2ra-1286/23 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1286/23 — încasarea datoriei, compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Gheorghe Știrbu,

reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Știrbu împotriva lui Ludmilei Daniliș cu privire la încasarea

datoriei, penalității și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

corectată prin încheierea din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1286/23

NR. PIGD 2-20035662-01-2ra-13092023)

Recursul declarat până la 01 septembrie 2023.

Neelucidarea tuturor circumstanțelor importante soluționării corecte și

obiective a litigiului.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. S. Suvac,

Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, V. Cotorobai, M. Anton

30 octombrie 2024

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa participanților la proces recursul depus de

Gheorghe Știrbu, reprezentat de avocatul Dumitru Barbaroș,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Oxana Parfeni,

Mariana Ursachi, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Gamurari, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ludmilei Daniliș,

solicitând încasarea datoriei în mărime de 5 000 de euro, ce constituie suma

împrumutului, a penalității în mărime de 9 000 de euro, calculată pentru 180

zile și încasarea cheltuielilor de judecată constituite din cheltuielile pentru

asistența juridică în mărime de 1 500 de lei, taxa de stat și alte cheltuieli de

judecată inclusiv cheltuielile poștale de 6,95 de lei, cheltuielile pentru

informația de la ASP-120 de lei.

la 16 noiembrie 2018 Ludmila Daniliș a luat cu împrumutat suma de 5 000

de euro. Conform recipisei, suma de 5 000 de euro urma a fi restituită până

la data de 16 ianuarie 2019. Totodată, a menționat că în caz de nerambursare

în termen, și-a rezervat dreptul de a solicita o penalitate de 1% din suma

nerestituită pentru fiecare zi de întârziere.

împrumutului, însă aceasta nu și-a onorat obligația.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Știrbu și s-a încasat de la Ludmila Daniliș în beneficiul lui Gheorghe Știrbu

datoria în mărime de 5 000 de euro, echivalentul în lei moldovenești la cursul

oficial al BNM la ziua executării hotărârii judecătorești. S-a încasat de la

Ludmila Daniliș în beneficiul lui Gheorghe Știrbu cheltuielile suportate în

legătură cu serviciile de asistență juridică prestate în mărime de 4 000 de lei,

suma de 120 de lei pentru eliberarea informației, precum și taxa de stat

corespunzător pretențiilor admise în mărime de 2 959,15 lei, iar în total suma

de 7 079, 15 lei. În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Barbaroș, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 20 aprilie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia,

1

modificarea hotărârii primei instanțe prin care să fie admisă integral cererea

de chemare în judecată.

Pantaz, a declarat apel împotriva hotărârii din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii

primei instanțe în partea încasării datoriei în mărime de 5 000 de euro și a

cheltuielilor de judecată, emiterea unei noi hotărâri de respingere în această

parte a cererii de chemare în judecată, încasarea de la Gheorghe Știrbu

cheltuielile de judecată suportate în mărime de 11 180 de lei.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

prin încheierea din 11 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Gheorghe Știrbu. S-a admis apelul înaintat de Ludmila Daniliș,

reprezentată de avocatul Vladislav Pantaz. S-a casat hotărârea din 20 aprilie

2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a emis o nouă hotărâre prin

care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de

Gheorghe Știrbu împotriva Ludmilei Daniliș cu privire la încasarea datoriei,

penalității și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Gheorghe Știrbu în

beneficiul Ludmilei Daniliș suma de 8 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru

asistență juridică și taxa de stat în sumă de 2 280 de lei pentru depunerea

apelului, iar în total suma de 10 280 de lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Barbaroș, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 23 februarie 2023

a Curții de Apel Chișinău, solicitând declararea recursului ca fiind admisibil,

casarea deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare, din

motivul examinării în apel în absența sa, casarea deciziei instanței de apel și

pronunțarea unei hotărâri de încasarea datoriei în sumă de 5 000 de euro, a

penalității în sumă de 9 000 de euro, a cheltuielilor suportate pentru taxa de

stat în mărime de 8 285 de lei la depunerea cererii de chemare în judecată în

prima instanță, a cheltuielilor suportate pentru taxa de stat în mărime de 3

997,35 de lei la depunerea cererii de apel, a cheltuielilor suportate pentru

taxa de stat în mărime de 4 128,60 de lei la depunerea cererii de recurs, a

sumei de 120 de lei achitate pentru aflarea domiciliului, a cheltuielilor de

asistență juridică suportate în mărime de 11 500 de lei.

