3ra-473/23 — anularea partiala a actului administrativ normativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea partiala a actului administrativ normativ
- Temei legal
- Admisibilitatea recursului depus pina la 01 septembrie 2023.
3ra-473/23 — anularea partiala a actului administrativ normativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursurilor depuse de Duca
Ion, Primarul general al municipiului Chișinău și Voznoi Vitalie,
reprezentat de avocatul Răileanu Petru,
în cauza de contencios administrativ, la acțiunile înaintate de
Dron Ion, Primarul general al municipiului Chișinău, Duca Ion,
Cauta Jan, Ciubașenco Dumitru și Voznoi Vitalie împotriva
Comisiei pentru Situații Excepționale cu privire la anularea
parțială a actului administrativ normativ,
împotriva hotărârii din 06 februarie 2023 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3ra-473/23
NR. PIGD 2-22013236-01-25042023)
Admisibilitatea recursului depus până la 01 septembrie 2023.
Articolul 246 din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023).
Curtea de Apel Chișinău (A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)
04 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursurile depuse de Duca Ion, Primarul
general al municipiului Chișinău și Voznoi Vitalie, reprezentat de
avocatul Răileanu Petru
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stănilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 31 ianuarie 2022, Dron Ion a depus la Curtea de Apel Chișinău
acțiune în control normativ împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale
a Republicii Moldova privind anularea dispoziției Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din 27 ianuarie 2022 și anume pct.
2.1 în partea textului „noile prețuri reglementate la gaze naturale, cu
aplicarea acestora începând cu data de 1 ianuarie 2022”, pct. 2.2 în partea
textului „cu aplicarea acestora începând cu data de 1 ianuarie 2022”, pct. 2.3
în partea textului „cu aplicarea acestuia începând cu data de 1 ianuarie 2022”.
În motivarea acțiunii reclamantul Dron Ion a indicat că, la 27 ianuarie
2022 Comisia pentru Situații Excepționale a adoptat dispoziția nr. 2, cu
următorul conținut la pct. 2.1. va examina cererea de ajustare a prețurilor
reglementate pentru furnizarea gazelor naturale depusă de S.A.
„Moldovagaz”, prin derogare de la termenele și procedurile stabilite de
Legea nr. 108/2016 cu privire la gazele naturale, Legea nr. 174/2017 cu
privire la energetică, Legea nr. 239/2008 privind transparența în procesul
decizional și Codul administrativ al Republicii Moldova nr. 116/2016, și, în
conformitate cu Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor
reglementate pentru furnizarea gazelor naturale, aprobată prin Hotărârea
Agenției Naționale pentru Reglementare Energetică nr. 355/2021, va aproba,
până la data de 31 ianuarie 2022, noile prețuri reglementate la gaze naturale,
cu aplicarea acestora începând cu data de 1 ianuarie 2022; 2.2. va aproba,
până la data de 31 ianuarie 2022, în conformitate cu Metodologia de
calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate, prețul pentru energia
electrică produsă de S.A. „Termoelectrica”, S.A. „CET-Nord” și tariful
pentru energia termică livrată consumatorilor de către
S.A. „Termoelectrica”, S.A. „CET-Nord”, Î.M. „Termogaz-Bălți”,
S.A. „Comgaz-Puls”, S.A. „Apă-Canal Chișinău”, Î.S. a Rețelelor și
Centralelor Termice Comrat, Î.M. „Servicii Comunale Glodeni”, cu
aplicarea acestora începând cu data de 1 ianuarie 2022, prin derogare de la
1
termenele și procedurile stabilite de Legea 92/2014 cu privire la energia
termică și promovarea cogenerării, Legea 107/2016 cu privire la energia
electrică, Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică, Legea nr. 239/2008 cu
privire la transferarea în procesul decizional și Codul administrativ al
Republicii Moldova nr. 116/2018 și fără solicitările oficiale ale acestora;
2.3. va aproba, până la data de 31 ianuarie 2022, în conformitate cu
Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor reglementate,
prețul reglementat pentru furnizarea energiei electrice pentru
S.A. „Energocom”, în calitate de furnizor central de energie electrică, prin
derogare de la procedurile stabilite de Legea nr. 107/2016 cu privire la
energia electrică, Legea nr. 174/2017 cu privire la energetică, Legea nr.
239/2008 cu privire la transparența în procesul decizional și Codul
administrativ al Republicii Moldova al Republicii Moldova nr. 116/2018 și
cu aplicarea acestuia începând cu data de 1 ianuarie 2022.
