2ra-1742/23 — privind încasarea datoriei si compensarea cheltuielilor de judecată

La 18 februarie 2022, SC ,,Vastavit” SRL s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Octavian Cecan prin care a solicitat încasarea din contul pârâtului a datoriei în sumă de 112 621,00 lei, ce reprezintă costul bunurilor nerestituite, plată pentru locațiunea bunurilor în sumă de 136 080,00 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 7 461,03 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că la data de 22 aprilie 2019, SC ,,Vastavit” SRL, în calitate de locator și Octavian Cecan, în calitate de locatar au încheiat contractul de locațiune nr.2019/12 în temeiul căruia locatorul s-a obligat să transmită în posesie și folosință temporară schele metalice pe un termen de 90 de zile, iar locatarul la rândul său s-a obligat să achite plata pentru folosința schelelor metalice și să restituie bunurile până la data de 22 iulie 2019.

A susținut că și-a îndeplinit integral obligațiunile contractuale, iar pârâtul Octavian Cecan în termenul stabilit nu a restituit bunurile în valoare 112 621,00 lei și nici nu a achitat plata pentru locațiune formând până în prezent o datorie de 136 080,00 lei.

A menționat că în vederea soluționării amiabile a litigiului reclamanta a expediat în adresa pârâtului Octavian Cecan somația cu nr.08/10 din 08 octombrie 2021 potrivit căreia a solicitat achitarea datoriei acumulate. Însă, răspuns la reclamația înaintată nu a parvenit ți nici datoria nu a fost stinsă în totalitate.

Astfel, prin cerere a solicitat încasarea de la Octavian Cecan, în beneficiul SC ,,Vastavit” SRL a datoriei în sumă de 112 621,00 lei, ce reprezintă costul bunurilor nerestituite, plata pentru locațiunea bunurilor în sumă de 136 080,00 lei și cheltuielile de judecată în sumă de 7 461,03 lei.

Ulterior, la 16 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal (f.d.117), avocatul Vlad Vlaicu, acționând în numele și interesele lui Octavian Cecan, a depus cerere de recurs completată, împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termenul de contestare cu recurs a deciziei recurate din motiv că acesta a fost omis din motive ce nu îi pot fi imputate recurentului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță în același complet de judecată (f.d.113/116).

Copia deciziei integrale din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost expediată participanților la proces, prin intermediul poștei electronice la data de 26 mai 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.79).

Prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de Octavian Cecan și de reprezentantul acestuia, avocatul Vlad Vlaicu, împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția Legii, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Art. 433 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă relevă că: „Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434”.

Art. 434 din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.” Legislația relevantă cu privire la modalitatea de comunicare al actului de procedură, noțiunea termenului procesual precum și efectul expirării acestui termen sunt reglementate de prevederile:

Art. 10 alin. 1 din Codul de procedură civilă reglementează că: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Art. 16 din Codul de procedură civilă prevede că: „Neexecutarea nemotivată a actelor judecătorești, dispozițiilor, cererilor, delegațiilor, citațiilor, altor adresări legale, precum și lipsa de considerație față de judecată, atrag răspunderea prevăzută în prezentul cod și în alte legi.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă, enunță că: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane 4 legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte”.

Art. 111 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. (2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. (3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.”

Art. 112 alin. (1) - (3) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Termenul stabilit în săptămîni, luni sau o perioadă care cuprinde mai multe luni (ani, semestre, trimestre) expiră, în cazul prevăzut la art.111 alin.(3), în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a survenit evenimentul sau momentul în timp respectiv, iar în cazul prevăzut la art.111 alin.(4), acesta expiră în acea zi a ultimei săptămîni sau ultimei luni care precedă ziua în care, prin denumirea sau numărul ei, corespunde zilei în care a început să curgă termenul. (11) Dacă ultima lună nu are ziua respectivă determinată conform alin.(1), termenul expiră în ultima zi a lunii. (2) Dacă ultima zi a termenului este nelucrătoare, acesta expiră în următoarea zi lucrătoare. (3) Actul de procedură pentru care este stabilit un termen poate fi îndeplinit pînă la ora 24 a ultimei zile din termen. Dacă cererile de apel sau de recurs, documentele sau sumele bănești au fost predate la oficiul poștal sau la telegraf, sau prin alte mijloace de comunicație înainte de ora 24 din ultima zi a termenului, actul de procedură se consideră îndeplinit în termen.”

Art. 113 din Codul de procedură civilă, accentuează că: „Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”

Art.100 alin. (1) – (11) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. 5 (11) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”

Art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Decizia integrală se întocmește în termen de 45 de zile lucrătoare de la pronunțarea dispozitivului deciziei și se publică pe pagina web a instanței judecătorești.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”

Art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă, prevede că: „Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Din materialele dosarului rezultă că, prin hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, acțiunea înaintată de SC ,,Vastavit” SRL a fost admisă. Se încasează de la Cecan Octavian, în beneficiul SC ,,Vastavit” SRL (în baza contractului de arendă nr. 2019/12 din data de 22 aprilie 2019), suma de 112 621,00 lei ce reprezintă valoarea bunurilor nerestituite și suma de 136 080,00 lei, cu titlu de restanță pentru locațiune. Se încasează de la Cecan Octavian, în beneficiul SC ”Vastavit” SRL, cheltuielile de judecată în sumă de 7 461,03 lei, cu titlu de taxă de stat (f.d.26; 35/38).

