2ra-31/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minir si incasarea pensiei de intretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minir si incasarea pensiei de intretinere
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-31/24 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copilului minir si incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Andrei
Țărnă, reprezentat de avocatul Miroslav Cauș,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de Andrei Țărnă împotriva Marinei Țărnă, intervenient
accesoriu Direcția de Asistență Socială și Protecție a Familiei
Hîncești, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul
minor, și cererea reconvențională înaintată de Marina Țărnă
împotriva lui Andrei Țărnă, cu privire la stabilirea domiciliului
copiilor minori, încasarea cheltuielilor de judecată și asistență
juridică,
împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 2ra-31/24
NR. PIGD 2-22004389-01-2ra-17012024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023
Recursul nu se încadrează în temeiurile art. 432 din Codul de
procedură civilă.
Judecătoria Hîncești, sediul Central, jud. I. Dadu,
Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, I. Cotruță, I. Țurcan,
04 septembrie 2024
Examinând în lipsa părților recursul depus de Andrei Țărnă, reprezentat
de avocatul Miroslav Cauș,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 13 ianuarie 2022, Andrei Țărnă a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Marinei Țărnă, intervenient accesoriu Direcția de
Asistență Socială și Protecție a Familiei Hîncești, cu privire la desfacerea
căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de
întreținere pentru copiii minori.
În motivarea acțiunii a invocat că, la 05 octombrie 2012, a înregistrat
căsătoria cu Marina Țărnă (Sîli). În căsătorie s-au născut copiii minori ****
*****, anul nașterii ***** ***** ***** și ***** *****, anul nașterii *****
***** *****.
La moment, căsătoria este doar formală, fiecare are planuri separate de
viață și nu mai există motive de a menține familia.
A indicat că în prezent, copiii minori locuiesc împreună cu el în
Germania, ambii sunt atașați de tata, motiv din care consideră oportun de a
stabili domiciliul acestora cu tata, fără a-i interzice mamei să contacteze cu
copiii.
Reclamantul a susținut că, pentru întreținerea copiilor în vârstă de 3 și
7 ani, sunt necesare cheltuieli mari, deoarece copiii permanent au nevoie de
hrană, îmbrăcăminte, educație. Astfel, pentru îmbrăcămintea și încălțămintea
în sezonul de toamnă au fost necesare cheltuieli în jur de 4000 lei. Toate aceste
necesități ale copiilor presupun cheltuieli financiare, iar reclamantul de unul
singur nu poate face față tuturor cheltuielilor, motiv din care consideră necesar
de a încasa din contul Marinei Țărnă pensia de întreținere în mărime de 2500
lei lunar, pentru fiecare copil.
Reclamantul a solicitat desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului
copiilor minori ***** ***** și ***** ***** cu reclamantul, încasarea din
contul Marinei Țărnă în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea copiilor
minori în mărime de 2500 lei pentru fiecare, începând cu data depunerii cererii
1
de chemare în judecată și până la majoratul copiilor, precum și compensarea
cheltuielilor de judecată.
La 16 iunie 2022, Marina Țărnă a depus acțiune reconvențională
împotriva lui Andrei Țărnă, intervenient accesoriu Direcția de Asistență
Socială și Protecție a Familiei Hîncești, cu privire la stabilirea domiciliului
copiilor minori, încasarea cheltuielilor de judecată și asistență juridică.
În motivarea acțiunii a invocat că în luna octombrie 2021, aflându-se
împreună cu soțul și copiii în Germania, au decis să se separe unul de altul. În
luna ianuarie 2022, soțul de unul singur a plecat acasă în Republica Moldova
cu scopul de a perfecta actele personale, însă, fără să o anunțe, a depus cerere
de chemare în judecată cu privire la desfacerea căsătoriei, fapt despre care a
aflat abia în luna martie 2022.
A menționat că, a rămas surprinsă de solicitările lui Andrei Țărnă, însă
nu este împotriva desfacerii căsătoriei, deoarece familia nu mai poate fi
păstrată. Ce ține de celelalte solicitări înaintate de către Andrei Țârnă nu este
de acord.
Din luna octombrie 2021, relațiile cu soțul au început să se
înrăutățească, nu găseau soluții comune pentru rezolvarea problemelor
casnice, pârâtul făcea abuz de alcool și a supus-o violențelor fizice și verbale,
odată fiind nevoită să apeleze la poliția locală din cauza comportamentului
agresiv al acestuia față de ea și copii. Toate aceste fapte au dus la separarea
lor din luna octombrie 2021. După revenirea din Republica Moldova, Andrei
Țărnă a stat câteva zile cu copiii, după care a plecat definitiv la rudele lui în
Italia, lăsând copiii minori la educația și întreținerea ei.