9.În motivarea recursului, recurentul a invocat prin prisma art. 432 alin.

(1), (3) lit. b) din Codul de procedură civilă, încălcarea normelor de drept

procedural. La 08 februarie 2023, prin e-mail o cerere referitor la ședința de

judecată din 09 februarie 2023 , informând judecătorul raportor despre faptul

că nu va reuși să se prezinte la ora 10:00, din motiv că la ora 09:30 se afla în

proces în cadrul Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În caz de stabilire a

unei noi ședințe de judecată, să nu fie în perioada 20 - 24 februarie 2023,

2

având în vedere aflarea peste hotarele Republicii Moldova în acea perioadă.

Cererea de amânare s-a admis, însă în pofida imposibilității de a se prezenta

la data de 23 februarie 2023, următoarea ședință de judecată s-a stabilit

pentru 23 februarie 2023, ora 14:00. Respectiv ședința a avut loc în absența

sa, deoarece anterior a informat instanța de apel despre imposibilitatea

prezentării la această dată. Extrasul de pe portalul guvernamental

www.mcabinet.gov.md arată că la 18 februarie 2023 a părăsit teritoriul

Republicii Moldova prin punctul de trecere Aeroportul Internațional

Chișinău, iar la data de 25 februarie 2023 a revenit.

civilă, prin faptul stabilirii unei ședințe de judecată la o dată la care era în

imposibilitate de a se prezenta, instanța de apel a încălcat principiul

nemijlocirii și oralității. La fel, art. 26 alin. (2), (4) din Codul de procedură

civilă, or, nu a avut posibilitatea de a formula și argumenta poziția în proces.

Instanța de apel a încălcat principiul disponibilității în drepturi, prevăzut de

art. 27 din Codul de procedură civilă, deoarece nu a avut posibilitatea de a

dispune de drepturile procedurale, nu a dispus de dreptul de a alege

modalitatea și mijloacele procedurale de apărare. Astfel, instanța de recurs

nu poate corecta erorile judiciare admise de instanța de apel, considerent din

care cauza urmează a fi trimisă cauza spre rejudecare în apel.

precum și a comis erori care duc în mod inevitabil la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului, în special dreptul la proprietate

garantat.Argumentul instanței de apel precum că prin recipisa din 07

noiembrie 2018 s-a constatat că apelanta/pârâta Ludmila Karandașova

(Daniliș) a devenit proprietara automobilului de model „PEUGEOT 2008”

în urma schimbului cu automobilul de model „BMW X5” constituie o

apreciere eronată a probelor, or automobilul de model „PEUGEOT 2008”

aparținea cu drept de proprietate Valentinei Dracinschi, fiind cumpărat de

către aceasta contra sumei de 10 000 de lei.

devenit proprietara automobilului de model „PEUGEOT 2008”, recurentul a

menționat că pct. 2 din Anexa nr. 1 Hotărârea Guvernului nr. 1047 din 08

noiembrie 1999, Regulamentul cu privire la registrul de stat al

transporturilor, prevede ce reprezintă registrul transporturilor, iar pct. 39 din

Anexa nr. 1- titlurile de proprietate, precum și pct. 40 din Anexa nr. 1

enumeră categoriile titlurilor de proprietate. Însă recipisa nu se regăsește în

lista titlurilor de proprietate, respectiv Ludmila Daniliș nu era proprietara

autovehiculului. Ultima nu a prezentat vreun act prin care ar demonstra că

automobilul ar fi trecut în proprietatea acesteia ca urmare a procedurii

succesorale deschise după decesul Valentinei Dracinschi.

recunoscut faptul că în baza contractului de vânzare-cumpărare a

3

autovehiculului de model „PEUGEOT 2008”, a fost cumpărat de către

Valentina Dracinschi de la Vitalia Tarlev contra sumei de 10 000 de lei.

