmisibilă acțiunea depusă de Mitrofan Valeriu împotriva

Centrului de Excelență în Construcții din orașul Chișinău privind repararea

prejudiciului moral.

În rest, hotărârea din 10 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

a fost menținută.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, conform punctelor 47-49 din

Regulamentul cu privire la modul de formare și utilizare a veniturilor colectate de

către autoritățile/instituțiile din subordinea Ministerului Educației, Culturii și

Cercetării, aprobat prin Hotărârea Guvernului cu privire la lucrările și serviciile contra

plată, mărimea tarifelor la servicii, modul de formare și utilizare a veniturilor

colectate de către autoritățile/instituțiile subordonate Ministerului Educației, Culturii

și Cercetării nr. 872 din 21.12.2015 (în continuare, Regulament), veniturile se

formează din plățile persoanelor fizice și juridice achitate pentru prestarea serviciilor

informaționale. Costul serviciilor informaționale se stabilește în baza cheltuielilor

efectuate în procesul prestării serviciilor de internet, de instalare și elaborare de soft,

de culegere computerizată a textelor, de scanare, machetare etc. Veniturile colectate

din prestarea serviciilor informaționale se utilizează pentru acoperirea tuturor

cheltuielilor aferente activității respective, conform ponderii acestora, aprobate în

devizul de venituri și cheltuieli. Prin urmare în conformitate cu Nomenclatorul și

tarifele pentru lucrările și/sau serviciile prestate contra plată de către autoritățile/

instituțiile din subordinea Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, cu excepția

instituțiilor de învățământ superior care activează în condiții de autonomie financiară,

pentru scanarea textelor, imaginilor, 1 pagină - 1 leu.

A invocat că, din materialele cauzei nu rezultă conformarea reclamantului

Mitrofan Valeriu la cerințele impuse de IP Centrul de Excelență în Construcții, pentru

satisfacerea cererii nr.04/20 din 17.08.2020, și anume, de către reclamant/apelant nu

a fost efectuată plata pentru prelucrarea informațiilor solicitate.

Curtea de Apel Chișinău a reținut că, condițiile de plată, impuse reclamantului

de către pârât prin răspunsul nr.01-13/155 din 03.09.2020, sunt conforme legii. Or,

potrivit art. 20 al Legii nr. 982/11.05.2000, „Plăți pentru furnizarea informațiilor

oficiale”, (1) Pentru furnizarea informațiilor oficiale pot fi percepute, în afara

excepțiilor prevăzute de lege, plăti în mărimile și conform procedurii stabilite de

organele reprezentative, acestea fiind vărsate în bugetul de stat. (2) Mărimile plăților

nu vor depăși mărimile cheltuielilor suportate de către furnizor pentru facerea

copiilor, expedierea lor solicitantului și/sau pentru traducerea, la cererea

solicitantului, a informației, documentului. (3) Plățile pentru furnizarea informațiilor

analitice, de sinteză sau inedite, executate la comanda solicitantului, se vor stabili

conform contractului dintre solicitant și furnizorul de informații. (4) Vor fi puse, fără

3

plată, la dispoziția solicitanților, informațiile oficiale care: a) ating nemijlocit

drepturile și libertățile solicitantului; b) sînt expuse oral; c) sînt solicitate pentru a fi

studiate la sediul instituției; d) prin faptul că au fost furnizate, contribuie la sporirea

gradului de transparență a activității instituției publice și corespunde intereselor

societății. (5) În cazurile în care informația pusă la dispoziția solicitantului conține

inexactități sau date incomplete, instituția publică este obligată să efectueze

rectificările și completările respective gratuit, cu excepția cazurilor în care

completarea informației implică eforturi și cheltuieli considerabile care n-au fost

prevăzute și taxate la eliberarea primară a informațiilor. (6) Instituția publică va aduce

la cunoștința solicitanților într-un mod cât mai adecvat și mai amănunțit posibil

modalitatea de calculare a plăților pentru furnizarea informației.

Astfel, instanța de apel a ajuns la concluzia temeiniciei soluției instanței de fond,

prin care a fost respinsă cererea înaintată de către Mitrofan Valeriu, or, reclamantului

nu i s-a încălcat dreptul de acces la informație, acestuia i s-a impus o condiție legală

de plată a costului pentru xerox (art.20 al Legii nr.982/11.05.2000), care a fost

ignorată de ultimul.

De asemenea instanța de apel a mai constatat că, la examinarea cauzei instanța

de fond neîntemeiat a dispus respingerea solicitării reclamantului privind încasarea

prejudiciului moral, or soluția în cauză a fost adoptată cu aplicarea eronată a normelor

de drept procedural.