Reclamantul a considerat că pct. 2.1 în partea textului „noile prețuri
reglementate la gaze naturale, cu aplicarea acestora începând cu data de
1 ianuarie 2022”, pct. 2.2 în partea textului „cu aplicarea acestora începând
cu data de 1 ianuarie 2022”, pct. 2.3 în partea textului „cu aplicarea acestuia
începând cu data de 1 ianuarie 2022”, sunt în contradicție cu normele
constituționale și alte legi, motiv pentru care urmează a fi anulate în parte.
Astfel, reclamantul a invocat, că dispoziția contestată nu a fost
publicată imediat după adoptare pe site-ul Guvernului sau a Cancelariei de
Stat, precum și contravine prevederilor art. 23 alin. (2) din Constituție, or,
contrar normelor constituționale, impune respectarea unei obligații, în speță
la plata unor facturi în condiții retroactive, care nu a fost accesibilă, deoarece,
nu a fost publicată.
A menționat că, potrivit hotărârii Curții Constituționale nr. 32/1998,
legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale mai favorabile,
iar conform art. 76 din Constituție, data intrării legii în vigoare nu poate fi
anterioară datei publicării. Astfel, a insistat că actele normative adoptate în
cursul unei luni calendaristice, nu pot intra în vigoare în prima zi a
respectivei luni.
A susținut că, potrivit textului contestat, noile tarife pentru gaz,
energie electrică și încălzire, au fost dispuse prin dispoziția Comisiei pentru
Situații Excepționale din 27 ianuarie 2022, pentru aprobare de către Agenția
Națională pentru Reglementare în Energetică până la 31 ianuarie 2022, dar
cu încălcarea efectelor de plată pentru consumatori începând cu 1 ianuarie
Excepții de la principiul neretroactivității, așa cum a statuat Curtea
Constituțională, sunt prevăzute doar pentru legile penale mai favorabile și
2
pentru legile interpretative, iar careva restrângeri de drepturi în acest sens,
art. 54 alin. (3) din Constituție, nu se pot produce decât prin text de lege.
Reclamantul a evidențiat, că potrivit opiniei Comisiei de la Veneția,
dispozițiile privind starea de urgență vor trebui interpretate în mod
sistematic, cu respectarea celorlalte dispoziții constituționale, în special a
celor care consacră și garantează drepturile și libertățile fundamentale.
Atunci când o măsură restricționează drepturile omului, restricțiile trebuie să
fie definite cât se poate de precis și să fie necesare și proporționale cu
obiectivul urmărit. Restricțiile drepturilor și libertăților omului și derogările
referitoare la drepturile omului pot fi justificate, pentru a crea garanții
împotriva abuzului din partea puterii de stabili restricții sau măsuri
derogatorii pentru alte scopuri sau într-o măsură mai mare decât este permis
de legislația internă și de Curtea Europeană a Drepturilor omului. Aceasta
constituie o garanție vitală a menținerii democrației și a preeminenței
dreptului.
S-a invocat că prin dispoziția contestată a fost încălcat dreptul la o
normă de drept accesibilă, previzibilă și clară, așa cum, obligațiile de plată
în condiții noi pentru facturile de gaz, încălzire și electricitate noi, conținute
în textul actului normativ contestat, pe lângă faptul că ar putea fi
împovărătoare pentru destinatari, dat fiind extinse doar pentru o perioadă
anterioară publicării, cuprinsă între 1 ianuarie – 21 ianuarie 2022, ele nu
permit persoanelor obligate să-și adapteze comportamentul la rigorile legii.
A afirmat, că textele din pct. 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția contestată,
nu corespund prevederilor art. 18, 31 și 118 din Codul administrativ, or,
Comisia nu a indicat nici temeiul juridic și nici temeiul faptic pentru care a
survenit aplicarea noilor tarife de la 1 ianuarie 2022 și nu de la 31 ianuarie
2022.
La 31 ianuarie 2022, Primarul general al municipiului Chișinău a
depus la Curtea de Apel Chișinău acțiune în control normativ împotriva
Comisiei pentru Situații Excepționale privind anularea sintagmei „începând
cu data de 1 ianuarie 2022” din pct. 2, subpunctul 2.1, 2.2, 2.3 din dispoziția
Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 2 din 27 ianuarie 2022 și anularea
integrală a pct. 2, subpunctul 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția Comisiei pentru
Situații Excepționale nr. 2 din 27 ianuarie 2022.
