3ra-419/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-419/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-419/23

2-21100705-01-3ra-12042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, Gr. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

28 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de către Chișca Lilian,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Lilian Chișca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La data de 06 iulie 2021 Chișca Lilian s-a adresat cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat

constatarea faptului că s-a infectat cu virusul COVID-19 în timpul exercitării

atribuțiilor de serviciu, obligarea Autorității Naționale de Integritate să acorde

reclamantului indemnizația în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu COVID-

19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

În argumentarea acțiunii, a menționat că, în timpul exercitării serviciului în cadrul

Autorității Naționale de Integritate s-a infectat cu COVID-19. La 28.09.2020 a acuzat

simptome, inclusiv febră caracteristică infecției. Urmare a testului efectuat, a fost

confirmat pozitiv cu SARS CoV2 (Extras eliberat de către IMSP Centrul COVID-19

Chișinău nr.77011 din 28.09.2020), fapt despre care a fost informată Președinta

Autorității Naționale de Integritate.

Prin urmare, în perioada 28.09.2020 - 31.10.2020 s-a aflat în concediu medical,

cu diagnosticul infecție virală cu Covid-19, confirmat pozitiv din 28.09.2020, forma

medie, fiind confirmat și cu pneumonie unilaterală pe stînga cu afectare pulmonară

25%. După afecțiunea și tratamentul infecției virale cu COVID-19, urmează tratament

de reabilitare cu preparate costisitoare. Totodată, a reiterat că în perioada dată,

deplasările la serviciu și de la serviciu spre domiciliu le efectua cu transportul public.

A invocat că, prin nota nr.01/875 din 16.12.2020 a solicitat conducerii ANI

întreprinderea măsurilor în vederea acordării indemnizațiilor unice în mărime de

16 000 de lei angajaților ANI care s-au infectat cu virusul COVID-19 în timpul

exercitării atribuțiilor de serviciu. Prin nota de serviciu nr.07/882 din 21.12.2020,

1

întocmită de către șeful Direcției juridice a ANI, dl Sergiu Popov, conducerea ANI a

fost informată că solicitarea surselor financiare din fondul de intervenție al Guvernului,

pe fonul pandemiei COVID-19 este o acțiune asumată și care necesită a fi bine

argumentată de către conducerea ANI, totodată, faptul contractării virusului de către

unii angajați ANI în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, în perioada 16.05.2020-

30.09.2020, nu este probat/documentat, demersul respectiv devenind inoportun.

A indicat că, prin cererea nr. C-23/20 din 12.01.2021, a solicitat conducerii

Autorității să sesizeze autoritățile publice centrale de specialitate competente pentru a-

i fi stabilită și achitată indemnizația unică din fondul de intervenție al Guvernului, în

legătură cu faptul că, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu s-a infectat cu

COVID-19. Prin scrisoarea nr.07/C-23/20 din 12.02.2021 a fost informat că

examinarea cererii din 12.01.2021, se prelungește cu 15 zile calendaristice. Prin

scrisoarea nr. 07/C-23/20 din 25.02.2021 conducerea Autorității a informat reclamantul

că urmare a ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale a ANI, s-a decis informarea

organelor de specialitate (Guvernul RM. Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale. Agenția Națională pentru Sănătate Publică) privind

acordarea suportului de specialitate privind procedura legală de achitare a

indemnizațiilor solicitate, beneficiarii și documentele confirmative necesare accesării

surselor financiare respective și în dependență de soluțiile oferite de către instituțiile

publice abilitate, Autoritatea va întreprinde acțiuni necesare, cu informarea

solicitantului.

În continuare, prin scrisoarea nr.07/C-23/20 din 22.03.2021, reclamantului i s-a

solicitat să prezinte acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de către

Agenția Națională pentru Sănătate Publică și prezentarea datele complete cum ar fi

data, luna, anul nașterii, IDNP, adresa de domiciliu și numărul testului pozitiv. Prin

scrisoarea nr.01/244 din 23.03.2021, trimisă de pe e-mailul de serviciu:

lilian.chisca@ani.md a dat acordul pentru prelucrarea datelor cu caracter personal de

către Agenția Națională pentru Sănătate Publică, și a anexat copia Extrasului nr.77011

din 28.09.2021 eliberat de către IMSP „Centrul Covid-19 Chișinău” prin care se

confirmă testarea Pozitivă cu virusul Covid-19.