Argumentul instanței de apel precum că apelanta/pârâta Ludmila Daniliș nu

are datorii reprezintă o apreciere eronată a probelor. La examinarea cauzei

în fond, avocatul intimatei a recunoscut faptul că anunțul anexat la referință

de pe site-ul www.999.md, referitor plasarea automobilului de model

„PEUGEOT 2008” contra sumei de 6 500 de euro, a fost publicat de către

Ludmila Daniliș, dar nu cum s-a invocat în referință. Drept urmare, nu putea

fi apreciat ca fiind veridic prețul de 6 500 de euro, din moment ce acesta a

fost stabilit de către Ludmila Daniliș, ultima având posibilitatea de a stabili

orice preț, pe când, de facto, conform actelor de proprietate și anume a

contractului de vânzare-cumpărare din 15 noiembrie 2018, automobilul a

fost procurat de către Valentina Dracinschi contra sumei de 10 000 de lei, iar

reținerea faptului că acest automobil ar avea o altă valoare, bazându-se doar

pe un anunț publicat de o persoană cointeresată îi încalcă dreptul de

proprietate.

intimatei copiile recursului declarat și a încheierii de numire spre examinare

a admisibilității acestuia, creând astfel participanților la proces condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a

acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și

disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se

confirmă prin scrisoarea de însoțire, anexată la materialele dosarului

(Vol.II, f.d.17).

cererea de recurs.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme

de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au

intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art.

XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din

sensul normei de drept enunțate rezultă că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea

Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

obligații noi, anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților

la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni

procedurale noi sau suplimentare, nu are putere retroactivă recursul se va

examina conform procedurii de judecare a recursului în vigoare la data

4

depunerii acestuia, deoarece după sensul său norma referitoare la temeiuri

cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de procedura de

examinare și soluționare, ele fiind un tot întreg organic.

Dumitru Barbaroș, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr.

246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători

ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la examinarea

recursului în cauză.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

septembrie 2023):

(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

5

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare

a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile

comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea

probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de

recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept:

c) să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza

spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi

corectată de către instanța de recurs.”

„(1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(3) În cazul în care motivarea apelului nu cuprinde argumente sau dovezi noi, instanța

de apel se pronunță în fond, numai în temeiul celor invocate în primă instanță.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

6

„(2) Completul de judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate

problemele prevăzute de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele,

determină circumstanțele și caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă

soluționării cauzei și admiterea acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încît

să se poată da un răspuns afirmativ sau negativ.”

„(1) Fiecare parte trebuie să dovedească circumstanțele pe care le invocă drept temei

al pretențiilor și obiecțiilor sale dacă legea nu dispune altfel.

(2) Partea care nu a exercitat pe deplin obligația de a dovedi anumite fapte este în drept

să înainteze instanței judecătorești un demers prin care solicită audierea părții adverse în

privința acestor fapte dacă solicitarea nu se referă la circumstanțele pe care instanța le

consideră dovedite.

(3) Circumstanțele care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei sînt

determinate definitiv de instanța judecătorească pornind de la pretențiile și obiecțiile

părților și ale altor participanți la proces, precum și de la normele de drept material și

procedural ce urmează a fi aplicate.

(4) În cazul nerespectării prevederilor legii privind legalizarea probelor ori al pierderii

unui document autentic, efectul defavorabil al nedovedirii afirmațiilor referitoare la

circumstanțele de fapt ale cauzei va cădea asupra părții sau altui participant la proces care

a avut posibilitatea și care trebuia să se asigure pînă la judecată cu probă veridică fără a

suscita îndoieli.

(5) Instanța judecătorească (judecătorul) este în drept să propună părților și altor

participanți la proces, după caz, să prezinte probe suplimentare și să dovedească faptele

ce constituie obiectul probațiunii pentru a se convinge de veridicitatea lor.”

„(1) Instanța judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe

cercetarea multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din

dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

(2) Nici un fel de probe nu au pentru instanța judecătorească o forță probantă

prestabilită fără aprecierea lor.

(3) Fiecare probă se apreciază de instanță privitor la pertinența, admisibilitatea,

veridicitatea ei, iar toate probele în ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și

suficiența pentru soluționarea cauzei.

