3ra-1174/23 — cu privire la anularea actului admiistrativ

La 04 martie 2020, Ion Guzun a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a solicitat anularea deciziei nr. 16 din 24 ianuarie 2020.

Prin încheierea din 24 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni au fost atrași în proces, în calitate de terți, Corneliu Guzun, Viorica Dodon, Tatiana Avasiloaie, Iraida Secrieru, Olesea Țurcan, Galina Ciobanu, Violeta Chisilița, Marcel Gandrabur, Liudmila Holevițcaia, Alexei Paniș și Grigorii Cazacu. (f.d.155-157,vol. I)

Judecătoria Hîncești, sediul Ialoveni prin hotărârea din 12 aprilie 2022 a admis acțiunea depusă de către Ion Guzun, a anulat decizia Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal nr. 16 din 24 ianuarie 2020. (f.d.49, vol. II)

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen la 28 aprilie 2022 de către Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. (f.d.54-55, vol.II)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din data de 05 iulie 2023 a casat integral hotărârea Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni din data de 12 aprilie 2022 și a emis o nouă decizie prin care a respins acțiunea depusă de către Ion Guzun împotriva Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, terți Corneliu Guzun, Viorica Dodon, Tatiana Avasiloaie, Iraida Secrieru, Olesea Țurcan, Galina Ciobanu, Violeta Chisilița, Marcel Gandrabur, Liudmila Holevițcaia, Alexei Paniș și Grigorii Cazacu privind anularea actului administrativ individual defavorabil, ca neîntemeiată. (f.d.116,117-132, vol.II)

La 25 iulie 2023 Ion Guzun prin intermediul poștei electronice, a depus recurs nemotivat, iar la 17 ianuarie 2024 a depus cererea de recurs motivată. (f.d.136, 156-159, vol. II)

Art. 233, alin. (2) din Codul administrativ reglementează că: „Cererea de apel se semnează de apelant sau de reprezentantul lui legal ori împuternicit.

Art. 235 din Codul administrativ relevă că: „Dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute la art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1), judecătorul stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor. Dacă apelantul a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de instanță, cererea de apel se consideră depusă la data inițială.”

Art. 244, alin. (2) din Codul administrativ prevede următoarele: „Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.”

Art. 246, alin. (2), lit. f) din Codul administrativ stabilește că: „Recursul se declară inadmisibil în special când cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art.244 alin.(2), art.233 alin.(1) și (2) și art.234 alin.(1) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.”

Art. 40, alin. (1), (2) și (8) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere stabilește că: „documentul electronic semnat cu semnătură electronică calificată este asimilat, după efectele acestuia, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă. Documentul electronic semnat cu alt tip de semnătură electronică decât cea calificată este asimilat, după efectele sale, cu documentul similar pe suport de hârtie, semnat cu semnătură olografă, doar în cazurile stabilite expres de actele normative sau de acordul părților privind aplicarea semnăturilor sau sigiliilor electronice, cu respectarea condițiilor stipulate la art.43, alin.(1). Documentul electronic este echivalat, după valoarea probantă a acestuia, cu probele scrise sau mijloacele materiale de probă și nu poate fi respins în calitate de probă doar pentru motivul că are formă electronică.”

Art. 42 din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere prevede că: „Documentul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe principale: a) să fie creat, prelucrat, expediat, recepționat, păstrat, modificat și/sau nimicit cu ajutorul mijloacelor software și/sau hardware; b) să conțină, pentru confirmarea autenticității acestuia, una sau mai multe semnături electronice sau sigilii electronice care corespund condițiilor și cerințelor stabilite de prezenta lege; c) să fie creat și utilizat prin metode și într-o formă ce ar permite identificarea semnatarului sau creatorului sigiliului electronic; d) să fie afișat într-o formă perceptibilă; e) să permită utilizarea repetată a acestuia.”

Art. 43, alin. (1) și (2) din Legea nr.124 din 19 mai 2022 privind identificarea electronică și serviciile de încredere statuează că: „Documentul electronic este considerat autentic dacă întrunește cumulativ următoarele condiții: a) semnătura electronică sau sigiliul electronic este aplicat de 2 persoana abilitată, în modul stabilit, să semneze cu semnătură olografă documentul echivalent pe suport de hârtie; b) pe documentul electronic este aplicată semnătura electronică autentică sau sigiliul electronic autentic al semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic indicat în document. Verificarea autenticității documentului electronic se efectuează prin verificarea, cu ajutorul dispozitivelor de verificare a semnăturilor electronice sau a sigiliilor electronice și/sau al produsului, a autenticității semnăturii electronice sau a sigiliului electronic. ”

În speță, la depunerea motivării recursului împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în format electronic, recurentul Ion Guzun nu a respectat cerințele față de documentul electronic menționat la pct. 13 și 14.

Astfel, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că, în cazul când cererea de recurs, transmisă electronic, nu corespunde cerințelor față de documentul digital, justițiabilului i se comunică acest neajuns și i se acordă un termen rezonabil pentru înlăturarea neajunsului, fie prin depunerea cererii de recurs semnată cu semnătură olografă sau, după caz, semnată cu semnătură electronică avansată calificată.

Implicit circumstanțelor speței, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că contrar prevederilor legale enunțate, la depunerea motivării recursului împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, Ion Guzun nu a semnat recursul în modul corespunzător.

Din considerentele expuse supra și având în vedere că la depunerea cererii de recurs împotriva deciziei din 05 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, Ion Guzun nu a respectat cerințele menționate la pct. 13 și 14, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va acorda recurentului un termen pentru lichidarea neajunsurilor stabilite, până la data de 27 septembrie 2024, ora 17:00.

Totodată, reieșind din prevederile legale menționate la pct. 11, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar a-i explica recurentului că, în cazul neînlăturării în termenul stabilit de instanța de recurs a neajunsului constatat la depunerea cererii de recurs, în temeiul art. 246, alin. (2), lit. f) din Codul administrativ, recursul va fi declarat inadmisibil. 3

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 244, alin. (2), art. 233, alin. (2) și art. 235 din Codul administrativ COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Amână examinarea admisibilității recursului declarat de Ion Guzun împotriva deciziei din 05 iulie 2023 a Curții de Apel Chișinău, pentru data de 02 octombrie 2024. Acordă recurentului Ion Guzun, termen până 27 septembrie 2024, ora 17:00, pentru prezentarea la Curtea Supremă de Justiție (sediul: mun. Chișinău, str. Petru Rareș, 18) a cererii de recurs semnate în modul corespunzător. Explică recurentului Ion Guzun că, în cazul în care acesta va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea se va considera depusă la data inițială. Explică recurentului Ion Guzun că, în cazul în care acesta nu va înlătura neajunsurile în termenul stabilit, cererea de recurs va fi declarată inadmisibilă. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 4