În motivarea acțiunii depuse, Primarul general al municipiului
Chișinău a indicat că, prin hotărârea Parlamentului nr. 1 din 20 ianuarie
2022, s-a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe
o perioadă de 60 de zile. Prin art. 2 din această hotărâre, Parlamentul a
dispus, în special: pe perioada stării de urgență, Comisia pentru Situații
3
Excepționale a Republicii Moldova va emite dispoziții în vederea punerii în
executare a următoarelor măsuri: dispunerea, la necesitate, a raționalizării
consumului de gaze naturale și de alte resurse energetice; adoptarea
deciziilor necesare în scopul asigurării unor acțiuni rapide de asigurare cu
gaze naturale, inclusiv prin derogare de la prevederile normative; adoptarea
deciziilor de împuternicire a furnizorilor și a operatorilor de sistem să
acționeze în scopul procurării, transportării și distribuției gazelor naturale și
a altor resurse energetice pe întreg teritoriul țării; coordonarea activității
mijloacelor de informare în masă privind: informarea populației despre
cauzele și proporțiile situației excepționale, despre măsurile întreprinse
pentru prevenirea pericolului, lichidarea urmărilor acestei situații și pentru
protecția populației, familiarizarea populației cu regulile de comportare în
timpul situației excepționale, introducerea unor reguli speciale de utilizare a
mijloacelor de telecomunicații; instituirea de instrumente rapide de colectare
a plăților de la consumatori pentru gazele naturale folosite; instituirea unui
regim special de procurare a gazelor naturale în regim rapid, în caz de
necesitate; alocarea mijloacelor financiare pentru asigurarea procurării
volumelor necesare de gaze naturale, în caz de necesitate; efectuarea altor
acțiuni necesare în vederea prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor
care au provocat starea de urgență.
Reclamantul a invocat, că punctul 2 din dispoziția Comisiei pentru
Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din 27 ianuarie 2022 are un
caracter ilegal, întrucât, indicațiile Comisiei reprezintă o imixtiune directă în
activitatea autorității respective, precum și o tentativă de acoperire a
ilegalităților în procesul de adoptare a hotărârii Consiliului de Administrație
al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică din 28 ianuarie
2022, la solicitarea Agenției. Punctul 2 din dispoziția contestată, nu se
încadrează în limitele prevederilor art. 33 din Legea privind regimul stării de
urgență, de asediu și de război, or, Comisiei în revine exercitarea funcțiilor
Comisiei de supraveghere a situațiilor excepționale pe piața energiei
electrice și a gazelor naturale, stabilite în conformitate cu Legea nr. 107/2016
și în Legea nr. 108/2016, dar nu de a da instrucțiuni cu privire la aprobarea
și aplicarea retroactivă a prețurilor la gazele naturale.
A mai menționat, că punctul 2 din dispoziția contestată este ilegal și
din considerentul, că anterior, prin dispoziția nr. 4 din 2 noiembrie 2021,
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a fost obligată să
avizeze, până la 5 noiembrie 2021, suplimentul nr. 13 al contractului nr.
1GM-07-11 din 29 decembrie 2006, încheiat între SAP „Gazprom” și S.A.
„Moldovagaz” privind condițiile de furnizare a gazelor naturale în Republica
Moldova în perioada anilor 2007-2021 cu reexaminarea, până la
4
30 noiembrie 2021, a prețurilor reglementate pentru gazele naturale în
contextul obligației de serviciu public. Prin hotărârea Agenției Naționale
pentru Reglementare în Energetică nr. 666/24.12.2021, au fost aprobate
prețurile reglementate pentru furnizarea gazelor naturale de către
S.A. „Moldovagaz” în contextul obligației de serviciu public. În perioada
24 decembrie 2021 – 27 ianuarie 2022, nu a intervenit nici o circumstanță
care ar da dreptul Comisiei să emită o nouă dispoziție, cu atât mai mult, că
determinarea și aprobarea incorectă a prețurilor reglementate pentru
furnizarea gazelor naturale de către S.A. „Moldovagaz” prin hotărârea nr.
666/24.12.2021, nu poate fi reparată prin intermediul dispoziției contestate,
ci în modul stabilit de lege.
A afirmat, că prin dispoziția contestată, Comisia fără nici o justificare,
nu a respectat cerințele art. 16 alin. (5) din Legea nr. 174/2017, în special, nu
a fost acordat termenul de 15 zile consumatorilor pentru participare la
consultări publice privind noile prețuri la gazele naturale. Totodată, Comisia
nu a luat în considerare că cererea S.A. „Moldovagaz” nr. 10-183 din
21 ianuarie 2022 privind aprobarea noilor prețuri la gazele naturale, precum
și materialele ce justifică nivelul acestora trebuia să fie publicate pe pagina
oficială a Agenției în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la înregistrarea
cererii în cauză cu acordarea pentru public a unui termen de 15 zile lucrătoare
de la publicarea cererii menționate și a materialelor aferente pentru
prezentarea recomandărilor cu privire la acestea.