A enunțat reclamantul că, prin scrisoarea nr.07/1791 din 07.04.2021 conducerea

Autorității Naționale de Integritate i-a solicitat să dea răspuns în scris la următoarele 3

întrebări: ,,1. Care au fost circumstanțele concrete în care prezumați că ați fost infectat

cu Covid-19 în timpul exercitării atribuțiilor dc serviciu? 2. Dacă ați respectat întocmai

dispozițiile și hotărârile Comisiei Situații Excepționale a RM și Comisiei Naționale

Extraordinare de Sănătate Publică a RM, actele normative interne emise de către

Președintele ANI în scopul prevenirii răspândirii infecției Covid-19? 3. Dacă anterior

îmbolnăvirii dvs. cu Covid-19, persoanele apropiate (membrii de familie) și/sau alte

persoane cu care ați fost în contact fizic nu au fost testați pozitiv cu Covid-19?”.

A indicat că, prin aceeași scrisoare a fost informat că Ministerul Finanțelor a

informat prin scrisoarea nr. 1950 din 11 martie 2021 că prevederile art.VI alin.(1) lit.

b) din Legea nr.69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de

urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative au fost aplicabile

instituțiilor gen ANI până la 30 septembrie 2020, iar asumarea răspunderii că

îmbolnăvirea a avut loc în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu revine

conducătorului autorității. Prin scrisoarea nr.3170 din 09.04.2021 a răspuns la

întrebările conducerii ANI formulate în scrisoarea nr.07/1792 din 07 aprilie 2021.

2

Astfel, reclamantul a comunicat conducerii ANI că ceea ce ține de circumstanțele

concrete în cadrul cărora s-a infectat cu virusul Covid-19, afirmă că pe parcursul lunii

septembrie 2020, a fost prezent la serviciu și respectiv fiind în exercițiul funcției, odată

cu apariția anumitor semne de disconfort al sănătății în timpul exercitării atribuțiilor de

serviciu, la 28.09.2020, s-a adresat la medic pentru examinare, care potrivit acuzelor i-

a indicat efectuarea investigației radiologice. Urmare a examinării rezultatelor

radiografiei, efectuate în aceiași zi, medicul i-a indicat efectuarea testării la virusul

Covid-19, fapt despre care a informat colegii cu care a contactat și că urmează să

efectueze testul, plecînd imediat de la serviciu pentru efectuarea testării, ca rezultat

conform testului nr.77011 din 28.09.2020, indicat în extrasul eliberat de IMSP Centrul

COVID-19 Chișinău, a fost testat pozitiv și trimis pentru tratament și izolare la

domiciliu, fapt despre care a informat la 29.09.2020 conducerea ANI și medicul de

familie.

Urmând tratamentul la domiciliu, a făcut pneumonie cu afectarea lobilor

pulmonari fapt confirmat prin rezultatul examinării prin metoda CT (tomografiei

computerizate) starea sănătății fiind calificată ca grav - medie, refuzînd internarea în

instituția medico-sanitară a urmat prescripțiile medicale, administrând preparatele

prescrise conform protocoalelor medicale la momentul respectiv. La serviciu, conform

prescripțiilor și recomandărilor medicilor specialiști (pulmonolog și medicul de

familie) a fost admis din data de 02.11.2020.

A specificat reclamantul că au fost respectate măsurile de prevenire a virusului

SARS-CoV-2, indicate în hotărîrile și dispozițiile Comisiilor Naționale și actelor

normative interne, cu întreprinderea măsurilor de păstrare a distanței sociale, evitarea

locurilor aglomerate, purtarea obligatorie a măștii de protecție și respectiv spălarea și

dezinfectarea mîinilor de fiecare dată cînd era necesar, în vederea neadmiterii și

prevenirii infectării cu virusul menționat, invocînd că nu crede că există persoane, care

nu respectă aceste măsuri de prevenție, reieșind din pericolul letal în cazul contaminării

cu acest virus.

A notat că cu referire la informația despre testarea pozitivă cu virusul SARS CoV-

2, a persoanelor apropiate și/sau a altor persoane cu care a fost în contact fizic anterior

infectării sale cu acest virus, a informat, că persoanele apropiate (membrii de familie)

odată cu confirmarea sa pozitivă la virusul SARS-CoV-2, au fost de asemenea izolați

la domiciliu, pentru a respecta regimul de carantină în cazul testării pozitive a unui

membru al familiei, în vederea neadmiterii contaminării colegilor de serviciu a

partenerului de viață și respectiv a colegilor de școală a copiilor minori. Ulterior,

acuzînd simptome caracteristice virusului COVID-19, a fost testată pozitiv și soția sa,

fapt ce poate fi verificat eventual, de asemenea ulterior au acuzat simptomele specifice

și copii minori, care deja după cum a menționat se aflau în izolare la domiciliu pentru

respectarea protocolului de carantină, fiind admiși la studii cu permisiunea medicului

peste 14 zile de la confirmarea pozitivă a sa, și administrării tratamentului prescris, iar

ceea ce ține de alte persoane cu care a avut contact fizic la acel moment nu poate să

comunice, dat fiind faptul că nu deține informații despre infectarea cu virusul SARS-

CoV-2 a persoanelor cu care a contactat în perioada de referință.

A susținut reclamantul că în perioada stării de urgență au fost evitate contactele

cu alte persoane decît membrii familiei și colegii de serviciu. De asemenea odată cu

confirmarea privind infectarea cu virusul SARS-CoV-2, de către reclamant a fost

imediat informată conducerea Autorității, care la rândul său, urma să informeze în mod

oficial despre cazul de infectare a angajatului ANI. Agenția Națională de Sănătate

3

Publică, instituție responsabilă și cu atribuții în domeniu efectuării anchetei

epidemiologice, fapt ce nu a fost efectuat, respectiv punînd în pericol viața și sănătatea

angajaților ANI, mai cu seamă că la 28.09.2020, a avut loc ședința Grupului de lucru

privind Achizițiile publice a ANI, după desfășurarea căreia a acuzat primele simptome.

A remarcat reclamantul că prin scrisoarea nr.07/C-23/20 din 20 mai 2021

președinta ANI l-a informat că nu va da curs solicitării și nu va interveni pe lângă

Ministerul Finanțelor cu demers pentru a-i fi achitată indemnizație unică în mărime de

16 000 de lei, deoarece Autoritatea nu a stabilit circumstanțele faptice din care s-ar

deduce contractarea de către solicitant a virusului Covid-I9 în timpul exercitării

atribuțiilor de serviciu, recomandând în temeiul Scrisorii Ministerului Sănătății,

Muncii și Familiei să depună personal solicitarea pentru a beneficia de indemnizația

unică la Ministerul Finanțelor.

Prin scrisoarea nr.01/2553 din 25.05.2021 reclamantul a solicitat Ministerului

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, clarificarea situației ce ține de cine poate depune

solicitarea pentru alocarea indemnizației unice Covid-19 la Ministerul Finanțelor,

angajatul sau angajatorul, deoarece la răspunsul ANI nr.07/C-23/20 din 20.05.2021 este

anexată scrisoarea de răspuns a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În

concluzia căreia este stipulat că „Angajații infectați în timpul exercitării atribuțiilor de

serviciu, pot depune solicitările pentru a beneficia de indemnizația unică spre

examinare Ministerului Finanțelor”, ceea ce vine în contradicție cu poziția Ministerului

Finanțelor.

Ulterior, prin scrisoarea nr.21/2985 din 28.05.2021, Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale a adus clarificările de rigoare, informând că angajatorul urmează

să prezinte propuneri, privind plata indemnizațiilor unice angajaților, infectați cu

Covid-19, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

A mai indicat reclamantul că, prin scrisoarea nr.4454 din 26.05.2021 a solicitat

conducerii ANI să prezinte copiile autentificate ale următoarelor documente: 1. Copia

demersului/scrisorii de informare a Agenției Naționale Sănătate Publică sau a

subdiviziunii teritoriale Centrul de Sănătate Publică Chișinău, privind infectarea cu

virusul Covid-19 a Vicepreședintelui ANI, Lilian Chișca; 2. Copia răspunsului Agenției

Naționale Sănătate Publică sau a subdiviziunii teritoriale Centrul de Sănătate Publică

Chișinău privind recomandările după evaluarea riscurilor în cazul raportării despre

infectarea cu virusul Covid-19 a Vicepreședintelui ANI, Lilian Chișca; 3. Copia

proceselor-verbale ale Comisiei interne pentru Situații Excepționale, ce atestă

întreprinderea măsurilor de identificare a angajaților ANI, care au avut contact cu

Vicepreședintele ANI, reieșind și din faptul că la 28.09.2020, Vicepreședintele ANI a

organizat ședința grupului de lucru de achiziții publice al ANI, inclusiv măsurile

întreprinse (dispoziții/ordine emise); 4. Copia documentelor ce atestă informarea

angajaților ANI sub semnătură, care au intrat în contact cu Vicepreședintele ANI Lilian

Chișca la 28.09.2020, despre faptul că ultimul a fost testat pozitiv cu virusul COVID-

19; 5. Copia actelor interne (procese verbale, dispoziții) ale Comisiei pentru Situații

Excepționale a ANI sau ale președintelui ANI ce atestă respectarea strictă a

instrucțiunilor ce țin de acțiunile ulterioare contactării virusului COVID-19 de către un

angajai al Autorității; 6. Copia documentului/lor (proces-verbal/decizie) în cazul în

care a fost întocmit/emis de către Comisia pentru Situații Excepționale a ANI privind

desfășurarea anchetei epidemiologice pe marginea informației despre testarea pozitivă

la virusul COVID-19 a Vicepreședintelui ANI, Lilian Chișca și constatarea lipsei

circumstanțelor faptice din care s-ar deduce contractarea de către solicitant a virusului

4

Covid-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu; 7. Copiile actelor/documentelor

altele decît cele indicate mai sus, ce atestă întreprinderea acțiunilor întru examinarea și

soluționarea cererilor depuse de către reclamant în vederea stabilirii și achitării

indemnizației unice pentru reclamant și alți angajați ai ANI, care s-au infectat cu virusul

COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

Prin Nota de serviciu nr.07/546 din 10.06.2021, reclamantului i s-a refuzat în

prezentarea actelor solicitate. Astfel, consideră că s-a infectat cu virusul COVID-19 în

timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, fie de la colegi care puteau fi purtători de

infecției sau infectați (asimptomatici) cu virusul COVID-19, neavînd simptome

specifice.