A indicat că fiul *****a finisat clasa a *****la școala din or. *****,
regiunea *****, iar fiica *****frecventează grădinița din oraș. Dispune de
locuință cu condiții bune de trai, este angajată la „*****” în funcție de *****
*****. Împreună cu copiii au viză de domiciliu permanentă în or. *****.
Copiii sunt sănătoși, iar datorită mamei au o educație bună și reușite la
învățătură. De fapt, doar ea se ocupă de educarea copiilor, pârâtul era mai mult
absent, fiind ocupat de lucrul și viața sa personală. Ultima dată pârâtul s-a
văzut cu copiii în luna aprilie 2022. De când s-a separat de soț, ultimul i-a
acordat doar suma de 250 euro pentru întreținerea copiilor. Copiii sunt atașați
de mamă, întrucât s-au aflat mai mult în grija ei și, luând în considerație
inclusiv vârsta fragedă a acestora, consideră necesar de a stabili domiciliul
copiilor împreună cu mama.
Reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori *****
***** și ***** ***** cu mama și încasarea din contul pârâtului a cheltuielilor
de judecată și asistență juridică.
2
La 01 noiembrie 2022, Andrei Țărnă a depus cerere de modificare a
pretenților din acțiune (f.d. 55), solicitând desfacerea căsătoriei, stabilirea
domiciliului copiilor minori ***** ***** și ***** ***** cu mama Marina
Țărnă și încasarea din contul reclamantului în beneficiul pârâtei a pensiei
pentru întreținerea copiilor minori în mărime fixă de 2000 lei, lunar, pentru
fiecare copil de la data depunerii cererii până la atingerea majoratului de către
copii.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 09 februarie 2023 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Andrei
Țărnă. S-a desfăcut căsătoria încheiată între Andrei Țărnă și Marina Țărnă,
înregistrată de către Primăria *****, r-nul *****, la ***** ***** *****, sub
numărul *****. S-a încasat de la Andrei Țărnă și Marina Țărnă în beneficiul
statului, taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț în mărime de a câte
100 (una sută) lei, de la fiecare parte. În rest, cererea de chemare în judecată
a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. S-a admis parțial acțiunea
reconvențională depusă de Marina Țărnă. S-a stabilit domiciliul copiilor
minori ***** *****, anul nașterii ***** ***** ***** și *****Țărnă, anul
nașterii ***** ***** *****, cu mama–Marina Țărnă. În rest, acțiunea
reconvențională, a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 09 martie 2023, Andrei Țărnă, reprezentat de avocatul Miroslav
Cauș, a declarat apel împotriva hotărârii din 09 februarie 2023 a Judecătoriei
Hîncești, sediul Central, solicitând acestuia, casarea parțială a hotărârii
contestate și anume în partea respingerii cerinței reclamantului privind
încasarea din contul lui Andrei Țărnă în beneficiul Marinei Țărnă a pensiei de
întreținere a copiilor minori și pronunțarea unei noi decizii prin care a dispune
încasarea din contul lui Andrei Țărnă în beneficiul Marinei Țărnă a pensiei
pentru întreținerea copiilor minori, în mărime de 2000 de lei pentru fiecare
copil, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată și pînă la
atingerea majoratului copiilor.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 21 noiembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a
respins apelul declarat de Andrei Țărnă, reprezentat de avocatul Miroslav
Cauș, și s-a menținut hotărârea din 09 februarie 2023 a Judecătoriei Hâncești,
sediul Central.
Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele speței,
Curtea de Apel Chișinău a notat că, întreținerea materială a copiilor minori
este o obligație fundamentală, consfințită în art. 48 alin. (2) din Constituția
3
Republicii Moldova, care expres stabilește că părinții au îndatorirea de a
asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. Or, creșterea, educația și
instruirea copiilor este posibilă numai în condițiile exercitării corespunzătoare
a obligațiilor părintești de întreținere materială a acestora.
Instanța de apel a remarcat că, în acțiunea reconvențională, Marina
Țărnă nu a solicitat încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori din
contul tatălui, la fel, în ședința de judecată reprezentantul acesteia, avocatul
Margareta Badea a confirmat că Marina Țărnă nu insistă ca pensia de
întreținere să fie încasată pe cale judecătorească din contul lui Andrei Țărnă.
Astfel, Curtea de Apel Chișinău a menționat că instanța de fond a reținut
în mod temeinic că părinții au datoria de a compensa cheltuielile pentru
întreținerea copilului minor și doar în caz de litigii privind achitarea pensiei
de întreținere, instanța judecătorească stabilește cuantumul acesteia pentru
copiii minori, pe când în speță, un asemenea litigiu lipsește, nefiind necesară
intervenția instanței, Andrei Țărnă fiind de acord să participe la întreținerea
copiilor minori.
