3r-159/24 — Anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-159/24 (2-22187945-01-3r-03072024) Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central, judecător – C. Botnaru Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu D E C I Z I E 14 august 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Ion Malanciuc examinând recursul declarat de avocatul Igor Craveț, în interesele Svetlanei Boldescu, în cauza de contencios administrativ înaintată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Primarului comunei Parcani raionul Soroca, persoană terță Cazac Silvia, cu privire la anularea actului administrativ, precum și acțiunea la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Boldescu împotriva Primăriei comunei Parcani, intervenient accesoriu Cazac Silvia, cu privire la anularea dispoziției Primarului com.

Parcani nr. 80-p din 25 octombrie 2022, anularea refuzului de angajare nr. 158 din 25 octombrie 2022, obligarea emiterii ordinului de angajare precum și achitarea salariului, împotriva încheierii din 10 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarat inadmisibil apelul înaintat de avocatul Igor Craveț, în interesele Svetlanei Boldescu, împotriva hotărârii din 27 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, c o n s t a t ă: La 23 decembrie 2023, Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat a înaintat în ordinea contenciosului administrativ acțiune împotriva Primarului comunei Parcani raionul Soroca, persoană terță Cazac Silvia, cu privire la anularea actului administrativ, solicitând anularea dispoziției cu nr. 80-p din 25 octombrie 2022 „Cu privire la numirea în funcție” ca fiind ilegală.

Prin încheierea din 28 decembrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central, Cazac Silvia a fost atrasă în prezentul proces, în calitate de persoană terță. Totodată, la 27 octombrie 2022, Boldescu Svetlana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei comunei Parcani, raionul Soroca privind obligarea emiterii ordinului de angajare. Inițial, prin încheierea din 01 noiembrie 2022 a Judecătoriei Soroca, sediul central, judecătorul Cristina Botnaru a declinat competența de examinare a cererii de chemare în judecată depusă de Boldescu Svetlana completului de judecată specializat în examinarea cauzelor în materie de drept comun.

1 Prin încheierea din 23 decembrie 2022 a Curții de Apel Bălți, s-a constatat competența judecătorului specializat în materie de drept comun al Judecătoriei Soroca, sediul central la judecarea cauzei civile la cererea de chemare în judecată formulată de Boldescu Svetlana împotriva Primăriei comunei Parcani, raionul Soroca privind obligarea emiterii ordinului de angajare. Prin hotărârea din 27 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul central, s-a admis acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Primarului comunei Parcani, raionul Soroca, persoană terță Cazac Silvia, cu privire la anularea actului administrativ. S-a anulat dispoziția Primarului com. Parcani nr.80-p din 25 octombrie 2022 „Cu privire la numirea în funcție”.

S-a respins, ca fiind neîntemeiată, acțiunea civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Boldescu Svetlana împotriva Primăriei comunei Parcani, intervenient accesoriu Cazac Silvia, privind anularea dispoziției Primarului com. Parcani nr. 80-p din 25 octombrie 2022, anularea refuzului de angajare nr. 158 din 25 octombrie 2022, obligarea emiterii ordinului de angajare precum și achitarea salariului. Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 27 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul central, la 13 noiembrie 2023, Boldescu Svetlana, reprezentată în bază de mandat de avocatul Igor Craveț, a declarat apel împotriva acesteia. Prin încheierea din 10 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost declarat inadmisibil apelul înaintat de Svetlana Boldescu împotriva hotărârii din 27 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central.

La 13 iunie 2024, avocatul Igor Craveț, în interesele Svetlanei Boldescu, a declarat recurs împotriva încheierii din 10 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți (f.d. 216-219). În motivarea recursului, recurenta a susținut că încheierea recurată este ilegală, neîntemeiată, fiind adoptată cu încălcarea normelor procedurale. În opinia recurentei, instanța de apel urma să-i acorde un termen pentru înlăturarea neajunsurilor din cererea de apel. Astfel, recurenta a solicitat admiterea cererii de recurs și casarea încheierii instanței de apel. Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de avocatul Igor Craveț, în interesele Svetlanei Boldescu, este neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Curtea de Apel Bălți a pronunțat încheierea contestată la 10 iunie 2024, aceasta fiind notificată recurentei și avocatului ei prin poșta electronică la 12 iunie 2024 (f.d.

215 verso). 2 Astfel, recursul declarat de avocatul Igor Craveț, în interesele Svetlanei Boldescu, la 13 iunie 2024, este în termen (f.d. 216-219). La 03 iulie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia recursului (f.d. 222), însă aceasta nu a făcut uz de dreptul ei de a se expune asupra recursului printr-o referință. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în ordine de recurs vizează legalitatea și temeinicia încheierii din 10 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost declarat inadmisibil apelul înaintat de avocatul Igor Craveț, în interesele Svetlanei Boldescu, împotriva hotărârii din 27 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, deoarece apelanta nu a prezentat motivarea apelului în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ. Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Actele cauzei denotă că, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul Central, a fost pronunțat la 27 octombrie 2023 în ședința publică (f.d. 187), copia dispozitivului fiindu-le comunicată contra semnătură recurentei și avocatului ei în aceeași zi (f.d.

188, 189). La 13 noiembrie 2023, cu respectarea art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Boldescu Svetlana a înregistrat apelul nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei la rejudecare în prima instanță la etapa primirii cererii de chemare în judecată, rezervându-și dreptul de a prezenta apelul motivat după ce îi va fi comunicată hotărârea motivată (f.d. 191-192). La 19 aprilie 2024, hotărârea motivată a instanței de fond i-a fost notificată avocatului Igor Craveț și recurentei Svetlana Boldescu prin intermediul poștei electronice (f.d. 206). În aceeași zi, avocatul Igor Craveț a expediat în adresa instanței un mesaj cu textul „Recepționat” (f.d.

207). De asemenea, recurenta a avut posibilitatea reală de a verifica și de a lua cunoștință de hotărârea primei instanțe, inclusiv de pe portalul național al instanțelor de judecată www.instante.justice.md. În astfel de circumstanțe, termenul limită de prezentare a motivării apelului a început să curgă la data de 20 aprilie 2024, ziua imediat următoare a notificării hotărârii, și a expirat la data de 19 mai 2024. Ținând cont de faptul că ziua de 19 mai 2024 a fost zi de duminică, ultima zi în care Svetlana Boldescu a fost în drept să 3 depună apelul motivat a fost 20 mai 2024, zi de luni. Totuși, recurenta nu și-a îndeplinit obligația pozitivă prevăzută de lege de a prezenta instanței cererea de apel motivată în termenul de 30 de zile și nu a făcut-o nici până în prezent.

Instanța de recurs remarcă că art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului, în texul legii fiind specificat locul concret unde urmează a fi depusă motivarea – la instanța de apel. Reieșind din materialele cauzei, apelanta a omis termenul de înaintare a apelului motivat. Completul de judecată nu poate reține argumentul recurentei potrivit căruia instanța de apel urma să-i acorde un termen pentru înlăturarea neajunsurilor din cererea de apel, făcând referire la prevederile art. 235 din Codul administrativ, or norma respectivă stabilește cu suficientă claritate cazurile în care judecătorul urmează să procedeze în așa mod, iar neprezentarea în termenul stabilit de lege a motivării apelului, nu se încadrează în prevederile normei respective.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art. 236 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ de declarare a apelului inadmisibil. Completul de judecată menționează că potrivit jurisprudenței Curții Europene, participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale. Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen. Prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, recurenta/apelantă avea obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă la îndeplinirea obligațiilor sale procesuale. Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor de protejare a dreptului de acces la instanță și depunerea în modul și termenul prevăzut de lege a motivării apelului, în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală, declararea apelului inadmisibil.

În atare circumstanțe, declararea apelului depus de Svetlana Boldescu ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În susținerea opiniei enunțate, completul de judecată amintește că art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut.

În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza 4 Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a 12 Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție. Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de avocatul Igor Craveț, în interesele Svetlanei Boldescu. Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Igor Craveț, în interesele Svetlanei Boldescu.

Se menține încheierea din 10 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, în cauza la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Oficiul teritorial Soroca al Cancelariei de Stat împotriva Primarului comunei Parcani raionul Soroca, persoană terță Cazac Silvia, cu privire la anularea actului administrativ, precum și acțiunea la cererea de chemare în judecată a Svetlanei Boldescu împotriva Primăriei comunei Parcani, intervenient accesoriu Cazac Silvia, cu privire la anularea dispoziției Primarului com. Parcani nr. 80-p din 25 octombrie 2022, anularea refuzului de angajare nr. 158 din 25 octombrie 2022, obligarea emiterii ordinului de angajare precum și achitarea salariului. Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Ion Malanciuc 5