Consideră reclamantul că scrisoarea nr.07/C-23/20 din 20 mai 2021, prin care

președinta ANI a informat că nu va interveni pe lângă Ministerul Finanțelor cu demers

pentru a-i fi achitată indemnizație unică în mărime de 16 000 de lei, deoarece

Autoritatea nu a stabilit circumstanțele faptice din care s-ar deduce contractarea de

către solicitant a virusului Covid-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, este

ilegală și neîntemeiată, care nu corespunde realității.

A remarcat că art.VI alin.(1) lit. b) din Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la

instituirea unor măsuri în perioada stării de urgență în sănătate publică stipulează că

angajaților altor autorități/instituții bugetare care s-au infectat cu COVID-19 în timpul

exercitării atribuțiilor de serviciu, se stabilește, pe perioada stării de urgență în sănătate

publică declarate prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică

nr.10 din 15 mai 2020, o indemnizație unică în mărime de 16 000 de lei. Conform art.

XXIX alin.(2) din aceeași Lege, Guvernul este în drept să decidă în privința prelungirii

termenelor de aplicare a normelor prevăzute la art. II-VII, XVII-XXI și XXVI după

ridicarea stării de urgență în sănătate publică declarate prin Hotărârea Comisiei

Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.10 din 15 mai 2020 sau după expirarea

termenelor prevăzute în articolele respective, dar nu mai mult decât cu 3 luni de la data

ridicării stării de urgență în sănătate publică sau de la data expirării termenelor

prevăzute în articolele respective.

Potrivit Hotărârii Guvernului nr.732 din 30 septembrie 2020 pentru prelungirea

termenului de aplicare a unor norme din Legea nr.69/2020 cu privire la instituirea unor

măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte

normative, începând cu 01 octombrie 2020 nu mai beneficiază de indemnizația unică

în mărime de 16 000 de lei angajații altor autorități/instituții bugetare și instituții

medico-sanitare publice care s-au infectat cu COVID-19 în timpul exercitării

atribuțiilor de serviciu, menționați în art.VI alin.(1) lit.b) din Lege.

Prin Hotărârile de Guvern nr.620/2020, nr.654/2020, nr.731/2020 și nr.895/2020

au fost alocați bani din fondul de intervenție al Guvernului, autorităților publice

centrale și autorităților administrației publice locale pentru acordarea indemnizațiilor

unice personalului medical infectat cu COVID-19, precum și altor angajați care au

contractat infecția COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, conform

anexei.

Potrivit pct.2 din Hotărârile de Guvern nr.620/2020, nr.654/2020, nr.731/2020 și

nr.895/2020, autoritățile publice nominalizate în anexă, în calitate de beneficiari ai

mijloacelor financiare alocate, poartă responsabilitate pentru datele prezentate și vor

întocmi, în modul stabilit, documentele necesare pentru finanțarea cheltuielilor

respective prin intermediul instituțiilor în care persoanele activează.

5

Din conținutul prevederilor legale relatate supra rezultă că conducătorii

autorităților publice urmează să întreprindă măsuri pentru a stabili dacă angajatul s-a

infectat cu Covid-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și să sesizeze

Ministerul Finanțelor, sub proprie responsabilitate, pentru alocarea surselor financiare

necesare achitării indemnizației unice în mărime de 16 000 de lei.

Potrivit art.17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

A indicat reclamantul că la 17 iunie 2021, în adresa Autorității Naționale de

Integritate a fost expediată cererea prealabilă privind acordarea indemnizației pentru

infectarea cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, în temeiul art.162

alin.(3) lit.b) Cod administrativ, potrivit căreia a fost solicitată acordarea indemnizației

în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu COVID-19 în timpul exercitării

atribuțiilor de serviciu. Prin răspunsul Autorității Naționale de Integritate din 24 iunie

2021 a fost informat că cererea prealabilă a fost respinsă.

Cu răspunsul Autorității Naționale de Integritate a făcut cunoștință la 24 iunie

2021, dată din care a început să curgă termenul pentru înaintarea acțiunii în contencios

administrativ.

Prin hotărîrea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea în contencios administrativ a reclamantului Lilian Chișca împotriva

Autorității Naționale de Integritate privind obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil, a fost admisă.

S-a obligat Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova să emită

actul administrativ individual favorabil privind acordarea reclamantului Lilian Chișca

a indemnizației în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu „COVID-19” în timpul

exercitării atribuțiilor de serviciu (f.d. 132, 137-153).

În susținerea poziției sale instanța de fond a reținut că alegațiile autorității publice

pârâte referitoare la neprezentarea de către reclamant a probelor certe că acesta s-a

infectat cu virusul Covid-19 anume în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, ci nu

în afara orelor de lucru, au fost apreciate critic de către instanța de judecată.

Drept urmare instanța a constatat că nu au existat și nu există careva investigații

medicale ce ar permite reclamantului să obțină o probă din care ar rezulta cu exactitate

momentul infectării acestuia cu virusul SARS CoV2. Respectiv, cumul următoarelor

circumstanțe: faptul că reclamantul s-a aflat la serviciu pe data de 28.09.2020, când a

acuzat primele simptome specifice infecției Covid-19; faptul că reclamantul deține

probe care confirmă că a fost infectat și a urmat un tratament prescris de medic; faptul

că membrii familiei reclamantului, persoanele apropiate și/sau alte persoane cu care

reclamantul a fost în contact fizic, nu au fost testați pozitiv cu Covid-19 până la

momentul infectării reclamantului – permiteau autorității publice pârâte, în cazul în

care ultima avea să manifeste buna credință și diligență, să emită actul favorabil

solicitat de reclamant.

A susținut instanța de fond că, refuzând emiterea actului administrativ individual

favorabil solicitat de reclamant, autoritatea publică pârâtă nu a luat în considerare toate

faptele relevante și nu a respectat limitele legale ale dreptului său discreționar,

exercitându-l contrar scopului acordat prin lege.

Or, încercările reprezentantului autorității publice pârâte de a invoca pretinse

aspecte de oportunitate, ci nu de legalitate a refuzului de a aloca reclamantului

indemnizația de 16 000 de lei, făcute în scopul de a limita dreptul instanței de judecată

6

în a verifica legalitatea activității administrative desfășurate de pârât ca urmare a cererii

reclamantului, instanța lea apreciat critic.

A mai invocat că, neacordarea persoanei, care s-a infectat cu virusul Covid-19, în

timpul exercitații atribuțiilor de serviciu, a indemnizației prevăzute de lege, reprezintă

un abuz, care urmează a fi cenzurat de instanță, iar persoana afectată urmează a fi

restabilită în drepturi, prin obligarea pârâtului să acorde reclamantului indemnizația

unică în mărime de 16 000 de lei.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 11 februarie 2022 și ulterior la

01 iunie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel asupra hotărârii din 09

februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 135, 160-162).

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de

Autoritatea Națională de Integritate, a fost admis.

S-a casat hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani

și s-a emis o decizie nouă potrivit căreia acțiunea în contencios administrativ depusă

de Lilian Chișca împotriva Autorității Naționale de Integritate privind obligarea

emiterii actului administrativ individual favorabil, s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 182,

183-198).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, prin ordinul nr. 42 din 20

mai 2020, Autoritatea Națională de Integritate a aplicat un regim de muncă special

pentru angajații instituției, cu instituirea unor măsuri de protecție antiepidemice

obligatorii pentru salariați. Prin ordin, Autoritatea Națională de Integritate, în pct. 2.2

a stabilit că, persoana infectată sau presupusă ca fiind infectată cu virusul COVID-19,

are obligația de a informa imediat președintele Autorității despre situația constatată.

Drept urmare, această obligație revenea fiecărui angajat din cadrul Autorității

Naționale de Integritate, or, Lilian Chișca, în perioada anterioară momentului când a

efectuat testul privind confirmarea/infirmarea prezentei virusului SARS-Cov-2

(COVID-19), nu a informat președintele Autorității Naționale de Integritate despre

eventualele simptome pe care le-ar avea și care puteau fi un indiciu privind infectarea

cu virusul COVID-19. Prin nota informativă din 01 decembrie 2020, Lilian Chișca a

solicitat președintelui ANI întreprinderea măsurilor necesare acordării indemnizației

unice în cuantum de 16 000 de lei în legătură cu infectarea cu virusul COVID-19 în

timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

Instanța de apel a remarcat că, riscul infectării cu virusul COVID-19 persista în

orice mediu în care intimatul intra sau ar fi putut intra în contact cu alte persoane

infectate, acest fapt putând fi realizat inclusiv în afara timpului de muncă. Așadar,

afirmația expusă în scrisoarea din 12 ianuarie 2021, prin care se menționa că, starea de

sănătate, i-a fost afectată în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu nu constituie o

probă incontestabilă privind infectarea cu virusul COVID-19 anume la locul de muncă.