Instanța de apel a indicat că, nu pot fi reținute prevederile art. 98 din
Codul familiei, invocate de apelant în susținerea cerinței privind încasarea
pensiei alimentare, or, conform normei indicate persoana care are dreptul la
întreținere poate porni o acțiune privind încasarea pensiei de întreținere,
indiferent de termenul care a trecut de la momentul apariției dreptului
respectiv. Iar, la caz Marina Țărnă nu a solicitat stabilirea unei pensii
alimentare pe cale judecătorească.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 ianuarie 2024, Andrei Țărnă, reprezentat de avocatul Miroslav
Cauș, a depus recurs împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a deciziei
instanței de apel și hotărârii instanței de fond, în partea respingerii cerinței
reclamantului/recurentului privind încasarea din contul lui Andrei Țărnă în
beneficiul Marinei Țărnă a pensiei de întreținere a copiilor minori și
pronunțarea în această parte o nouă decizie prin care să fie dispusă încasarea
din contul lui Andrei Țărnă în beneficiul Marinei Țarină a pensiei pentru
întreținerea copiilor minori în mărime de 2000 de lei pentru fiecare copil,
începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea
majoratului acestora.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a menționat că, instanța de fond, cât și instanța
de apel au respins neîntemeiat pretenția cu privire la încasarea din contul său
în beneficiul pârâtei /intimatei a pensiei pentru întreținerea copiilor minori,
4
prin ce au fost încălcate normele de drept material și anume dispozițiile art.
97 din Codul familiei. A indicat că afirmația Marinei Țărnă precum că nu
pretinde pensie de întreținere este falsă și nu corespunde adevărului, deoarece
intimata /pârâta s-a adresat cu cererea privind încasarea pensiei de întreținere
de la Andrei Țarină către autoritățile de protecție a copilului din ***** (Biroul
de Protecție tineret). La momentul actual a fost impus să achite întreținere față
de copii săi în mărime de ***** de euro pentru fiecare copil, în baza unei
dispoziții a ***** privind recuperarea indemnizațiilor de întreținere din contul
părintelui aflat separat de copii. Nu este de acord cu această dispoziție,
deoarece nu este o instanță judecătorească, iar căsătoria a fost desfăcută de
către instanțele de judecată a Republicii Moldova. Prin urmare, recurentul
consideră că, există divergența privind cuantumul pensiei de întreținere,
deoarece el solicită ca anume instanța de judecată să se pronunțe prin hotărâre
judecătorească asupra cuantumului pensiei de întreținere.
La 23 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei
Marina Țărnă și intervenientului accesoriu Direcția de Asistență Socială și
Protecție a Familiei Hîncești, copia recursului declarat de Andrei Țărnă,
reprezentat de avocatul Miroslav Cauș, și s-a comunicat dreptul de depunere,
în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor
materiale și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 116). Intimata
Marina Țărnă și intervenientului accesoriu Direcția de Asistență Socială și
Protecție a Familiei Hîncești în termenul acordat nu au depus referință.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Referitor la termenul de depunere a recursului, Completul de judecată
a Curții Supreme de justiție atestă că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
decizia contestată la 21 noiembrie 2023 și a expediat-o, prin intermediul poștei
electronice reprezentantului apelantului Andrei Țărnă, avocatul Miroslav
Cauș, la 28 decembrie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică
atașat la materialele cauzei (f. d. 101). Astfel, recursul declarat de Andrei
Țărnă, reprezentat de avocatul Miroslav Cauș, la 10 ianuarie 2024, este în
termen.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
5
Art. 433 alin. 1, lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”
Art. 431 alin. 1, 2 din Codul de procedură civilă reglementează că:
„ Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă stipulează că:
„ În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține
sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate
în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de
procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la
01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Andrei Țărnă, reprezentat de avocatul
Miroslav Cauș, rezultă că, drept temei de declararea a recursului au fost
invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite
de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
6
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de
apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației (redată în cererea de chemare în judecată), nu constituie temei de
casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în
fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt
în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică
doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele
articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Andrei Țărnă, reprezentat de
avocatul Miroslav Cauș, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept
urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a), urmează a fi considerat inadmisibil.
7
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibil recursul depus de către Andrei Țărnă, reprezentat
de avocatul Miroslav Cauș, împotriva deciziei din 21 noiembrie 2023 a Curții
de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Mariana Ursachi
8