A arătat, că punctul 2 din dispoziția contestată, contravine prevederilor
art. 73 alin. (3), (4) din Legea cu privire la actele normative, care prevede că
actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare, și, de regulă, nu poate
fi retroactiv sau ultraactiv. Au efect retroactiv doar actele normative prin care
stabilesc sancțiuni mai blânde. Astfel, s-a invocat că Agenția nu a explicat
dacă există măsuri mai puțin intruzive pentru a asigura securitatea energetică
a Republicii Moldova și de ce nu a întreprins acțiuni prompte pentru a nu
admite aplicarea retroactivă a tarifelor, care afectează stabilitatea bugetară a
mun. Chișinău, or, alocațiile bugetare pentru resursele energetice pentru anul
2022, au fost bugetate conform tarifelor stabilite în luna decembrie 2021,
respectiv, majorarea acestora necesită alocarea suplimentară n bugetul mun.
Chișinău de peste 250 mln. lei.
Prin urmare, Primarul general al municipiului Chișinău a solicitat
anularea sintagmei „începând cu data de 1 ianuarie 2022” din pct. 2,
subpunctele 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția Comisiei pentru Situații
Excepționale nr. 2 din 27 ianuarie 2022; anularea integrală a punctului 2,
5
subpunctele 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția Comisiei pentru Situații
Excepționale nr. 2 din 27 ianuarie 2022.
La 31 ianuarie 2022, Duca Ion a depus la Curtea de Apel Chișinău
acțiune în control normativ împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale
a Republicii Moldova privind anularea pct. 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din
27 ianuarie 2022.
În motivarea acțiunii depuse, reclamantul Duca Ion a indicat că,
punctele contestate nu sunt motivate. Mai mult, a susținut că, Comisia nu
poate din punct de vedere legal să oblige Agenția Națională pentru
Reglementare în Energetică să aprobe tarife, cu efecte retroactive, or,
reclamantul, în calitate de consumator, nu poate fi obligat să achite pentru
ianuarie 2022, după un tarif nou, ci trebuie să achite conform tarifului care a
fost valabil la ziua consumului de gaze și pe care l-a cunoscut la momentul
consumului.
A invocat reclamantul, că prin punctele contestate, i se încalcă dreptul
de apărare și asigurare a drepturilor și intereselor legitime în calitate de
consumator, prin introducerea unei practici comerciale incorecte de obligare
a stabilirii unor tarife în condițiile economiei de piață, de participare la
fundamentarea și luarea de decizii ce-l interesează în calitate de consumator.
La 9 februarie 2022, Cauta Jan a depus la Curtea de Apel Chișinău
acțiune în control normativ împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale
a Republicii Moldova privind anularea pct. 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din
27 ianuarie 2022.
Reclamantul a considerat că punctele 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția
Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din
27 ianuarie 2022, contravin principiului neretroactivității legii civile.
Astfel, a insistat că, Comisia nu poate modifica, prin normele impuse,
condiții de închiriere a unui contract încheiat anterior sau condițiile
răspunderii pentru o faptă săvârșită anterior intrării normei legale noi în
vigoare și nici condițiile de stingere a unei obligații stinse anterior intrării
acesteia în vigoare.
A considerat, că acționând în interesele prestatorilor de servicii și în
detrimentul intereselor consumatorilor de servicii, Comisia a ignorat
prevederile Legii cu privire la protecția consumatorilor și a impus practici
comerciale incorecte și agresive din partea prestatorilor de servicii în sensul
acestei legi.
6
În aceste condiții, Cauta Jan a solicitat anularea pct. 2.1, 2.2 și 2.3 din
dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 2 din 27 ianuarie 2022.
La 15 februarie 2022, Ciubașenco Dumitru a depus acțiune în control
normativ formulată împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale privind
anularea pct. 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția Comisiei pentru Situații
Excepționale nr. 2 din 27 ianuarie 2022.
Reclamantul a considerat că punctele 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția
dispoziți Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 2
din 27 ianuarie 2022, contravin principiului neretroactivității legii civile.
Astfel, a insistat că, Comisia nu poate modifica, prin normele impuse,
condiții de închiriere a unui contract încheiat anterior sau condițiile
răspunderii pentru o faptă săvârșită anterior intrării normei legale noi în
vigoare și nici condițiile de stingere a unei obligații stinse anterior intrării
acesteia în vigoare.
A considerat, că acționând în interesele prestatorilor de servicii și în
detrimentul intereselor consumatorilor de servicii, Comisia a ignorat
prevederile Legii cu privire la protecția consumatorilor și a impus practici
comerciale incorecte și agresive din partea prestatorilor de servicii în sensul
acestei legi.
În aceste condiții, Ciubașenco Dumitru a solicitat instanței anularea
pct. 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 2
din 27 ianuarie 2022.
