3r-145/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- intrunirea conditiilor ridicarii exceptiei de neconstitutionalitate.
3r-145/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la respingerea cererii depuse de Alexandr
Stoianoglo, reprezentat de avocatul Victor Munteanu cu privire la
ridicarea excepției de neconstituționalitate,
în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea lui
Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 1-122/2021 din
05 octombrie 2021,
împotriva încheierii din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel
Chișinău
(Dosarul nr. 3r-145/24
NR. PIGD 2-21147832-01-3r-10062024)
Întrunirea condițiilor ridicării excepției de neconstituționalitate.
Curtea de Apel Chișinău – A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru
04 septembrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea depusă de Alexandr Stoianoglo,
reprezentat de avocatul Victor Munteanu cu privire la ridicarea
excepției de neconstituționalitate
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Diana Stanilă, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 05 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice și la
06 octombrie 2021 la Curtea de Apel Chișinău, Alexandr Stoianoglo a depus
acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al
Procurorilor nr. 1-122/2021 din 05 octombrie 2021 „cu privire la examinarea
adresării deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Lilian Carp, vizând
pretinsele acțiuni ilegale comise de Procurorul General Alexandr
Stoianoglo” (f.d. 2-47, 74-119, Vol. I).
Prin încheierea din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a
declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de
Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu
privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor
nr.1-122/2021 din 05 octombrie 2021, pe motiv că, reclamantul nu poate
revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul
art. 17 din Codul administrativ. S-a explicat reclamantului Alexandr
Stoianoglo, că declararea acțiunii ca inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2)
lit. e) din Codul administrativ exclude posibilitatea adresării repetate în
judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune (f.d. 188-200, Vol. I).
La 10 noiembrie 2021, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul
Iurie Mărgineanu, a depus la Curtea de Apel Chișinău recurs împotriva
încheierii din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând în
conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ anularea
încheierii contestate și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău pentru
examinare în același complet de judecată (f.d. 203-214, Vol. I).
Prin încheierea din 29 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-
a respins recursul depus de către Procurorul General Alexandr Stoianoglo,
1
reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu. S-a menținut încheierea din
02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău emisă în cauza de contencios
administrativ intentată la acțiunea Procurorului General Alexandr Stoianoglo
împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea
actului administrativ (f.d. 30-40, Vol. II).
La 30 noiembrie 2023, Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul
Iurie Mărgineanu, în temeiul art. 449 lit. h) din Codul de procedură civilă, a
depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 29 decembrie 2021 a Curții
Supreme de Justiție, prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire,
casarea deciziei instanței de recurs și a încheierii primei instanțe, cu
remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, pentru
examinarea cauzei în fond, în alt complet de judecată (f.d. 48-67, Vol. II).
Prin încheierea din 05 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție s-a
admis cererea de revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de
avocatul Iurie Mărgineanu. S-a casat decizia din 29 decembrie 2021 a Curții
Supreme de Justiție și s-a reținut prezenta cauză de contencios administrativ,
în procedura Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea cererii de recurs
depuse de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu,
împotriva deciziei din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, adoptată
în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al
Procurorilor cu privire la contestarea actului administrativ (f.d. 120-132,
Vol. II).
La data de 16 iulie 2024 Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul
Victor Munteanu a depus cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de
neconstituționalitate cu sesizarea în acest sens a Curții Constituționale în
vederea exercitării controlului constituționalității a art. 12 alin. (3) din Codul
de procedură civilă și art. VII. – Codul administrativ al Republicii Moldova
nr. 116/2018 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, nr. 309–320, art.
466) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea
cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31
iulie 2023, care prevede introducerea următoarelor modificări în articolul
191, alineatul (3), textul „hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii,
ale Consiliului Superior al Procurorilor,” se exclude; alineatul (5) va avea
următorul cuprins: „(5) Curtea Supremă de Justiție soluționează: a) în primă
instanță, prin hotărâri irevocabile, acțiunile în contencios administrativ
2
privind contestarea hotărârilor Consiliului Superior al Magistraturii și ale
Consiliului Superior al Procurorilor; b) cererile de recurs împotriva
hotărârilor, a deciziilor și a încheierilor curților de apel.”, raportate la art. 4
și 20 din Constituția Republicii Moldova.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 195 din Codul administrativ:
„Procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform
prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de
procedura civilă, cu excepția art.169–171.”
Art.121 din Codul de procedură civilă:
„În cazul existenței incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor
Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și
ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de
judecată, din oficiu sau la cererea unui participant la proces, sesizează Curtea
Constituțională.
La ridicarea excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale,
instanța nu este în drept să se pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, limitându-se exclusiv la verificarea
întrunirii următoarelor condiții:
a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a)
din Constituție;
b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este
ridicată de către instanța de judecată din oficiu;
c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale având ca obiect
prevederile contestate.
Ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu
se supune niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă
până la pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se
amână pledoariile.
Dacă nu sânt întrunite cumulativ condițiile specificate la alin.(2), instanța refuză
ridicarea excepției de neconstituționalitate printr-o încheiere care poate fi atacată odată
cu fondul cauzei.
Instanța de judecată poate ridica excepția de neconstituționalitate doar dacă
cererea de chemare în judecată sau cererea de apel a fost acceptată în modul prevăzut de
lege ori dacă cererea de recurs împotriva hotărârii sau deciziei curții de apel a fost
declarată admisibilă conform legii.”
Art. 135 alin. (1) lit. a) din Constituția Republicii Moldova:
„Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității legilor
și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor
și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care Republica
Moldova este parte.”
3
MOTIVAREA INSTANȚEI
Distinct, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
la 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a adoptat
Hotărârea nr. 2 „Pentru interpretarea articolului 135 alin. (1) lit. a) și g) din
Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea
nr.55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind
constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor
Președintelui Republicii Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce
urmează a fi aplicate la soluționarea unei cauze aflate pe rolul său, instanța
de judecată este obligată să sesizeze Curtea Constituțională. Totodată, s-a
dispus că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată în fața instanței
de judecată de către oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia, precum
și de către instanța de judecată din oficiu.
Conform § 79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 2 din
09 februarie 2016, pentru interpretarea art. 135 alin. (1) lit. a) și lit. g) din
Constituție, controlul concret de constituționalitate pe cale de excepție
constituie singurul instrument prin intermediul căruia cetățeanul are
posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului însuși, în
cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea
a mai menționat că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției
de neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al
dreptului la un proces echitabil.
Potrivit § 82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul
ordinar nu se va pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra
conformității cu Constituția a normelor contestate, ci se va limita exclusiv la
verificarea întrunirii următoarelor condiții:
(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul
135 alin. (1) lit. a) din Constituție;
(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia,
sau indică faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu.
(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;
(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile
contestate.
4
Verificarea constituționalității normelor contestate constituie
competența exclusivă a Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt
în drept să refuze părților sesizarea Curții Constituționale, decât doar în
condițiile menționate la paragraful § 82.
Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu
sesizarea Curții Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a
tuturor condițiilor strict obligatorii prevăzute la art. 121 alin. (2) din Codul
de procedură civilă.
Verificând respectarea condițiilor prevăzute la §82 din Hotărârea
Curții Constituționale nr. 2 din 09 februarie 2016, obligator-necesare pentru
ridicarea excepției de neconstituționalitate, ajunge la concluzia că acestea nu
sunt întrunite în totalitate, în special ce se referă la pct. 3 din §82 al Hotărârii
Curții Constituționale nr. 2/2016 și anume: „prevederile contestate urmează
a fi aplicate la soluționarea cauzei”.
La caz, nu se întrevede că prevederile legale a căror
neconstituționalitate o invocă recurentul ar ține de examinarea recursului
actual, ci mai degrabă acestea țin de fondul cauzei.
Respectiv, odată ce normele în cauză nu sunt incidente recursului
împotriva încheierii din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, ci
însăși țin de examinarea cauzei lui Alexandr Stoianoglo împotriva
Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii
nr. 1-122/2021 din 05 octombrie 2021, se atestă netemeinicia cererii de
ridicare a excepției de neconstituționalitate, motiv pentru care urmează a fi
respinsă.
În eventualitatea admiterii recursului Alexandr Stoianoglo și în cazul
în care cauza se va examina în fond, actualitatea unei asemenea cereri se
păstrează.
Din motivele relatate supra, cererea depusă de Alexandr Stoianoglo,
reprezentat de avocatul Victor Munteanu cu privire la ridicarea excepției de
neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, urmează a fi
respinsă.
5
Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 195 și 230 din Codul
administrativ și în conformitate cu art. 121 din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Respinge cererea depusă de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul
Victor Munteanu cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și
sesizarea Curții Constituționale.
Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6