De asemenea a mai reținut Curtea de Apel Chișinău că reclamantul nu a prezentat

nici o probă din care ar rezulta că, în perioada proximă datei la care a fost efectuat

testul la COVID-19, adică, în a doua jumătate a lunii septembrie 2020, ar fi fost

confirmate cazuri de infecție printre alți angajați din cadrul Autorității Naționale de

Integritate.

La 17 martie 2023, Lilian Chișca a depus prin intermediul poștei electronice,

recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

solicitat admiterea spre examinare a cererii de recurs, casarea integrală a deciziei

recurate, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 09

februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 215-216).

7

În motivarea recursului s-a invocat că, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale, prin scrisoarea nr. 21/2985 din 28 mai 2021, expediată în adresa Autorității

Naționale de Integritate, a confirmat faptul că dreptul de a beneficia de indemnizația

unică în cuantum de 16 000 de lei îl au angajații autorităților/instituțiilor bugetare,

infectați cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, în cazul în care

infectarea s-a produs până în data de 30 septembrie 2020.

A menționat recurentul că, exercitând funcția de vicepreședinte al Autorității,

implicit făcând parte dintr-o instituție bugetară, a fost confirmat pozitiv cu COVID-19

la data de 28.09.2020, deci în perioada cînd prevederile legale enunțate îl includeau în

beneficiarii de indemnizația de 16 000 de lei.

Consideră că, urmează a fi apreciate critic argumentele instanței de apel referitor

la faptul că nu au fost prezentate probe concludente și pertinente ce ar confirma că s-a

infectat cu virusul COVID- 19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, or, nu există

investigații medicale care ar permite recurentului să obțină o probă din care ar rezulta

cu exactitate momentul infectării acestuia cu virusul COVID-19.

Astfel, instanța urma să țină cont de faptul că a fost confirmat pozitiv cu COVID-

19 la 28.09.2020 cînd s-a aflat la serviciu și pînă la data indicată de la serviciu nu a

lipsit, dar a urmat tratament medical în perioada 28.09.2020 - 31.10.2020, totodată și

faptul că nici un membru al familiei sale nu a fost confirmat pozitiv cu infectarea

virusului COVID-19 pînă la infectarea recurentului.

A mai invocat recurentul că, scopul urmărit de legiuitor la adoptarea Legii cu

privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgentă în sănătate publică și

modificarea unor acte normative nr. 69 din 21.05.2020, a fost - de a proteja cetățenii

împotriva virusului Covid-19. Astfel, angajații încadrați în serviciul public sunt

asigurați material în această perioadă de timp dificilă pentru procurarea

medicamentelor și achitarea serviciilor de spitalizare în cazul infectării cu virusul

Covid- 19.

Consideră că instanța de apel refuzând să emită actul administrativ individual

favorabil pe motiv că nu au fost prezentate probe ce ar demonstra că s-a infectat cu

virusul COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, dă dovadă de formalism

excesiv întreprins de autoritatea publică în coraport cu angajatul său ce contravine

prevederilor art.VI al Legii cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de

urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative, nr. 69 din 21.05.2020,

și prevederilor art.21 alin. (l), (2) Cod administrativ din ce considerent, doar că

admiterea cererii privind întreprinderea măsurilor în vederea acordării indemnizațiilor

unice corespundea exigenților legilor nominalizate.

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare

din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile

de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În cazul de față, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 22

noiembrie 2022, însă careva informație sau probe cu privire la notificare dispozitivului

deciziei instanței de apel, recurentului, la materialele cauzei lipsesc.

La 06 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentului copia deciziei

motivate, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 204).

8

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că prin

depunerea recursului la 17 martie 2023, Chișca Lilian a respectat termenele prevăzute

la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data

declarării recursurilor).

La 19 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Autorității

Naționale de Integritate copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării

referinței (f.d.220).

Până la data examinării recursului, intimații nu au manifestat opțiunea de a

depunere referință.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea

nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III-a „Procedura

contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul

administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs,

termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea

recursului depus de Lilian Chișca împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, prin încheierea din 23 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus, a fost fixat pentru examinare în fond, în complet de 5 judecători.

De asemenea, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de

procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în

vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr.

64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu alineatul (51) cu

următorul cuprins: Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua

componență, președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de

Justiție va examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în

anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare

completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din

care face parte judecătorul raportor.

Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi examinat, de

un completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024.

Analizând argumentele recursului, în raport cu materialele cauzei completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul, și a

menține decizia Curții de Apel Chișinău, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), în urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.

9

Conform art.21 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care

acestea au fost reglementate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art.36 alin.(1) și (2) din

Codul administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că,

instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ

este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care

demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt

garantate de stat.