La 28 februarie 2022, Voznoi Vitalie a depus la Curtea de Apel
Chișinău acțiune în control normativ împotriva Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova privind anularea pct. 2.1, 2.2 și 2.3 din
dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr. 2
din 27 ianuarie 2022.
A invocat, că din analiza dispoziției Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova nr. 2 din 27 ianuarie 2022, nu este clar
motivul și temeiul juridic care au servit pentru aplicarea noilor tarife în mod
retroactiv, încălcând prin această acțiune prevederile art. 31 și 118 din Codul
administrativ.
A susținut, că prin punctele contestate, îi sunt încălcate drepturile de
apărare și asigurare a drepturilor și intereselor legitime în calitate de
consumator, prin introducerea unei practici comerciale incorecte de obligare
a stabilirii unor tarife în condițiile economiei de piață, de participare la
fundamentarea și luarea de decizii ce-l interesează în calitate de consumator,
fapt confirmat prin factura de plată pentru gazele naturale consumate, factura
7
de plată pentru energia electrică consumată, precum și contractul de
furnizare a energiei electrice consumatorului casnic și contractul de furnizare
a gazelor naturale consumatorului casnic.
A relatat, că pct. 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția contestată, nu sunt
motivate, în special, Comisia nu a indicat temeiul juridic pentru care a impus
Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică să aprobe și să aplice
noi tarife în mod retroactiv, cu atât mai mult, că Comisia nu poate din punct
de vedere legal să oblige Agenția să aprobe tarife, cu efecte retroactive.
Reclamantul a considerat că Comisia și-a depășit atribuțiile legale,
invocând că, Comisia nu poate modifica, prin normele impuse, condiții de
închiriere a unui contract încheiat anterior sau condițiile răspunderii pentru
o faptă săvârșită anterior intrării normei legale noi în vigoare și nici condițiile
de stingere a unei obligații stinse anterior intrării acesteia în vigoare.
În aceste condiții, Voznoi Vitalii a solicitat instanței anularea pct. 2.1,
2.2 și 2.3 din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 2 din
27 ianuarie 2022.
Prin încheierea din 19 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău
cauzele au fost conexate pentru a fi examinate într-un singur dosar.
Prin hotărârea din 06 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău
acțiunile depuse de către Dron Ion, Primarul general al municipiului
Chișinău, Duca Ion, Cauta Jan, Ciubașenco Dumitru și Voznoi Vitalie
împotriva Comisiei pentru Situații Excepționale cu privire la anularea
parțială a actului administrativ normativ, au fost respinse ca neîntemeiate.
Având în vedere prevederile art. 22 alin. (1) lit. i) din Legea privind
regimul stării de urgență, de asediu și de război pe durata stării de urgență,
pct. 2 din Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1/2022 privind
declararea stării de urgență, pe perioada stării de urgență, art. 73 din Legea
privind actele normative, instanța de fond a concluzionat că pe perioada stării
de urgență, Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova poate
adopta acte normative, inclusiv cu efect retroactiv, în cazul în care aceste
acte normative au drept scop salvarea unui interes public.
La caz, instanța de fond a constatat, că includerea sintagmelor „cu
aplicarea acestora începând cu data de 1 ianuarie 2022” în pct. 2.1, 2.2 și 2.3
din dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a
avut drept scop salvarea unui interes public, și anume, securitatea energetică
a statului, sănătatea și siguranța poporului.
Potrivit motivării prezentate de Comisia pentru Situații Excepționale,
justificarea sintagmelor „cu aplicarea acestora începând cu data de 1 ianuarie
8
2022” în pct. 2.1, 2.2 și 2.3 din dispoziția Comisiei pentru Situații
Excepționale a Republicii Moldova rezidă în faptul, că în conformitate cu
Acordul adițional nr. 19 din 29 octombrie 2021 la contractul nr. 1GM-07-11
din 29 decembrie 2006, în cazul în care S.A. „Moldovagaz” nu își va onora
obligațiunile de plată în termenii stabiliți, SAP „Gazprom” este în drept să
rezoluționeze contractul în mod unilateral, cu toate consecințele ce decurg
din contract. Drept urmare, în cazul sistării livrărilor de gaze naturale pentru
malul drept al râului Nistru, ar putea avea loc întreruperi în livrarea gazelor
naturale și pentru malul stâng, unde este amplasată centrala termoelectrică
MGRES și care generează cea mai mare parte – circa 80 % din energia
electrică consumată pe malul drept al râului Nistru. Sistarea livrărilor de gaze
naturale va avea un efect devastator pentru cetățeni și pentru economia
Republicii Moldova, atât din perspectiva utilizării gazelor naturale pentru
producerea de agent termic, dar și din aspectul livrării de energie electrică.