(4) Ca rezultat al aprecierii probelor, instanța judecătorească este obligată să reflecte

în hotărîre motivele concluziilor sale privind admiterea unor probe și respingerea altor

probe, precum și argumentarea preferinței unor probe față de altele.

(5) Proba este declarată ca fiind veridică dacă instanța constată prin cercetare și

comparare cu alte probe că datele pe care le conține corespund realității.”

„(1) Instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea

procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte legi.

(2) Instanța judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor

procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la

solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie

la adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează

părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri necesare

bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la proces orice

împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege.”

7

„(1) În virtutea raportului obligațional, creditorul este în drept să pretindă de la debitor

executarea unei prestații, iar debitorul este ținut să o execute. Prestația poate consta în a

da, a face sau a nu face.”

„Obligațiile se nasc din contract, fapt ilicit (delict) și din orice alt act sau fapt susceptibil

de a le produce în condițiile legii.”

„(1) Temeiul executării rezidă în existența unei obligații.

(2) Obligația trebuie executată în modul corespunzător, cu bună-credință, la locul și în

momentul stabilit.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat la 23

februarie 2023. Copia deciziei integrale a instanței de apel a fost expediată

către participanții la proces la 07 iunie 2023, prin intermediul poștei

electronice (Vol.I, f.d.234), Astfel, cererea de recurs depusă la 26 iulie 2023,

este în termen.

civile în ordine de recurs s-a realizat în lipsa participanților la proces, întrucât

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție a considerat inoportună

invitarea acestora, din motiv că argumentele expuse în cererea de recurs au

fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite verificarea legalității

hotărârilor atacate.

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, în baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție considerând admisibil

recursul declarat, urmează a-l admite și a casa integral decizia instanței de

apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din motivele ce

succed.

civilă, în vigoare la data depunerii recursului, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

de judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul

acestuia în sensul formulat prin acțiune și, după caz, concretizat de către

partea reclamantă, subsecvent, instanța de recurs se află în situația de a

verifica dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări efective și a

8

oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare pentru rezultatul

procesului, a examinat toate pretențiile și argumentele înaintate.

de a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a

argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez c. Franței

[GC], nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei

obligații a instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile

(a se vedea, printre altele, Hirvisaari c. Finlandei, nr. 49684/99, § 30, 27

septembrie 2001).

pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, include

printre altele dreptul părților de a fi în mod real „auzite”, adică în mod corect

examinate de către instanța sesizată. Aceasta implică mai ales în sarcina

instanței obligația de a proceda la un examen efectiv, real și consistent al

mijloacelor, argumentelor și elementelor de probă ale părților, cel puțin

pentru a le aprecia pertinența în determinarea situației de fapt. Obligația de

motivare impune o apreciere întotdeauna atașată de natura cauzei, de

circumstanțele acesteia, de probele prezentate. Motivarea unei hotărâri este

înțeleasă ca o explicare inteligibilă a hotărârii luate, ceea ce nu înseamnă un

răspuns exhaustiv tuturor argumentelor aduse de parte, dar nici ignorarea lor,

însă un răspuns al argumentelor fundamentale, care sunt susceptibile, prin

conținutul lor, să influențeze soluția.

cererea de chemare în judecată depusă împotriva Ludmilei Daniliș,

reclamantul a solicitat încasarea datoriei în mărime de 5 000 de euro, cu titlu

de suma împrumutului, a penalității în mărime de 9 000 de euro, calculată

pentru 180 zile și încasarea cheltuielilor de judecată constituite din

cheltuielile pentru asistența juridică în mărime de 1 500 de lei, taxa de stat și

alte cheltuieli de judecată inclusiv cheltuielile poștale de 6,95 de lei,

cheltuielile pentru informația de la ASP-120 de lei (Vol.I, f.d.6-8).