(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu

luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub aspectul stării de fapt, Completul de judecată reține că, Chișca Lilian s-a

adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de

Integritate, prin care a solicitat constatarea faptului că s-a infectat cu virusul COVID-

19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și obligarea Autorității Naționale de

Integritate să-i achite indemnizația în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu

COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

Totodată, prin cererea din 12.01.2021, reclamantul a solicitat conducerii

Autorității Naționale de Integritate să sesizeze autoritățile publice centrale de

specialitate competente pentru a-i fi stabilită și achitată indemnizația unică din fondul

de intervenție al Guvernului, în legătură cu faptul că, în timpul exercitării atribuțiilor

de serviciu s-a infectat cu COVID-19.

Drept urmare, prin scrisoarea din 25.02.2021 conducerea Autorității l-a informat

pe recurent că urmare a ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale a ANI, s-a decis

informarea organelor de specialitate (Guvernul RM, Ministerul Finanțelor, Ministerul

Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Sănătate Publică)

privind acordarea suportului de specialitate privind procedura legală de achitare a

indemnizațiilor solicitate, beneficiarii și documentele confirmative necesare accesării

surselor financiare respective și în dependență de soluțiile oferite de către instituțiile

publice abilitate, Autoritatea va întreprinde acțiuni necesare, cu informarea

solicitantului.

Astfel, prin răspunsul din 20 mai 2021 președinta ANI l-a informat pe recurent că

nu va da curs solicitării și nu va interveni pe lângă Ministerul Finanțelor cu demers

pentru a-i fi achitată indemnizație unică în mărime de 16 000 de lei, deoarece

Autoritatea nu a stabilit circumstanțele faptice din care s-ar deduce contractarea de

către solicitant a virusului Covid-I9 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu,

recomandând în temeiul Scrisorii Ministerului Sănătății, Muncii și Familiei să depună

personal solicitarea pentru a beneficia de indemnizația unică la Ministerul Finanțelor.

La data de 28.05.2021, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a adus

clarificările de rigoare, informând că Angajatorul urmează să prezinte propuneri,

privind plata indemnizațiilor unice angajaților, infectați cu Covid-19, în timpul

exercitării atribuțiilor de serviciu.(f.d.36)

Prin urmare, la 17 iunie 2021, Chișca Lilian a expediat în adresa Autorității

Naționale de Integritate cererea prealabilă prin care a solicitat acordarea indemnizației

în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu COVID-19 în timpul exercitării

10

atribuțiilor de serviciu. Or, prin răspunsul Autorității Naționale de Integritate din 24

iunie 2021, cererea prealabilă depusă de Lilian Chișca a fost respinsă.

De asemenea, Completul de judecată menționează că, prin prisma Hotărârilor

Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, starea de urgență în sănătate

publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova declarată prin Hotărârea Comisiei

Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, nr. 10 din. 15.05.2020, a perpetuat în

intervalul 16.05.2020 - 30.09.2020.

Astfel, potrivit prevederilor art.VI al Legii cu privire la instituirea unor măsuri pe

perioada stării de urgenta în sănătate publică și modificarea unor acte normative, nr.

69 din 21.05.2020:

(1) S-a stabilit, pe perioada stării de urgenta în sănătate publică declarate prin

Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.10 din 15 mai 2020,

o indemnizație unică în mărime de 16 000 de lei:

a) angajaților infectați cu COVID-19 ai Agenției Naționale de Sănătate Publică,

ai instituțiilor/subdiviziunilor medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, al

Ministerului Apărării, al Administrației Naționale a Penitenciarelor, al instituțiilor

medico-sanitare publice spitalicești, de asistență medicală urgentă prespitalicească, de

asistență medicală primară;

b) angajaților altor autorități/instituții bugetare și instituții medico-sanitare

publice care s-au infectat cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

(2) Indemnizația unică se alocă din fondul de intervenție al Guvernului.

(3) Indemnizația unică este scutită de impozitul pe venit, de contribuția de

asigurări sociale de stat obligatorii, de contribuția individuală de asigurări sociale de

stat obligatorii și de primele de asigurare obligatorie de asistenta medicală.

La acest capitol, Completul de judecată remarcă că, angajații autorităților publice

și instituțiilor publice, altele decât cele indicate expres în art. VI alin. (1) lit. a) din

Legea nr. 69/2020 care, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, s-au infectat cu

virusul COVID-19, urmau să beneficieze de o indemnizație unică în cuantum de 16 000

de lei, sub condiția că, infectarea cu COVID-19 s-a produs în perioada stării de urgență

în sănătate publică declarată prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de

Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, iar infectarea cu COVID-19 să fi avut loc în

timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.

Analizând decizia contestată prin prisma motivelor de recurs, în limitele deduse

judecății în recurs, Completul de judecată reține că, obiectul prezentei acțiuni este

constatarea faptului că Chișca Lilian s-a infectat cu virusul COVID-19 în timpul

exercitării atribuțiilor de serviciu, și obligarea Autorității Naționale de Integritate să

acorde acestuia indemnizația în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu COVID-

19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu

Instanța de apel, a decis în speță că, acțiunea depusă de Chișca Lilian privind

obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, este neîntemeiată, motiv

din care aceasta a fost respinsă.

Prin recursul formulat, recurentul a invocat că instanța de apel, a dat o aplicare și

interpretare formalistă și arbitrară a normelor de drept și că urmează a fi apreciate critic

argumentele instanței de apel referitor la faptul că nu au fost prezentate probe

concludente și pertinente ce ar confirma că s-a infectat cu virusul COVID- 19 în timpul

exercitării atribuțiilor de serviciu.

11

Raportat la criterii formulate, Completul de judecată reține că, soluția pronunțată

de către Curtea de Apel Chișinău este legală și temeinică, nefiind contestate prin recurs

statuările conform cărora, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material.

În acest context, Completul de judecată reține că, în speță instanța de apel a reținut

corect și legal că reclamantul nu a prezentat nici o probă din care ar rezulta că, în

perioada proximă datei la care a fost efectuat testul la COVID-19, adică, în a doua

jumătate a lunii septembrie 2020, ar fi fost confirmate cazuri de infecție printre alți

angajați din cadrul Autorității Naționale de Integritate, ceea ce ar permite instanțe de

judecată să ajungă la concluzia că infectarea cu virusul COVID-19 a avut loc la locul

de muncă prin contact cu alți angajați din cadrul Autorității Naționale de Integritate.

Totodată, instanța de recurs menționează că instanța de apel întemeiat a constatat

că, conform fișelor de observație privind temperatura angajaților Autorității Naționale

de Integritate pentru zilele de 15-28 septembrie 2020, în urma termometriei intimatului

Lilian Chișca de către persoana responsabilă, s-a constatat că temperatura corpului

varia între 36,0 °C și 36,9°C, fiind similară cu a altor angajați care se aflau fizic la locul

de muncă în aceeași perioadă. Astfel, în cazul îmbolnăvirii acestuia la locul de muncă,

așa cum afirmă în cererea de chemare în judecată, în urma termometriei, datele ar fi

trebuit să arate, de asemenea, un nivel al temperaturii corpului mult mai diferită decât

a altor angajați, însă, actele demonstrează contrariul.

În continuare, Completul de judecată evidențiază și faptul că prin ordinul nr. 42

din 20 mai 2020, Autoritatea Națională de Integritate a aplicat un regim de muncă

special pentru angajații instituției, cu instituirea unor măsuri de protecție antiepidemice

obligatorii pentru salariați. Prin ordin, Autoritatea Națională de Integritate, în pct. 2.2

a stabilit că, persoana infectată sau presupusă ca fiind infectată cu virusul COVID-19,

are obligația de a informa imediat președintele Autorității despre situația constatată.

Drept urmare, de către instanța de apel corect a fost stabilit că această obligație

revenea fiecărui angajat din cadrul Autorității Naționale de Integritate, or, Lilian

Chișca, în perioada anterioară momentului când a efectuat testul privind

confirmarea/infirmarea prezentei virusului SARS-Cov-2 (COVID-19), nu a informat

președintele Autorității Naționale de Integritate despre eventualele simptome pe care

le-ar avea și care puteau fi un indiciu privind infectarea cu virusul COVID-19.

Așa fiind, completul de judecată consideră soluția instanței de apel, ca fiind legală

și întemeiată, nefiind constatate careva încălcări la examinarea cauzei în ordine de apel,

iar criticile formulate de către recurent în susținerea netemeiniciei deciziei contestate

sunt apreciate ca fiind nefondate.

Completul de judecată consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania

(Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2)

(Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurentului nu

constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai sus

și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de

către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea

normelor de drept material și procedural.

În context, instanța de recurs menționează, că argumentele recursului, coincid cu

argumentele indicate în cererea de chemare în judecată, cărora instanța de apel le-a dat

o apreciere corespunzătoare.

12

Instanța de apel a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect

normele de drept material, decizia instanței de apel fiind întemeiată și legală.

Față de cele ce precedă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că motivul de recurs invocat nu este întemeiat, sens în care în temeiul art. 248

lit. a) din Codul administrativ urmează a respinge recursul cu consecința menținerii

deciziei atacate ca legală și temeinică în limitele abordate în recurs.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, (în redacția

legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din

01 septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Chișca Lilian.

Se menține decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în

cauza de contencios administrativ depusă de Lilian Chișca împotriva Autorității

Naționale de Integritate cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

13