La 06 iunie 2022, Octavian Cecan a declarat apel nemotivat (f.d.30), iar la 11 octombrie 2022, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 16 mai 2022 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu 6 emiterea unei noi hotărâri prin care să fie respinsă acțiunea integral (f.d.49/51).

Prin decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Octavian Cecan și s-a menținut fără modificări hotărârea din 16 mai 2022 a Judecători Orhei, sediul Central (f.d.69; 70/76).

Potrivit extrasului din poșta electronică de expediere a actului judecătoresc din 26 mai 2023, ora 10:47, instanța de apel a remis la adresa lui Octavian Cecan de e-mail: XXXXXXXXXXX.com și la adresa electronică a reprezentantului acesteia avocat Nicanor Conoval, e-mail: XXXXXXXXX@gmail.com, copia deciziei integrale din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d.57).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că, adresa electronică a lui Octavian Cecan este indicată în cererea de apel nemotivată (f.d. 30), iar, poșta electronică a reprezentantului acesteia avocat Nicanor Conoval, este indicată în cererea de amânare a ședinței de judecată (f.d.67), parvenită prin intermediul poștei electronice la data de 10 februarie 2023, ora 13:45, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei (f.d.66), fapt ce prezumă autenticitatea acestora și disponibilitatea de a fi utilizată pentru corespondență, reieșind din prevederile art. 100 alin. (1) - (11) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.25).

Prin prisma prevederilor art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.25) coroborat cu art. 389 alin. (4) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.26), rezultă că comunicarea eficientă a hotărârii judecătorești poate fi efectuată prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act, inclusiv prin publicarea acesteia pe pagina web a instanței judecătorești.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție mai reține că, la 04 mai 2023, decizia integrală din 14 februarie 2023 a fost publicată și pe pagina web a Curții de Apel Chișinău, astfel fiind expusă public, a devenit opozabilă atât părților, participanților la proces, cât și publicului larg.

În continuare, pornind de la prevederile art. 110 din Codul de procedură civilă (se vedea pct.23) și art.113 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.24), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificare a securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Sub acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că nu există dubii cu privire la veridicitatea informației prezentate 7 mai sus, anume că decizia din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la 26 mai 2023 în adresa lui Octavian Cecan, și a reprezentantului acestuia avocatul Nicanor Conoval, prin intermediul poștei electronice, cât și a fost publicată pe portalul unic al instanțelor de judecată la 04 mai 2023.

Având în vedere cele menționate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că termenul de două luni de declarare a recursului a început să curgă la data de 27 mai 2023, ziua imediat următoare expedierii actului judecătoresc în adresa părților la proces prin intermediul poștei electronice, necătând la faptul că data publicării deciziei instanței de apel pe portalul unic al instanței a fost la data de 04 mai 2023, și urma să expire la data de 27 iulie 2023, (zi de sâmbătă), în temeiul art.112 din Codul de procedură civilă (a vedea pct.22) termenul limită fiind data de 29 iulie 2023 (zi de luni), inclusiv.

Cu toate acestea, abia la 20 decembrie 2023, prin intermediul poștei terestre (f.d.106), Octavian Cecan și reprezentantul acestuia, avocatul Vlad Vlaicu, au declarat recursul împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în afara termenului legal prevăzut de art. 434 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.16).

Cu referire la solicitarea recurentului privind repunerea termenul de contestare cu recurs a deciziei recurate din motiv că acesta a fost omis din motive ce nu îi pot fi imputate recurentului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție o va respinge ca neîntemeiată, or, exigențele cuprinse în art. 434 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului, prevăd că omiterea intervalului sus-menționat chiar și cu o singură zi nu poate constitui o excepție de la regula generală, specificând clar că este un termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Suplimentar la cele expuse, având în vedere probele din dosar, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că instanța de apel a comunicat în mod eficient decizia contestată, iar partea recurentă urma să depună diligența de a respecta termenul de declarare a recursului, ceea ce la caz nu s-a respectat, astfel că recursul declarat după expirarea termenului de două luni se consideră inadmisibil, ca fiind depus cu omiterea termenului prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în conformitate cu art. 56 alin. (3) și art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.) participanții în proces, având cunoștință de dispozițiile legale și de actele de dispoziție emise de instanțele judecătorești, urmează să se conformeze acestora și să facă uz de drepturile lor procedurale cu diligență

Tot aici, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că conform legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților 8 la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (cauza Van Harn vs. Germania din 11 septembrie 2007), la caz contestarea la timp a actului judecătoresc.

Prin urmare, cererea de recurs împotriva deciziei din 14 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, depusă de Octavian Cecan și de reprezentantul acestuia, avocatul Vlad Vlaicu, la 20 decembrie 2023, cît și la 16 ianuarie 2024, prin intermediul poștei terestre (f.d.106; 117) nu se încadrează în termenul de 2 luni prevăzut de lege, care este un termen de decădere și nu poate fi restabilit, ceea ce constituie temei, în conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.15), de a considera recursul inadmisibil.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că o astfel de soluție este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea recursului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise și ar leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.

În susținerea opiniei enunțate, se reține și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov vs Ucraina din 03 aprilie 2008, unde se notează că deși în prezenta cauză nu era vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

La fel, este relevantă practica Curții Europene (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care a fost reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul împotriva deciziei instanței de apel a fost depus în afara termenului legal, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de repunere în termen și a declara inadmisibil recursul 9 declarat de Octavian Cecan și de reprezentantul acestuia, avocatul Vlad Vlaicu.

În conformitate cu art. 433 lit. b), în vigoare la data declarării recursului, și art. 270, art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă,