3d-85/24 — anularea actulului administrativ

La 5 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice și la 6 octombrie 2021 la Curtea de Apel Chișinău, Alexandr Stoianoglo a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului Superior al Procurorilor, prin care a solicitat anularea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr. 1-122/2021 din 5 octombrie 2021 „cu privire la examinarea adresării deputatului în Parlamentul Republicii Moldova, Lilian Carp, vizând pretinsele acțiuni ilegale comise de Procurorul General Alexandr Stoianoglo”.

Prin încheierea din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a declarat inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ înaintată de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la contestarea hotărârii Consiliului Superior al Procurorilor nr.1- 122/2021 din 5 octombrie 2021, pe motiv că, reclamantul nu poate revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art. 17 din Codul administrativ. S-a explicat reclamantului Alexandr Stoianoglo, că declararea acțiunii ca inadmisibilă în temeiul art. 207 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant cu aceeași acțiune.

Prin decizia din 29 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a respins recursul depus de către Alexandr Stoianoglo reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu. S-a menținut încheierea din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 30 noiembrie 2023 Alexandr Stoianoglo reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu a depus cerere de revizuire, solicitând admiterea cererii de revizuire, casarea încheierii Curții de Apel Chișinău din 2 noiembrie 2021 și decizia Curții Supreme de Justiție din 29 decembrie 2021, cu remiterea cauzei la rejudecare la Curtea de Apel Chișinău. 1

Prin încheierea din 5 iunie 2024 a Curții Supreme de Justiție, s-a admis cererea de revizuire depusă de Alexandr Stoianoglo reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu. S-a casat decizia din 29 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție și s-a reținut prezenta cauză de contencios administrativ, în procedura Curții Supreme de Justiție, pentru examinarea cererii de recurs depuse de Alexandr Stoianoglo reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu împotriva deciziei din 2 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin decizia din 4 septembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul declarat de Alexandr Stoianoglo, reprezentat de avocatul Iurie Mărgineanu. S-a anulat încheierea din 02 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea lui Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 1-122/2021 din 5 octombrie 2021. S-a reținut cauză de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea hotărârii nr. 1-122/2021 din 5 octombrie 2021, în procedura Curții Supreme de Justiție pentru examinarea acțiunii în prima instanță, conform competenței.

Conform fișei de repartizare a dosarului, la data de 6 septembrie 2024 cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Stoianoglo, împotriva Consiliului Superior al Procurorilor privind anularea actului administrativ, a fost repartizată spre examinare judecătorului raportor, Ion Malanciuc.

Prin încheierea din 11 septembrie 2024, în conformitate cu art. 195, 216, 223 și 230 din Codul administrativ, coroborat cu art. 270 din Codul de procedură civilă, judecătorul raportor a dispus efectuare unor acțiuni pentru pregătirea dezbaterilor judiciare. Ședința de judecată pentru examinarea recursului declarat nefiind stabilită.

La 11 februarie 2025, avocatul Victor Munteanu în interesele lui Alexandr Stoianoglo a depus cerere de accelerare a examinării cauzei.

În motivarea cererii a indicat că, după a pronunțarea deciziei din 4 septembrie 2024, nu a fost efectuată nici o acțiune procesuală în această cauză, iar părților nu li s-a comunicat despre data și ora ședinței de judecată.

Informează despre faptul că cererile examinate de Curtea Europeană nu se limitează doar la pronunțarea hotărârilor de către înalta Curte. Procesul de executare a acestora este monitorizat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei pentru a verifica dacă statele membre, la caz Republica Moldova, s-au conformat în totalitate cerințelor Articolului 46 al Convenției Europene a Drepturilor Omului și au executat hotărârile Curții. Aceasta 2 presupune verificarea, dacă statele membre au înțeles să remedieze consecințele constatării violării drepturilor protejate de Convenție și să aplice măsuri individuale și generale în privința reclamantului pentru garantarea respectării drepturilor Convenționale.

În acest context, indică că a informat deja Comitetul de Miniștri despre procedurile pendinte în fața Curții Supreme de Justiție și derularea acestora. Reiterează că prezenta cauză a fost considerată „cauză de impact„ pentru întreaga jurisprudență a Curții Europene, fiind comunicată Guvernului cu mențiunea expresă despre acest fapt pe data de 1 iunie 2022, la mai puțin de 5 luni de la depunerea cererii ,pe când Curtea Supremă de Justiție nu întreprinde nimic în această cauză de peste 5 luni.

Art. 195 din Codul administrativ prevede că: „Procedura contenciosului administrativ se desfășoară conform prevederilor codului enunțat, suplimentar aplicându-se corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.”

Art. 192 alin. (1), (11), (12) din Codului de procedură civilă prevede următoarele: „(1) Cauzele civile se judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sânt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, conduita instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către instanță. În situația în care, la judecarea unei cauze concrete, există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanții la proces pot adresa instanței care examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei. Examinarea cererii 3 se face în absența părților, în termen de 5 zile lucrătoare, de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care examinează cauza. Instanța decide asupra cererii de la alin.(11) printr-o încheiere motivată, prin care fie obligă instanța care judecă cauza în fond să întreprindă un act procesual, stabilind, după caz, un anumit termen pentru accelerarea procedurii, fie respinge cererea. Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.”

Art. 110 din Codul de procedură civilă relevă că: „Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.”

Art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă: „Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține, în conformitate cu jurisprudența constantă a Curții Europene pentru Drepturile Omului, obligația pozitivă a instanțelor judecătorești de a adopta toate măsurile necesare pentru ca procesul civil să se desfășoare în termenul rezonabil prevăzut de art. 6 paragraful 1 din CEDO, obligație care a fost îndeplinită în speța de față.

La caz, potrivit susținerilor din cererea de accelerare, precum că, din 4 septembrie 2024 nu a fost efectuată nici o acțiune procesuală la caz, părților nu s-a comunicat despre data și ora ședinței de judecată, Completul de judecată nu constată existența premiselor de încălcare a termenului rezonabil de judecare a prezentei cauze.

Or, în corespundere cu art. 216 din Codul administrativ în vederea pregătirii corespunzătoare pentru examinarea acțiunii în fond, instanța de judecată are sarcina de a efectua toate acțiunile necesare pentru pregătirea cauzei pentru dezbaterile judiciare și după posibilitate examinarea acesteia într-o singură ședință de judecată. 4

Respectiv, Completul de judecată investit cu examinarea cauzei în fond va fixa ședința de judecată pentru examinarea acțiunii în fond, după finalizarea tuturor acțiunilor necesare pentru pregătire și în corespundere cu agenda judecătorilor.

Totodată, instanța reiterează, că la momentul actual la Curtea Supremă de Justiție activează un număr foarte mic de judecători, din care cauză numărul de dosare repartizate per judecător este foarte mare, iar în circumstanțele date, timpul necesar pentru examinarea dosarului, durează o perioada mai îndelungată, decât într-o situație obișnuită.

Mai mult, pe rolul Curții Supreme de Justiție se află în prezent peste 7000 de dosare, dintre care peste 4200 sunt civile. Unele dintre acestea au fost depuse încă în anul 2022. Decizia de a nu stabili încă ședința de judecată a fost condiționată de volumul mare de cauze pendinte.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea depusă de avocatul Victor Munteanu în interesele lui Alexandr Stoianoglo, privind accelerarea procedurii de judecare a cauzei.

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 195, 230 din Codul administrativ și art. 192 din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge cererea depusă de avocatul Victor Munteanu în interesele lui Alexandr Stoianoglo privind accelerare a procedurii de judecare a cauzei de contencios administrativ, intentate la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Stoianoglo împotriva Consiliului Superior al Procurorilor cu privire la anularea actului administrativ. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte Oxana Parfeni Judecători Ghenadie Eremciuc Lilia Roic-Botezatu 5