Totodată, s-a precizat că, conform contractului de bază, S.A.
„Moldovagaz” în calitate de cumpărător, trebuie să achite / transfere până la
data de 20 a fiecărei luni plata pentru consumul gazelor naturale furnizate
consumatorilor în luna precedentă precum și costul a 50 % din volum
estimat/prognozat a fi furnizat consumatorilor în luna curentă. Prin urmare,
conform acestei clauze contractuale, la 20 ianuarie 2022, S.A. „Moldovagaz”
trebuia să achite către SAP „Gazprom” suma de 44 801 725 USD
reprezentând restul plății pentru luna decembrie 2021, precum și suma de 63
107 965 USD, reprezentând 50 % din costul gazelor naturale contractat
pentru luna ianuarie 2022. În condițiile în care prețurile reglementate la
gazele naturale pentru consumatorii finali, aprobate de către Agenție, aveau
în considerare un preț al gazelor naturale de numai 430,15 USD/m3 , iar
prețul de achiziție în luna ianuarie 2022, a fost semnificativ mai mare, exista
riscul acumulării devierilor financiare negative care erau estimate în luna
ianuarie 2022 la circa 451,1 mil. lei sau 25,01 mil USD.
Corespunzător, analizând circumstanțele de fapt ale speței în coraport
cu cadrul legal aplicabil pertinent, Curtea de Apel Chișinău a conchis că
acțiunile în control normativ sunt neîntemeiate, or, stabilirea caracterului
retroactiv al dispozițiilor normative contestate, a fost condiționată de situația
dificilă de pe piața gazelor naturale.
Prima instanță a subliniat, că la judecarea cauzei în fond, Comisia
pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova a explicat, că în cazul în
care nu era stabilit caracterul retroactiv al dispozițiilor normative contestate,
furnizorul de gaze naturale SA „Moldovagaz” putea intra în incapacitate de
a-și onora obligațiunile de plată în termenii stabiliți prin contractul încheiat
9
cu SAP „Gazprom”, iar SAP „Gazprom” era în drept să rezoluționeze
contractul în mod unilateral, cu toate consecințele ce decurg din acest
contract.
Prima instanță a desconsiderat argumentele reclamanților care au
susținut, că actul normativ contestat contravine dispozițiilor art. 118 Codul
administrativ, așa cum, această dispoziție legală reglementează obligația
autorităților publice de a motiva actele administrative individuale. La caz, se
reține că obiect al controlului de legalitate îl constituie un act normativ, care,
este exceptat de la obligativitatea motivării.
Această concluzie a instanței se întemeiază pe faptul, că în dispoziția
art. 118 Codul administrativ, legiuitorul operează cu sintagma „act
administrativ individual”, sintagmă care, în sensul art. 10 alin. (1) Codul
administrativ este orice dispoziție, decizie sau altă măsură oficială
întreprinsă de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual
în domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte
juridice, prin nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de
drept public. Spre deosebire de actul administrativ individual, care
reglementează un caz individual, actul normativ este un act care stabilește
reguli de aplicare obligatorii pentru un număr nedeterminat de situații
identice.
Curtea de Apel Chișinău a respins și argumentele reclamanților care
au invocat, că dispozițiile normative contestate contravin art. 23 alin. (2) din
Constituție, or, punctele contestate din dispoziția nr. 2 din 27 ianuarie 2022,
satisfac cerințele de accesibilitate stabilite de legiuitor.
În acest sens instanța de fond a menționat, că art. 23 alin. (2) din
Constituție stabilește că statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște
drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate
legile și alte acte normative. Prima facie, Constituția garantează doar
accesibilitatea legilor. Prin textele „dreptul ... de a-și cunoaște drepturile și
îndatoririle” sau „statul publică și face accesibile toate legile” Constituția nu
stabilește expres că statul are obligația de a-i asigura pe destinatari cu legi
clare.
Cerința clarității legilor și a actelor normative a fost stabilită prin
jurisprudența Curții Constituționale. În jurisprudența sa, Curtea a interpretat
articolul 23 din Constituție prin prisma conceptului de „calitate a legii”.
Acest concept cuprinde atât accesibilitatea, cât și claritatea legii. Curtea a
reținut că pentru ca o lege să corespundă acestor criterii ea trebuie formulată
cu suficientă precizie, astfel încât să permită persoanei să decidă asupra
conduitei sale și să prevadă, în mod rezonabil, în funcție de circumstanțele
10
cauzei, consecințele acestei conduite (a se vedea HCC nr. 26 din
23 noiembrie 2010, § 10; HCC nr. 11 din 30 octombrie 2012, § 48; HCC
nr. 17 din 19 mai 2016, § 61; HCC nr. 2 din 23 ianuarie 2020, § 47).