În susținerea poziției sale instanța de apel a menționat că, potrivit art. 3 din

Codul administrativ, legislația administrativă are drept scop reglementarea procedurii

de înfăptuire a activității administrative și a controlului judecătoresc asupra acesteia,

în vederea asigurării respectării drepturilor și a libertăților prevăzute de lege ale

persoanelor fizice și juridice, ținând-se cont de interesul public și de regulile statului

de drept. Conform art.19 din Codul administrativ, cererea prealabilă este instituția

care oferă o cale de soluționare prejudiciară a litigiilor administrative. Potrivit art. 10

alin. (2) din Codul administrativ, decizia autorității publice privind acordarea

despăgubirilor pentru prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală este

un act administrativ individual.

Curtea de Apel Chișinău a mai reținut că, Mitrofan Valeriu nu s-a adresat cu o

cerere prealabilă către Centrul de Excelență în Construcții din or. Chișinău cu privire

la compensarea prejudiciului moral, or, prevederile codului administrativ în vigoare

din 01.04.2019, prevăd expres obligativitatea părții de a respecta procedura prealabilă

în cazul solicitării reparării vre-unui prejudiciu, iar Decizia autorității publice privind

acordarea despăgubirilor sau refuzul de a acorda careva prejudicii cauzate prin

activitatea administrativă ilegală constituie în sine un act administrativ individual.

Rezultând din cele expuse, instanța de apel a admis apelul declarat din alte

motive, a casat parțială hotărârea primei instanțe și a declarat inadmisibilă acțiunea

înaintată de Mitrofan Valeriu împotriva Centrului de Excelență în Construcții din

orașul Chișinău în partea solicitării prejudiciului moral.

La 30 ianuarie 2023 Valeriu Mitrofan, a depus recurs nemotivat, iar la 14 martie

2023 a depus motivarea recursului, împotriva deciziei instanței de apel, prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu

pronunțarea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

4

În motivarea recursului s-a invocat că, nu au fost constatate și elucidate pe deplin

circumstanțele care au o importanță pentru soluționarea pricinii, concluziile

instanțelor de judecată expuse în hotărârile sale, sunt în contradicție cu circumstanțele

cauzei, au fost aplicate eronat normele dreptului material și procedural.

Suplimentar celor indicate în cererea de chemare în judecată și în cererea de apel,

recurentul a menționat că pentru justa soluționare a chestiunii privind punerea pe rol

și intentarea procesului civil, instanța de fond urma să aplice prevederile Legii privind

accesul la informație, care are un caracter special. Or, obiectul litigiului cade sub

incidența legii respective.

Recurentul a notat că instanțele de judecată au ignorant probele anexate de

reclamant (bonul eliberat de bancă ce confirmă transferul în valoare de 200 lei din 30

decembrie 2020 și bonul de plată în mărime de 30 lei din 14 august 2020) probe ce

confirmă că reclamantul a achitat în contabilitatea instituției 230 de lei, ceea ce

constituie costul la 230 file. Mai mult, nu sunt necesare careva resurse financiare

pentru prelucrarea informației solicitate, din motiv că de facto, nu este necesar de a

prelucra careva informație.

A mai susținut recurentul că a solicitat să-i fie permis de a face cunoștință și de

a efectua fotocopia documentelor indicate în cererea nr.04/20 din 18 august 2020 la

sediul instituției și nu să-i fie dat un răspuns, însă a fost obstrucționat în dreptul de a

face cunoștință și de a efectua fotocopia documentelor indicate în cererea

nominalizată.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul

Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Mitrofan

Valeriu, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de

25 ianuarie 2023, care a fost expediată recurentului la data de 26 ianuarie 2023 (f.d.

5

105, vol.2). Astfel, la data de 30 ianuarie 2023 recurentul a depus cerere de recurs

nemotivată.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 13 martie 2023

(f.d. 108, vol.2).

La data de 14 ianuarie 2023, Mitrofan Valeriu, a depus recursul motivat

împotriva deciziei din 25 ianuarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 111-134,

vol.2).

Astfel, recursul depus de Valeriu Mitrofan, împotriva deciziei din 25 ianuarie

2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Valeriu Mitrofan, în raport

cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu

jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare

și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din

particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume

6

din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,

în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Valeriu Mitrofan, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse

în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către prima

instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,

fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul

de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

7

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Valeriu

Mitrofan.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Valeriu Mitrofan, se declară inadmisibil.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

8