3ra-419/23 — obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dacă ați respectat întocmai dispozițiile și hotărârile Comisiei Situații Excepționale a RM și Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică a RM, actele normative interne emise de către Președintele ANI în scopul prevenirii răspândirii infecției Covid-19?

Dacă anterior îmbolnăvirii dvs. cu Covid-19, persoanele apropiate (membrii de familie) și/sau alte persoane cu care ați fost în contact fizic nu au fost testați pozitiv cu Covid-19?”. A indicat că, prin aceeași scrisoare a fost informat că Ministerul Finanțelor a informat prin scrisoarea nr. 1950 din 11 martie 2021 că prevederile art.VI alin.(1) lit. b) din Legea nr.69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative au fost aplicabile instituțiilor gen ANI până la 30 septembrie 2020, iar asumarea răspunderii că îmbolnăvirea a avut loc în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu revine conducătorului autorității. Prin scrisoarea nr.3170 din 09.04.2021 a răspuns la întrebările conducerii ANI formulate în scrisoarea nr.07/1792 din 07 aprilie 2021. 2 Astfel, reclamantul a comunicat conducerii ANI că ceea ce ține de circumstanțele concrete în cadrul cărora s-a infectat cu virusul Covid-19, afirmă că pe parcursul lunii septembrie 2020, a fost prezent la serviciu și respectiv fiind în exercițiul funcției, odată cu apariția anumitor semne de disconfort al sănătății în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, la 28.09.2020, s-a adresat la medic pentru examinare, care potrivit acuzelor i- a indicat efectuarea investigației radiologice. Urmare a examinării rezultatelor radiografiei, efectuate în aceiași zi, medicul i-a indicat efectuarea testării la virusul Covid-19, fapt despre care a informat colegii cu care a contactat și că urmează să efectueze testul, plecînd imediat de la serviciu pentru efectuarea testării, ca rezultat conform testului nr.77011 din 28.09.2020, indicat în extrasul eliberat de IMSP Centrul COVID-19 Chișinău, a fost testat pozitiv și trimis pentru tratament și izolare la domiciliu, fapt despre care a informat la 29.09.2020 conducerea ANI și medicul de familie. Urmând tratamentul la domiciliu, a făcut pneumonie cu afectarea lobilor pulmonari fapt confirmat prin rezultatul examinării prin metoda CT (tomografiei computerizate) starea sănătății fiind calificată ca grav - medie, refuzînd internarea în instituția medico-sanitară a urmat prescripțiile medicale, administrând preparatele prescrise conform protocoalelor medicale la momentul respectiv. La serviciu, conform prescripțiilor și recomandărilor medicilor specialiști (pulmonolog și medicul de familie) a fost admis din data de 02.11.2020. A specificat reclamantul că au fost respectate măsurile de prevenire a virusului SARS-CoV-2, indicate în hotărîrile și dispozițiile Comisiilor Naționale și actelor normative interne, cu întreprinderea măsurilor de păstrare a distanței sociale, evitarea locurilor aglomerate, purtarea obligatorie a măștii de protecție și respectiv spălarea și dezinfectarea mîinilor de fiecare dată cînd era necesar, în vederea neadmiterii și prevenirii infectării cu virusul menționat, invocînd că nu crede că există persoane, care nu respectă aceste măsuri de prevenție, reieșind din pericolul letal în cazul contaminării cu acest virus. A notat că cu referire la informația despre testarea pozitivă cu virusul SARS CoV- 2, a persoanelor apropiate și/sau a altor persoane cu care a fost în contact fizic anterior infectării sale cu acest virus, a informat, că persoanele apropiate (membrii de familie) odată cu confirmarea sa pozitivă la virusul SARS-CoV-2, au fost de asemenea izolați la domiciliu, pentru a respecta regimul de carantină în cazul testării pozitive a unui membru al familiei, în vederea neadmiterii contaminării colegilor de serviciu a partenerului de viață și respectiv a colegilor de școală a copiilor minori. Ulterior, acuzînd simptome caracteristice virusului COVID-19, a fost testată pozitiv și soția sa, fapt ce poate fi verificat eventual, de asemenea ulterior au acuzat simptomele specifice și copii minori, care deja după cum a menționat se aflau în izolare la domiciliu pentru respectarea protocolului de carantină, fiind admiși la studii cu permisiunea medicului peste 14 zile de la confirmarea pozitivă a sa, și administrării tratamentului prescris, iar ceea ce ține de alte persoane cu care a avut contact fizic la acel moment nu poate să comunice, dat fiind faptul că nu deține