2022, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Gheorghe

Știrbu și a încasat de la Ludmila Daniliș în beneficiul lui Gheorghe Știrbu

datoria în mărime de 5 000 de euro, echivalentul în lei moldovenești la cursul

oficial al BNM la ziua executării hotărârii judecătorești; cheltuielile

suportate în legătură cu serviciile de asistență juridică prestate în mărime de

4 000 de lei, suma de 120 de lei pentru eliberarea informației, precum și taxa

de stat corespunzător pretențiilor admise în mărime de 2 959,15 lei. În rest,

a respins pretențiile ca neîntemeiate (Vol.I, f.d.147,157-163).

decizia din 23 februarie 2023, corectată prin încheierea din 11 iulie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, a respins apelul declarat de Gheorghe Știrbu. A

admis apelul înaintat de Ludmila Daniliș, reprezentată de avocatul Vladislav

9

Pantaz. A casat hotărârea din 20 aprilie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și a emis o nouă hotărâre prin care a respins ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de Gheorghe Știrbu împotriva Ludmilei

Daniliș cu privire la încasarea datoriei, penalității și a cheltuielilor de

judecată. A încasat de la Gheorghe Știrbu în beneficiul Ludmilei Daniliș

suma de 8 000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și taxa de

stat în sumă de 2 280 de lei pentru depunerea apelului, iar în total suma de

10 280 de lei (Vol.I, f.d.221-230, 238).

noiembrie 2018, se constată că la 07 noiembrie 2018 apelanta/pârâta

Ludmila Karandașova (Daniliș) a devenit proprietara automobilului de

model „PEUGEOT 2008”, număr de înmatriculare xxxxx, anul fabricației

xxxxx, în urma schimbului cu automobilul de model „BMW X5”, număr de

înmatriculare xxxxx, confirmat prin recipisa din 07 noiembrie 2018.

intimatului/reclamant Gheorghe Știrbu privind acordarea unui împrumut,

deoarece ultimul împreună cu membrii familiei acestuia administrează

afacere de creditare, fiind fondatori și administratori ai O.C.N. „CREDITS

TIMES” S.R.L. și O.C.N „CREDIT MONEY” S.R.L. (f.d.85-86). La 16

noiembrie 2018 intimatul/reclamant Gheorghe Știrbu a acordat ca persoană

fizică apelantei/pârâtei Ludmila Daniliș un împrumut în mărime de 5 000 de

euro, în baza recipisei.

garanției de rambursare a împrumutului, a transmis reclamantului Gheorghe

Știrbu (la condițiile acestuia) în proprietate automobilului de model

„PEUGEOT 2008”, număr de înmatriculare xxxxx, anul fabricației xxxxx,

prin intermediul mamei acesteia Valentina Dracinschi, eliberând în acest

sens procură autentificată notarial, prin care împuternicește pe Gheorghe

Știrbu să vândă, să schimbe mijlocul de transport, în cazul în care nu va reuși

să-și vândă automobilul în contul stingerii datoriei sau să-l vândă.

noiembrie 2018-2019 automobilul de model „PEUGEOT 2008”, număr de

înmatriculare xxxxx, anul fabricației xxxxx, a fost plasat pentru vânzare cu

prețul de 6 500 de euro.

vândut automobilul de model „PEUGEOT 2008”, număr de înmatriculare

xxxxx, anul fabricației xxxxx, lui Anatolii Știrbu, care este fratele

reclamantului Gheorghe Știrbu.

„Agenția Servicii Publice” se constată că conform datelor din Registrul de

Stat al Transporturilor (starea la 18 iunie 2021), mijlocul de transport de

model „PEUGEOT 2008”, cu numărul de înmatriculare xxxxx, anul

10

fabricației 2014, la 15 noiembrie 2018 a fost înmatriculat cu drept de

proprietate pe numele Valentinei Dracinschi (mama pârâtei), iar la 30

octombrie 2019, mijlocul de transport nominalizat a fost reînmatriculat cu

drept de proprietate pe numele lui Anatolii Știrbu (f.d. 97).

Daniliș nu are datorii de împrumut fată de intimatul/reclamant Știrbu

Gheorghe, ele fiind stinse integral până la data depunerii cererii de chemare

în judecată din contul automobilului menționat.

al Curții Supreme de Justiție notează dezacordul recurentului cu decizia

instanței de apel prin prisma prevederilor art. 432 alin.(4) din Codul de

procedură civilă, în redacția în vigoare la data înaintării recursului, adică

până la operarea modificărilor în Codul de Procedură civilă prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023, motivată, în esență, prin faptul că instanța de apel a

apreciat eronat probele, precum și a comis erori care au dus inevitabil la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale, în special dreptul de

proprietate. La fel, a menționat examinarea cauzei în lipsa avocatului, fiind

examinată cauza în ordine de apel la o dată decât cea disponibilă, având în

vedere că la 23 februarie 2023 s-a aflat în afara țării.

al Curții Supreme de Justiție reiterează că în baza recipisei din 16 noiembrie

2018, semnată de Ludmila Daniliș, ultima a luat cu împrumut de la Gheorghe

Știrbu suma de 5 000 de euro, cu obligarea de a o restitui la 16 ianuarie 2019.

În caz de nerestituire la data scadentă, s-a obligat să achite o penalitate în

sumă de 1% (Vol.I, f.d.9).

chemare în judecată, obiecțiile părții oponente și constatările primei instanțe

în rezultatul examinării acestora, instanța de apel, verificând legalitatea și

temeinicia hotărârii emise, urma a verifica și sub aspectul constatării

circumstanțelor determinante soluționării corecte și obiective a litigiului.

obligația instanței de apel de a verifica în limitele cererii de apel, ale

referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate

în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în

primă instanță, precum și verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite,

dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din

dosar, este inserată în art. 373 alin.(1),(2) din Codul de procedură civilă,

reamintit supra.

instanța de apel a constatat în circumstanțele conturate anterior lipsa

11

datoriilor pârâtei față de reclamant, fiind stinse până la depunerea cererii de

chemare în judecată din contul automobilului.

reiterează că în baza recipisei din 16 noiembrie 2018, Ludmila Daniliș a luat

cu împrumut de la Gheorghe Știrbu suma de 5 000 de euro, cu obligarea de

a o restitui la 16 ianuarie 2019, astfel părțile raportului obligațional fiind

Gheorghe Știrbu și Ludmila Daniliș.

din 15 noiembrie 2018 rezultă că Valentina Dracinschi a devenit proprietara

automobilului nominalizat, ca urmare a achiziționării acestuia la aceeași dată

de la vânzătorul Vitalia Tarlev, care l-a împuternicit pe Vitalie Daniliș în

bază de procură de a vinde, dona, etc. mijlocul de transport menționat (Vol.I,

f.d.81). La 16 noiembrie 2018, Valentina Dracinschi a întocmit o procură pe

numele lui Gheorghe Știrbu, pentru automobilul enunțat, fiind împuternicit

să vândă, să schimbe, să transmită în locațiune, comodat, mandat, mijlocul

de transport (Vol.I, f.d.90-91). Ulterior, la 30 octombrie 2019, Gheorghe

Știrbu, prin intermediul procurii, a vândut automobilul lui Anatolii Știrbu, în

baza contractului de vânzare-cumpărare (Vol.I, f.d.92).

menționat a fost transmis anume în contul datoriei, fapt nerecunoscut de către

recurent, iar concluziile instanței la acest capitol sunt evazive și neclare.

iunie 2021, eliberată de Instituția Publică „Agenția Servicii Publice”,

conform datelor din Registrul de Stat al Transporturilor (starea la 18 iunie

2021), mijlocul de transport de model „PEUGEOT 2008”, cu numărul de

înmatriculare xxxxx, anul fabricației xxxxx, la 15 noiembrie 2018 a fost

înmatriculat cu drept de proprietate pe numele Valentinei Dracinschi, iar la

30 octombrie 2019, mijlocul de transport nominalizat a fost reînmatriculat

cu drept de proprietate pe numele lui Anatolii Știrbu (Vol.I, f.d. 97).

constatat stingerea împrumutului de către Ludmila Daniliș primit la 16

noiembrie 2018 de la Gheorghe Știrbu, prin transmiterea la 16 noiembrie

2018 lui Gheorghe Știrbu a mijlocului de transport menționat, urma a fi

determinat în măsura în care poate fi considerată ca fiind stinsă datoria în

condițiile în care la 16 noiembrie 2018 proprietara automobilului era

Valentina Dracinschi, nicidecum Ludmila Daniliș.

2018 și din 30 octombrie 2019, prețul contractual al automobilului era de 10

000 de lei și respectiv 20 000 de lei (Vol.I, f.d.81, 92), însă suma

împrumutului reflectată în recipisa din 16 noiembrie 2018 este de 5 000 de

euro (Vol.I, f.d.9).

12

vânzări la prețul de 6 500 de euro, actele existente la materialele cauzei nu

atestă vânzarea acestuia la prețul respectiv sau chiar 5 000 de euro, iar că

actul juridic menționat ar fi fost contestat de părți sau terți nu rezultă din

circumstanțele cauzei.

existente la materialele cauzei poate fi considerată ca stinsă datoria în baza

recipisei din 16 noiembrie 2018, prin transmiterea automobilului și ulterioară

vânzare a acestuia, în condițiile în care recipisa este întocmită de Ludmila

Daniliș, iar automobilul pretins a fi transmis, era înregistrat cu drept de

proprietate după Valentina Dracinschi din 15 noiembrie 2018, în baza

contractului de vânzare-cumpărare. Indiferent de gradul de rudenie, nu poate

fi ignorat faptul părțile contractului de împrumut sunt reclamantul și pârâta,

iar proprietarul automobilului la acel moment era Valentina Dracinschi. Din

actele existente nu se deduce că Valentina Dracinschi a întocmit procura,

autentificată notarial, pe numele lui Gheorghe Știrbu, cu împuternicirile în

vederea vânzării, schimbării, transmiterii în locațiune, comodat, mandat,

mijlocul de transport, în contul stingerii datoriei Ludmilei Daniliș (Vol.I,

f.d.90-91), fiind doar poziția pârâtei, neconfirmată de reclamant/recurent.

precum și continuitatea examinării cauzei în apel prin prisma efectului

devolutiv, instanța are sarcina în baza rolului activ să ceară părții să facă

precizările necesare, să pună în discuția părților orice împrejurare de fapt sau

de drept care duce la soluționarea litigiului peste apărările și susținerile

părților din acțiune, referință și alte obiecții.

evaluarea probelor pe baza cărora s-a stabilit existența sau inexistența

faptelor și împrejurărilor care au generat litigiul dintre părți; respectiv, pentru

ce au fost admise, susținerile uneia dintre părți și înlăturate cele formulate de

cealaltă parte, iar motivarea în drept cuprinde justificarea aplicării în cauza

judecată a anumitor norme de drept și de ce li s-a dat acestora o anumită

interpretare.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea cauzei în instanța de

apel s-a realizat pripit și evaziv, fiind ignorate și neelucidate circumstanțele

determinante soluționării corecte și obiective a litigiului, ceea ce impune

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

aplicabile și prin toate mijloacele legale să prevină orice greșeală privind

aflarea adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă

a legii, în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

13

instanțele urmează să se conducă nemijlocit de principiul adevărului

obiectiv, care se manifestă prin stabilirea multilaterală, completă și obiectivă

a tuturor circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei.

De altfel, o hotărâre judecătorească motivată în sensul respectării cerințelor

6 § 1 CEDO, presupune o examinare reală a problemelor esențiale relevate

în speță, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Pentru a răspunde cerințelor

procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea

împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

considerentele conturate supra, ignorate anterior, motivarea soluției urmează

să fie efectuată atât prin prisma poziției părții reclamante, cât și obiecțiilor

părții oponente pe marginea acțiunii formulate în raport cu probele

prezentate și normele de drept pertinente litigiului, rezultând din prevederile

art. 130 din Codul de procedură civilă, ca, în consecință, soluția adoptată să

fie certă și coerentă și să răspundă standardelor unui proces echitabil garantat

de art. 6 § 1 CEDO.

Curții Supreme de Justiție va admite recursul declarat și va casa integral

decizia instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel, în alt complet de judecată.

alin. (1) lit. c), alin.(3) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU MAJORITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Gheorghe Știrbu, reprezentat de avocatul

Dumitru Barbaroș.

Casează integral decizia din 23 februarie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, corectată prin încheierea din 11 iulie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă

de Gheorghe Știrbu împotriva lui Ludmilei Daniliș cu privire la încasarea

datoriei, penalității și compensarea cheltuielilor de judecată și trimite cauza

spre rejudecare în Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

14