Cu privire la respectarea cerinței accesibilității legii, Curtea a reținut
că, în general, accesibilitatea legii are în vedere aducerea la cunoștință
publică a actelor normative și intrarea în vigoare a acestora, care se realizează
în baza articolului 76 din Constituție, legea fiind publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova (a se vedea HCC nr. 2 din 23 ianuarie 2020,
).
La caz, dispoziția Comisiei pentru Situații Excepționale nr. 2 din
27 ianuarie 2022, a fost publicată pe site-ul Guvernului Republicii Moldova,
fiind respectate astfel prevederile art. 22 alin. (2) din Legea privind regimul
stării de urgență, de asediu și de război.
Corespunzător, instanța de fond a conchis, că dispozițiile normative
contestate sunt accesibile publicului, în sensul articolului 23 din Constituție.
Cu privire la respectarea cerinței clarității legii, Curtea de Apel
Chișinău a notat că articolul 23 din Constituție nu prevede că legile trebuie
formulate cu o precizie absolută. În jurisprudența sa, Curtea Europeană a
menționat că sfera de aplicare a conceptului de previzibilitate depinde în
mare măsură de conținutul instrumentului în cauză, de domeniul pe care îl
reglementează, precum și de numărul și statutul destinatarilor săi. Persoanele
care au o activitate profesională trebuie să dea dovadă de o prudență mai
mare în cadrul activității lor și este de așteptat ca aceștia sași asume riscurile
inerente activității lor (a se vedea Sekmadienis Ltd. v. Lituania, 30 ianuarie
2018, § 65; Satakunnan Markkinapörssi Oy și Satamedia Oy v. Finlanda
[MC], 27 iunie 2017, § 145).
Instanța de fond a reținut că dispozițiile normative contestate se referă
la măsurile care urmează fi întreprinse de către autoritățile responsabile de
stabilire a prețului pentru gazele naturale furnizate consumatorilor, în
conținutul dispoziției contestate, fiind expres indicat, că ajustarea prețurilor
reglementate pentru furnizarea gazelor naturale și a energiei electrice, se va
realiza cu derogări de la prevederile cadrului legal pertinent, cu aplicare de
la 1 ianuarie 2022. Corespunzător, se deduce că dispozițiile normative
contestate, corespund cerințelor de claritate stabilite de art. 23 din
Constituție.
Instanța de fond a respins și argumentele reclamanților care au
susținut, că obligațiile de plată în condiții noi pentru facturile de gaz,
încălzire și electricitate noi, pe lângă faptul că ar fi împovărătoare pentru
11
destinatari, dat fiind extinse pentru o perioadă anterioară publicării, nu
permit persoanelor obligate să-și adapteze comportamentul la rigorile legii,
or, noile dispoziții legale, corespund în totalitate principiului
proporționalității, reglementat de norma art. 29 Codul administrativ.
În acest sens, Curtea a reiterat, că potrivit art. 29 alin. (2) Codul
administrativ, măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională
dacă: a) este potrivită pentru atingerea scopului urmărit în temeiul
împuternicirii atribuite prin lege; b) este necesară pentru atingerea scopului;
c) este rezonabilă.
Astfel, dispozițiile normative contestate corespund cerințelor stabilite
la art. 29 alin. (2) Codul administrativ, or, aceste dispoziții au fost adoptate
în scopul asigurării securității energetice a statului.
Curtea de Apel Chișinău a desconsiderat și argumentele Primarului
general al municipiului Chișinău care a invocat, că indicațiile Comisiei
pentru situații excepționale pentru Agenția Națională pentru Reglementare
în Energetică ar reprezenta o imixtiune directă în activitatea autorității
respective, așa cum, pe perioada stării de urgență, Comisia pentru Situații
Excepționale are obligația de a asigura securitatea energetică a statului și a
populației, competență stabilită atât în Legea nr. 212/2004, cât și în
Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 1/2022.
Au fost respinse și argumentele Primarului general al municipiului
Chișinău care a susținut, că la adoptarea dispozițiilor normative contestate,
ar fi fost admisă o încălcare a principiilor de transparență în procesul
decizional, or, actele emise pe perioada stării de urgență, chiar dacă derogă
de la procedura obișnuită, în esență au drept scop salvarea unui interes
public, în speță, securitatea energetică a statului și siguranța populației.
De asemenea, au fost apreciate ca neîntemeiate și argumentele
Primarului general al municipiului Chișinău care a invocat că, prin obligarea
Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică să aprobe noile tarife,
cu aplicabilitate din 1 ianuarie 2022, ar fi fost încălcate prevederile art. 16
alin. (11) din Legea nr. 174/2017, or, prin Hotărârea Parlamentului
Republicii Moldova nr. 1/2022, Comisia pentru Situații Excepționale are
inclusiv și competența de a efectua alte acțiuni necesare în vederea
prevenirii, diminuării și lichidării consecințelor care au provocat starea de
urgență.