informații despre infectarea cu virusul SARS- CoV-2 a persoanelor cu care a contactat în perioada de referință. A susținut reclamantul că în perioada stării de urgență au fost evitate contactele cu alte persoane decît membrii familiei și colegii de serviciu. De asemenea odată cu confirmarea privind infectarea cu virusul SARS-CoV-2, de către reclamant a fost imediat informată conducerea Autorității, care la rândul său, urma să informeze în mod oficial despre cazul de infectare a angajatului ANI. Agenția Națională de Sănătate 3 Publică, instituție responsabilă și cu atribuții în domeniu efectuării anchetei epidemiologice, fapt ce nu a fost efectuat, respectiv punînd în pericol viața și sănătatea angajaților ANI, mai cu seamă că la 28.09.2020, a avut loc ședința Grupului de lucru privind Achizițiile publice a ANI, după desfășurarea căreia a acuzat primele simptome. A remarcat reclamantul că prin scrisoarea nr.07/C-23/20 din 20 mai 2021 președinta ANI l-a informat că nu va da curs solicitării și nu va interveni pe lângă Ministerul Finanțelor cu demers pentru a-i fi achitată indemnizație unică în mărime de 16 000 de lei, deoarece Autoritatea nu a stabilit circumstanțele faptice din care s-ar deduce contractarea de către solicitant a virusului Covid-I9 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, recomandând în temeiul Scrisorii Ministerului Sănătății, Muncii și Familiei să depună personal solicitarea pentru a beneficia de indemnizația unică la Ministerul Finanțelor. Prin scrisoarea nr.01/2553 din 25.05.2021 reclamantul a solicitat Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, clarificarea situației ce ține de cine poate depune solicitarea pentru alocarea indemnizației unice Covid-19 la Ministerul Finanțelor, angajatul sau angajatorul, deoarece la răspunsul ANI nr.07/C-23/20 din 20.05.2021 este anexată scrisoarea de răspuns a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. În concluzia căreia este stipulat că „Angajații infectați în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, pot depune solicitările pentru a beneficia de indemnizația unică spre examinare Ministerului Finanțelor”, ceea ce vine în contradicție cu poziția Ministerului Finanțelor. Ulterior, prin scrisoarea nr.21/2985 din 28.05.2021, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a adus clarificările de rigoare, informând că angajatorul urmează să prezinte propuneri, privind plata indemnizațiilor unice angajaților, infectați cu Covid-19, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. A mai indicat reclamantul că, prin scrisoarea nr.4454 din 26.05.2021 a solicitat conducerii ANI să prezinte copiile autentificate ale următoarelor documente: 1. Copia demersului/scrisorii de informare a Agenției Naționale Sănătate Publică sau a subdiviziunii teritoriale Centrul de Sănătate Publică Chișinău, privind infectarea cu virusul Covid-19 a Vicepreședintelui ANI, Lilian Chișca; 2. Copia răspunsului Agenției Naționale Sănătate Publică sau a subdiviziunii teritoriale Centrul de Sănătate Publică Chișinău privind recomandările după evaluarea riscurilor în cazul raportării despre infectarea cu virusul Covid-19 a Vicepreședintelui ANI, Lilian Chișca; 3. Copia proceselor-verbale ale Comisiei interne pentru Situații Excepționale, ce atestă întreprinderea măsurilor de identificare a angajaților ANI, care au avut contact cu Vicepreședintele ANI, reieșind și din faptul că la 28.09.2020, Vicepreședintele ANI a organizat ședința grupului de lucru de achiziții publice al ANI, inclusiv măsurile întreprinse (dispoziții/ordine emise);

Copia documentelor ce atestă informarea angajaților ANI sub semnătură, care au intrat în contact cu Vicepreședintele ANI Lilian Chișca la 28.09.2020, despre faptul că ultimul a fost testat pozitiv cu virusul COVID- 19;

Copia actelor interne (procese verbale, dispoziții) ale Comisiei pentru Situații Excepționale a ANI sau ale președintelui ANI ce atestă respectarea strictă a instrucțiunilor ce țin de acțiunile ulterioare contactării virusului COVID-19 de către un angajai al Autorității;

Copia documentului/lor (proces-verbal/decizie) în cazul în care a fost întocmit/emis de către Comisia pentru Situații Excepționale a ANI privind desfășurarea anchetei epidemiologice pe marginea informației despre testarea pozitivă la virusul COVID-19 a Vicepreședintelui ANI, Lilian Chișca și constatarea lipsei circumstanțelor faptice din care s-ar deduce contractarea de către solicitant a virusului 4 Covid-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu;

Copiile actelor/documentelor altele decît cele indicate mai sus, ce atestă întreprinderea acțiunilor întru examinarea și soluționarea cererilor depuse de către reclamant în vederea stabilirii și achitării indemnizației unice pentru reclamant și alți angajați ai ANI, care s-au infectat cu virusul COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Prin Nota de serviciu nr.07/546 din 10.06.2021, reclamantului i s-a refuzat în prezentarea actelor solicitate. Astfel, consideră că s-a infectat cu virusul COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, fie de la colegi care puteau fi purtători de infecției sau infectați (asimptomatici) cu virusul COVID-19, neavînd simptome specifice. Consideră reclamantul că scrisoarea nr.07/C-23/20 din 20 mai 2021, prin care președinta ANI a informat că nu va interveni pe lângă Ministerul Finanțelor cu demers pentru a-i fi achitată indemnizație unică în mărime de 16 000 de lei, deoarece Autoritatea nu a stabilit circumstanțele faptice din care s-ar deduce contractarea de către solicitant a virusului Covid-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, este ilegală și neîntemeiată, care nu corespunde realității. A remarcat că art.VI alin.(1) lit. b) din Legea nr. 69 din 21 mai 2020 cu privire la instituirea unor măsuri în perioada stării de urgență în sănătate publică stipulează că angajaților altor autorități/instituții bugetare care s-au infectat cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, se stabilește, pe perioada stării de urgență în sănătate publică declarate prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.10 din 15 mai 2020, o indemnizație unică în mărime de 16 000 de lei. Conform art. XXIX alin.(2) din aceeași Lege, Guvernul este în drept să decidă în privința prelungirii termenelor de aplicare a normelor prevăzute la art. II-VII, XVII-XXI și XXVI după ridicarea stării de urgență în sănătate publică declarate prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.10 din 15 mai 2020 sau după expirarea termenelor prevăzute în articolele respective, dar nu mai mult decât cu 3 luni de la data ridicării stării de urgență în sănătate publică sau de la data expirării termenelor prevăzute în articolele respective. Potrivit Hotărârii Guvernului nr.732 din 30 septembrie 2020 pentru prelungirea termenului de aplicare a unor norme din Legea nr.69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative, începând cu 01 octombrie 2020 nu mai beneficiază de indemnizația unică în mărime de 16 000 de lei angajații altor autorități/instituții bugetare și instituții medico-sanitare publice care s-au infectat cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, menționați în art.VI alin.(1) lit.b) din Lege. Prin Hotărârile de Guvern nr.620/2020, nr.654/2020, nr.731/2020 și nr.895/2020 au fost alocați bani din fondul de intervenție al Guvernului, autorităților publice centrale și autorităților administrației publice locale pentru acordarea indemnizațiilor unice personalului medical infectat cu COVID-19, precum și altor angajați care au contractat infecția COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, conform anexei. Potrivit pct.2 din Hotărârile de Guvern nr.620/2020, nr.654/2020, nr.731/2020 și nr.895/2020, autoritățile publice nominalizate în anexă, în calitate de beneficiari ai mijloacelor financiare alocate, poartă responsabilitate pentru datele prezentate și vor întocmi, în modul stabilit, documentele necesare pentru finanțarea cheltuielilor respective prin intermediul instituțiilor în care persoanele activează. 5 Din conținutul prevederilor legale relatate supra rezultă că conducătorii autorităților publice urmează să întreprindă măsuri pentru a stabili dacă angajatul s-a infectat cu Covid-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și să sesizeze Ministerul Finanțelor, sub proprie responsabilitate, pentru alocarea surselor financiare necesare achitării indemnizației unice în mărime de 16 000 de lei. Potrivit art.17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă. A indicat reclamantul că la 17 iunie 2021, în adresa Autorității Naționale de Integritate a fost expediată cererea prealabilă privind acordarea indemnizației pentru infectarea cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, în temeiul art.162 alin.(3) lit.b) Cod administrativ, potrivit căreia a fost solicitată acordarea indemnizației în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Prin răspunsul Autorității Naționale de Integritate din 24 iunie 2021 a fost informat că cererea prealabilă a fost respinsă. Cu răspunsul Autorității Naționale de Integritate a făcut cunoștință la 24 iunie 2021, dată din care a început să curgă termenul pentru înaintarea acțiunii în contencios administrativ. Prin hotărîrea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ a reclamantului Lilian Chișca împotriva Autorității Naționale de Integritate privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, a fost admisă. S-a obligat Autoritatea Națională de Integritate a Republicii Moldova să emită actul administrativ individual favorabil privind acordarea reclamantului Lilian Chișca a indemnizației în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu „COVID-19” în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu (f.d. 132, 137-153). În susținerea poziției sale instanța de fond a reținut că alegațiile autorității publice pârâte referitoare la neprezentarea de către reclamant a probelor certe că acesta s-a infectat cu virusul Covid-19 anume în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, ci nu în afara orelor de lucru, au fost apreciate critic de către instanța de judecată. Drept urmare instanța a constatat că nu au existat și nu există careva investigații medicale ce ar permite reclamantului să obțină o probă din care ar rezulta cu exactitate momentul infectării acestuia cu virusul SARS CoV2. Respectiv, cumul următoarelor circumstanțe: faptul că reclamantul s-a aflat la serviciu pe data de 28.09.2020, când a acuzat primele simptome specifice infecției Covid-19; faptul că reclamantul deține probe care confirmă că a fost infectat și a urmat un tratament prescris de medic; faptul că membrii familiei reclamantului, persoanele apropiate și/sau alte persoane cu care reclamantul a fost în contact fizic, nu au fost testați pozitiv cu Covid-19 până la momentul infectării reclamantului – permiteau autorității publice pârâte, în cazul în care ultima avea să manifeste buna credință și diligență, să emită actul favorabil solicitat de reclamant. A susținut instanța de fond că, refuzând emiterea actului administrativ individual favorabil solicitat de reclamant, autoritatea publică pârâtă nu a luat în considerare toate faptele relevante și nu a respectat limitele legale ale dreptului său discreționar, exercitându-l contrar scopului acordat prin lege. Or, încercările reprezentantului autorității publice pârâte de a invoca pretinse aspecte de oportunitate, ci nu de legalitate a refuzului de a aloca reclamantului indemnizația de 16 000 de lei, făcute în scopul de a limita dreptul instanței de judecată 6 în a verifica legalitatea activității administrative desfășurate de pârât ca urmare a cererii reclamantului, instanța lea apreciat critic. A mai invocat că, neacordarea persoanei, care s-a infectat cu virusul Covid-19, în timpul exercitații atribuțiilor de serviciu, a indemnizației prevăzute de lege, reprezintă un abuz, care urmează a fi cenzurat de instanță, iar persoana afectată urmează a fi restabilită în drepturi, prin obligarea pârâtului să acorde reclamantului indemnizația unică în mărime de 16 000 de lei. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 11 februarie 2022 și ulterior la 01 iunie 2022, Autoritatea Națională de Integritate a depus apel asupra hotărârii din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 135, 160-162). Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău apelul declarat de Autoritatea Națională de Integritate, a fost admis. S-a casat hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și s-a emis o decizie nouă potrivit căreia acțiunea în contencios administrativ depusă de Lilian Chișca împotriva Autorității Naționale de Integritate privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, s-a respins ca neîntemeiată (f.d. 182, 183-198). Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, prin ordinul nr. 42 din 20 mai 2020, Autoritatea Națională de Integritate a aplicat un regim de muncă special pentru angajații instituției, cu instituirea unor măsuri de protecție antiepidemice obligatorii pentru salariați. Prin ordin, Autoritatea Națională de Integritate, în pct. 2.2 a stabilit că, persoana infectată sau presupusă ca fiind infectată cu virusul COVID-19, are obligația de a informa imediat președintele Autorității despre situația constatată. Drept urmare, această obligație revenea fiecărui angajat din cadrul Autorității Naționale de Integritate, or, Lilian Chișca, în perioada anterioară momentului când a efectuat testul privind confirmarea/infirmarea prezentei virusului SARS-Cov-2 (COVID-19), nu a informat președintele Autorității Naționale de Integritate despre eventualele simptome pe care le-ar avea și care puteau fi un indiciu privind infectarea cu virusul COVID-19. Prin nota informativă din 01 decembrie 2020, Lilian Chișca a solicitat președintelui ANI întreprinderea măsurilor necesare acordării indemnizației unice în cuantum de 16 000 de lei în legătură cu infectarea cu virusul COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Instanța de apel a remarcat că, riscul infectării cu virusul COVID-19 persista în orice mediu în care intimatul intra sau ar fi putut intra în contact cu alte persoane infectate, acest fapt putând fi realizat inclusiv în afara timpului de muncă. Așadar, afirmația expusă în scrisoarea din 12 ianuarie 2021, prin care se menționa că, starea de sănătate, i-a fost afectată în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu nu constituie o probă incontestabilă privind infectarea cu virusul COVID-19 anume la locul de muncă. De asemenea a mai reținut Curtea de Apel Chișinău că reclamantul nu a prezentat nici o probă din care ar rezulta că, în perioada proximă datei la care a fost efectuat testul la COVID-19, adică, în a doua jumătate a lunii septembrie 2020, ar fi fost confirmate cazuri de infecție printre alți angajați din cadrul Autorității Naționale de Integritate. La 17 martie 2023, Lilian Chișca a depus prin intermediul poștei electronice, recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea spre examinare a cererii de recurs, casarea integrală a deciziei recurate, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie menținută hotărârea din 09 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani (f.d. 215-216). 7 În motivarea recursului s-a invocat că, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, prin scrisoarea nr. 21/2985 din 28 mai 2021, expediată în adresa Autorității Naționale de Integritate, a confirmat faptul că dreptul de a beneficia de indemnizația unică în cuantum de 16 000 de lei îl au angajații autorităților/instituțiilor bugetare, infectați cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, în cazul în care infectarea s-a produs până în data de 30 septembrie 2020. A menționat recurentul că, exercitând funcția de vicepreședinte al Autorității, implicit făcând parte dintr-o instituție bugetară, a fost confirmat pozitiv cu COVID-19 la data de 28.09.2020, deci în perioada cînd prevederile legale enunțate îl includeau în beneficiarii de indemnizația de 16 000 de lei. Consideră că, urmează a fi apreciate critic argumentele instanței de apel referitor la faptul că nu au fost prezentate probe concludente și pertinente ce ar confirma că s-a infectat cu virusul COVID- 19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, or, nu există investigații medicale care ar permite recurentului să obțină o probă din care ar rezulta cu exactitate momentul infectării acestuia cu virusul COVID-19. Astfel, instanța urma să țină cont de faptul că a fost confirmat pozitiv cu COVID- 19 la 28.09.2020 cînd s-a aflat la serviciu și pînă la data indicată de la serviciu nu a lipsit, dar a urmat tratament medical în perioada 28.09.2020 - 31.10.2020, totodată și faptul că nici un membru al familiei sale nu a fost confirmat pozitiv cu infectarea virusului COVID-19 pînă la infectarea recurentului. A mai invocat recurentul că, scopul urmărit de legiuitor la adoptarea Legii cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgentă în sănătate publică și modificarea unor acte normative nr. 69 din 21.05.2020, a fost - de a proteja cetățenii împotriva virusului Covid-19. Astfel, angajații încadrați în serviciul public sunt asigurați material în această perioadă de timp dificilă pentru procurarea medicamentelor și achitarea serviciilor de spitalizare în cazul infectării cu virusul Covid- 19. Consideră că instanța de apel refuzând să emită actul administrativ individual favorabil pe motiv că nu au fost prezentate probe ce ar demonstra că s-a infectat cu virusul COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, dă dovadă de formalism excesiv întreprins de autoritatea publică în coraport cu angajatul său ce contravine prevederilor art.VI al Legii cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative, nr. 69 din 21.05.2020, și prevederilor art.21 alin. (l), (2) Cod administrativ din ce considerent, doar că admiterea cererii privind întreprinderea măsurilor în vederea acordării indemnizațiilor unice corespundea exigenților legilor nominalizate. Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. În cazul de față, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 22 noiembrie 2022, însă careva informație sau probe cu privire la notificare dispozitivului deciziei instanței de apel, recurentului, la materialele cauzei lipsesc. La 06 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a notificat recurentului copia deciziei motivate, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f.d. 204). 8 Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că prin depunerea recursului la 17 martie 2023, Chișca Lilian a respectat termenele prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursurilor). La 19 aprilie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței (f.d.220). Până la data examinării recursului, intimații nu au manifestat opțiunea de a depunere referință. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III-a „Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia. Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea recursului depus de Lilian Chișca împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin încheierea din 23 august 2023 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus, a fost fixat pentru examinare în fond, în complet de 5 judecători. De asemenea, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr. 64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu alineatul (51) cu următorul cuprins: Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență, președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5 judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte judecătorul raportor. Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi examinat, de un completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024. Analizând argumentele recursului, în raport cu materialele cauzei completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul, și a menține decizia Curții de Apel Chișinău, din următoarele motive. Conform art.248 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, (în redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), în urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia. 9 Conform art.21 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care acestea au fost reglementate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, unul dintre principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art.36 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că, instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt garantate de stat. (2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului. Sub aspectul stării de fapt, Completul de judecată reține că, Chișca Lilian s-a adresat cu acțiune în contencios administrativ împotriva Autorității Naționale de Integritate, prin care a solicitat constatarea faptului că s-a infectat cu virusul COVID- 19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu și obligarea Autorității Naționale de Integritate să-i achite indemnizația în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Totodată, prin cererea din 12.01.2021, reclamantul a solicitat conducerii Autorității Naționale de Integritate să sesizeze autoritățile publice centrale de specialitate competente pentru a-i fi stabilită și achitată indemnizația unică din fondul de intervenție al Guvernului, în legătură cu faptul că, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu s-a infectat cu COVID-19. Drept urmare, prin scrisoarea din 25.02.2021 conducerea Autorității l-a informat pe recurent că urmare a ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale a ANI, s-a decis informarea organelor de specialitate (Guvernul RM, Ministerul Finanțelor, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Agenția Națională pentru Sănătate Publică) privind acordarea suportului de specialitate privind procedura legală de achitare a indemnizațiilor solicitate, beneficiarii și documentele confirmative necesare accesării surselor financiare respective și în dependență de soluțiile oferite de către instituțiile publice abilitate, Autoritatea va întreprinde acțiuni necesare, cu informarea solicitantului. Astfel, prin răspunsul din 20 mai 2021 președinta ANI l-a informat pe recurent că nu va da curs solicitării și nu va interveni pe lângă Ministerul Finanțelor cu demers pentru a-i fi achitată indemnizație unică în mărime de 16 000 de lei, deoarece Autoritatea nu a stabilit circumstanțele faptice din care s-ar deduce contractarea de către solicitant a virusului Covid-I9 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, recomandând în temeiul Scrisorii Ministerului Sănătății, Muncii și Familiei să depună personal solicitarea pentru a beneficia de indemnizația unică la Ministerul Finanțelor. La data de 28.05.2021, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a adus clarificările de rigoare, informând că Angajatorul urmează să prezinte propuneri, privind plata indemnizațiilor unice angajaților, infectați cu Covid-19, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu.(f.d.36) Prin urmare, la 17 iunie 2021, Chișca Lilian a expediat în adresa Autorității Naționale de Integritate cererea prealabilă prin care a solicitat acordarea indemnizației în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu COVID-19 în timpul exercitării 10 atribuțiilor de serviciu. Or, prin răspunsul Autorității Naționale de Integritate din 24 iunie 2021, cererea prealabilă depusă de Lilian Chișca a fost respinsă. De asemenea, Completul de judecată menționează că, prin prisma Hotărârilor Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, starea de urgență în sănătate publică pe întreg teritoriul Republicii Moldova declarată prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică, nr. 10 din. 15.05.2020, a perpetuat în intervalul 16.05.2020 - 30.09.2020. Astfel, potrivit prevederilor art.VI al Legii cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgenta în sănătate publică și modificarea unor acte normative, nr. 69 din 21.05.2020: (1) S-a stabilit, pe perioada stării de urgenta în sănătate publică declarate prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr.10 din 15 mai 2020, o indemnizație unică în mărime de 16 000 de lei: a) angajaților infectați cu COVID-19 ai Agenției Naționale de Sănătate Publică, ai instituțiilor/subdiviziunilor medicale din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, al Ministerului Apărării, al Administrației Naționale a Penitenciarelor, al instituțiilor medico-sanitare publice spitalicești, de asistență medicală urgentă prespitalicească, de asistență medicală primară; b) angajaților altor autorități/instituții bugetare și instituții medico-sanitare publice care s-au infectat cu COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. (2) Indemnizația unică se alocă din fondul de intervenție al Guvernului. (3) Indemnizația unică este scutită de impozitul pe venit, de contribuția de asigurări sociale de stat obligatorii, de contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii și de primele de asigurare obligatorie de asistenta medicală. La acest capitol, Completul de judecată remarcă că, angajații autorităților publice și instituțiilor publice, altele decât cele indicate expres în art. VI alin. (1) lit. a) din Legea nr. 69/2020 care, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, s-au infectat cu virusul COVID-19, urmau să beneficieze de o indemnizație unică în cuantum de 16 000 de lei, sub condiția că, infectarea cu COVID-19 s-a produs în perioada stării de urgență în sănătate publică declarată prin Hotărârea Comisiei Naționale Extraordinare de Sănătate Publică nr. 10 din 15 mai 2020, iar infectarea cu COVID-19 să fi avut loc în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Analizând decizia contestată prin prisma motivelor de recurs, în limitele deduse judecății în recurs, Completul de judecată reține că, obiectul prezentei acțiuni este constatarea faptului că Chișca Lilian s-a infectat cu virusul COVID-19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu, și obligarea Autorității Naționale de Integritate să acorde acestuia indemnizația în mărime de 16 000 de lei pentru infectarea cu COVID- 19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu Instanța de apel, a decis în speță că, acțiunea depusă de Chișca Lilian privind obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, este neîntemeiată, motiv din care aceasta a fost respinsă. Prin recursul formulat, recurentul a invocat că instanța de apel, a dat o aplicare și interpretare formalistă și arbitrară a normelor de drept și că urmează a fi apreciate critic argumentele instanței de apel referitor la faptul că nu au fost prezentate probe concludente și pertinente ce ar confirma că s-a infectat cu virusul COVID- 19 în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. 11 Raportat la criterii formulate, Completul de judecată reține că, soluția pronunțată de către Curtea de Apel Chișinău este legală și temeinică, nefiind contestate prin recurs statuările conform cărora, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material. În acest context, Completul de judecată reține că, în speță instanța de apel a reținut corect și legal că reclamantul nu a prezentat nici o probă din care ar rezulta că, în perioada proximă datei la care a fost efectuat testul la COVID-19, adică, în a doua jumătate a lunii septembrie 2020, ar fi fost confirmate cazuri de infecție printre alți angajați din cadrul Autorității Naționale de Integritate, ceea ce ar permite instanțe de judecată să ajungă la concluzia că infectarea cu virusul COVID-19 a avut loc la locul de muncă prin contact cu alți angajați din cadrul Autorității Naționale de Integritate. Totodată, instanța de recurs menționează că instanța de apel întemeiat a constatat că, conform fișelor de observație privind temperatura angajaților Autorității Naționale de Integritate pentru zilele de 15-28 septembrie 2020, în urma termometriei intimatului Lilian Chișca de către persoana responsabilă, s-a constatat că temperatura corpului varia între 36,0 °C și 36,9°C, fiind similară cu a altor angajați care se aflau fizic la locul de muncă în aceeași perioadă. Astfel, în cazul îmbolnăvirii acestuia la locul de muncă, așa cum afirmă în cererea de chemare în judecată, în urma termometriei, datele ar fi trebuit să arate, de asemenea, un nivel al temperaturii corpului mult mai diferită decât a altor angajați, însă, actele demonstrează contrariul. În continuare, Completul de judecată evidențiază și faptul că prin ordinul nr. 42 din 20 mai 2020, Autoritatea Națională de Integritate a aplicat un regim de muncă special pentru angajații instituției, cu instituirea unor măsuri de protecție antiepidemice obligatorii pentru salariați. Prin ordin, Autoritatea Națională de Integritate, în pct. 2.2 a stabilit că, persoana infectată sau presupusă ca fiind infectată cu virusul COVID-19, are obligația de a informa imediat președintele Autorității despre situația constatată. Drept urmare, de către instanța de apel corect a fost stabilit că această obligație revenea fiecărui angajat din cadrul Autorității Naționale de Integritate, or, Lilian Chișca, în perioada anterioară momentului când a efectuat testul privind confirmarea/infirmarea prezentei virusului SARS-Cov-2 (COVID-19), nu a informat președintele Autorității Naționale de Integritate despre eventualele simptome pe care le-ar avea și care puteau fi un indiciu privind infectarea cu virusul COVID-19. Așa fiind, completul de judecată consideră soluția instanței de apel, ca fiind legală și întemeiată, nefiind constatate careva încălcări la examinarea cauzei în ordine de apel, iar criticile formulate de către recurent în susținerea netemeiniciei deciziei contestate sunt apreciate ca fiind nefondate. Completul de judecată consideră necesar să menționeze că nu va formula un răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentului, ci va analiza doar motivele decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania (Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2) (Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98). În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurentului nu constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin de către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea normelor de drept material și procedural. În context, instanța de recurs menționează, că argumentele recursului, coincid cu argumentele indicate în cererea de chemare în judecată, cărora instanța de apel le-a dat o apreciere corespunzătoare. 12 Instanța de apel a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele de drept material, decizia instanței de apel fiind întemeiată și legală. Față de cele ce precedă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că motivul de recurs invocat nu este întemeiat, sens în care în temeiul art. 248 lit. a) din Codul administrativ urmează a respinge recursul cu consecința menținerii deciziei atacate ca legală și temeinică în limitele abordate în recurs. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, (în redacția legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul depus de Chișca Lilian. Se menține decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, adoptată în cauza de contencios administrativ depusă de Lilian Chișca împotriva Autorității Naționale de Integritate cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. Decizia nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 13