Totodată, Curtea a respins și argumentele reclamantului Duca Ion care
a susținut, că prin dispoziția contestată, i-ar fi fost lezat dreptul la un proces
echitabil, garantat de art. 6 CEDO, așa cum, dispozițiile art. 6 CEDO nu sunt
12
aplicabile în procedurile de adoptare a actelor administrative cu caracter
normativ, fiind aplicabile în exclusivitate proceselor pendinte în fața unor
instanțe de jurisdicție naționale. Comisia pentru Situații Excepționale a
Republicii Moldova nu este o jurisdicție națională, în activitatea căreia ar fi
puse în discuții drepturi sau obligații cu caracter civil, motiv din care,
dispozițiile internaționale referitoare la caracterul echitabil al procedurilor,
nu sunt aplicabile pentru activitatea acesteia.
Au fost apreciate ca neîntemeiate și respinse și argumentele
reclamanților care au invocat, că prin dispoziția contestată, sunt lezate
drepturile consumatorilor protejate de Legea nr. 105/2003, or, dispozițiile
normative contestate au fost adoptate în condiții de urgență, cu scopul de a
proteja securitatea energetică a țării.
La 07 februarie 2023 Duca Ion a declarat recurs împotriva hotărârii
din 06 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, iar la 15 martie 2023 a
prezentat motivarea recursului, solicitând casarea hotărârii instanței de fond
și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat interpretarea eronată a legii. În
esență, a invocat argumentele similare din cererea de chemare în judecată.
La 03 martie 2023 Primarul general al municipiului Chișinău a depus
recurs împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 06 februarie 2023 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și emiterea unei noi
hotărâri de admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat interpretarea eronată a legii de către
instanța de fond și în esență, a reiterat argumentele din cererea de chemare
în judecată.
La 09 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, Voznoi Vitalie a
depus recurs împreună cu motivarea împotriva hotărârii din 06 februarie
2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termen a recursului,
admiterea lui cu casarea hotărârii recurate și emiterea unei noi hotărâri de
admitere a acțiunii.
În motivarea recursului a invocat interpretarea eronată a legii,
menționând argumentele similare din cererea de chemare în judecată.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 244 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„Hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel
pot fi contestate cu recurs.”
13
Art. 245 din Codul administrativ (în vigoare până la 01 septembrie
2023):
„Recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea
recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea
deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea
recursului se depune la instanța de apel.”
Art. 246 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în vigoare până la
01 septembrie 2023):
„Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.
Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere,
Recursul se declară inadmisibil în special când:
a) decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs;
b) recursul este depus în mod repetat;
c) recursul este depus de o persoană neîmputernicită;
d) recursul a fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1);
e) motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului
prevăzut la art. 245 alin. (2);
f) cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2), art. 233
alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul
stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”
Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea
unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție):
„Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, hotărârea Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțată la data de 06 februarie 2023. La data de 06 februarie 2023
dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost notificat recurenților prin poșta
electronică, iar la data de 03 martie 2023 recurenților le-a fost notificată
hotărârea motivată. Prin urmare, recursul depus de Duca Ion la data de
07 februarie 2023 și 15 martie 2023, recursul depus împreună cu motivarea
la data de 03 martie 2023 a Primarului general al mun. Chișinău, precum și
recursul depus împreună cu motivarea la 09 martie 2023 de către Voznoi
Vitalie, reprezentat de avocatul Petru Răileanu, sunt în termen.
14
Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea
/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile
menționate, ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ
exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri
concludente și serioase.
Completul Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special”
denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același
timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs
care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință
nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul
de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea
acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă
nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a
cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept
procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel
contestate sau, după caz, hotărârile curții de apel ca primă instanță într-o
eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul
de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.
Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale
reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma
„motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
De asemenea, Completul Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios
administrativ.
Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a
trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
15
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs
pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a
articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de
caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de
totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor
ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din
19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1
(a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, §31, Seria A, nr.212-A).
În circumstanțele menționate, Completul Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a declara inadmisibile recursurile depuse de Duca Ion,
Primarul general al municipiului Chișinău și Voznoi Vitalie, reprezentat de
avocatul Răileanu Petru.
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 230 și 246 din Codul
administrativ
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară ca inadmisibile recursurile depus de Duca Ion, Primarul general
al municipiului Chișinău și Voznoi Vitalie, reprezentat de avocatul Răileanu
Petru.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
16