3ra-1208/23 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil, obligarea publicarii actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-1208/23 2-21074641-01-3ra-04122023 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc ÎNCHEIERE 14 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență: Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Mariana Ursachi Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Feodor Gladii, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Feodor Gladii împotriva Parlamentului Republicii Moldova cu privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, precum și obligarea publicării actului administrativ individual în formă de hotărâre a Parlamentului, împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 19 mai 2021, Feodor Gladii a depus cerere de chemare în judecată, concretizată la 03 iunie 2021, împotriva Parlamentului Republicii Moldova, cu privire la obligarea emiterii și publicării actului administrativ individual cu privire la concedierea din funcția de vicepreședinte al Plenului Consiliului Concurenței și de vicepreședinte al Consiliului Concurenței.

În motivarea acțiunii, a indicat că la 04 ianuarie 2021, Parlamentul Republicii Moldova a recepționat cererea petiționarului Feodor Gladii, din 29 decembrie 2020, expediată prin poștă, prin care ultimul a solicitat Parlamentului Republicii Moldova să fie emis (să adopte), să publice actul administrativ individual din 12 iulie 2013 (dată presupusă de Feodor Gladii) cu privire la concedierea lui din funcția de vicepreședinte al Plenului Consiliului Concurenței și de vicepreședinte al Consiliului Concurenței în legătură cu pierderea calității de membru al Plenului Consiliului Concurenței pe un temei indicat în art. 44 alin. (1) lit. a) - c) din Legea Concurenței: a) expirare a duratei mandatului; b) demisie; c) revocare, cu retragerea dreptului de a munci două mandate consecutive stabilit prin art. 42 (3) din Legea concurenței și cu retragerea garanțiilor stabilite conform art. 6, 7 al.

(2) p. 2) lit. d), 13 lit. j) din Legea nr. 190 din 08.05.2003 cu privire la veterani. Însă, până la 18 martie 2021, Parlamentul, Președintele Parlamentului, contrar prevederilor Codului administrativ, nu a comunicat despre prelungirea termenului 1 general (art. 60 alin.(4)), nu a comunicat sau notificat un act administrativ individual, nu a respins petiția (art. 165 alin. (1)), nu a comunicat un răspuns (art. 66 alin. (1) lit. b), art. 96). La 18 martie 2021, contrar cerințelor art. 84 (2) din Codul administrativ și fără să fie inclusă cererea spre examinare în ordinea de zi a Comisiei economie, buget și finanțe, Președintele Comisiei semnează scrisoarea răspuns CEB-05 nr.100. În acest context, reclamantul a susținut că, prin urmare a înaintat cerere prealabilă, înregistrată de Direcția petiții și audiențe a Parlamentului RM în data de 06 aprilie 2021 sub nr. DPA-849/21.

Or, prin decretul Președintelui din 28 aprilie 2021, Parlamentul a fost dizolvat. Însă, Parlamentul nu a comunicat sau notificat decizia cu privire la cererea prealabilă a lui Feodor Gladii, nu a întreprins careva acțiuni administrative privind emiterea (adoptarea), publicarea actului administrativ individual cu privire la concedierea reclamantului din funcția de vicepreședinte al Plenului Consiliului Concurenței și de vicepreședinte al Consiliului Concurenței în care să fie menționat că reclamantul este lipsit de dreptul legal de a munci două mandate consecutive conform art. 42 (3) din Legea concurenței și de garanțiile prevăzute de art. 6, 7 al.

(2) p. 2) lit. d), 13 lit. j) din Legea cu privire la veterani nr. 190 (art. 13 lit. j) garanția privind plasarea reclamantului în câmpul muncii după concediere (anexă copia legitimației nr. 29356). Totodată, a menționat că, scrisoarea semnată de Președintele Comisiei economie, buget și finanțe, CEB-05 nr. 100 din 18 martie 2021 și scrisoarea Ministerului Justiției din 10 iulie 2019 nr. 04/6-1038/19 (anexă), confirmă lipsa actului administrativ individual de concediere a lui Feodor Gladii întemeiat cu articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din Legea Concurenței (art. 44 alin. (1) lit. a) - c)) și care ar retrage: dreptul lui Feodor Gladii la două mandate consecutive stabilite prin art. 42 (3) din Legea concurenței și garanțiile stabilite conform art. 6, 7 al.

(2) p. 2) lit. d), 13 lit. j) din Legea nr. 190 din 08.05.2003 cu privire la veterani, privind plasarea reclamantului în câmpul muncii după concediere. Or, lipsa actului administrativ individual de concediere a lui Feodor Gladii confirmă că, Feodor Gladii nu a fost concediat din câmpul muncii, nici n-a demisionat. Astfel, a reținut că se află în situație de absentă forțată de la serviciu și urmează să i se achite salariul pentru absența forțată de la locul muncă în perioada mandatelor consecutive care au urmat după data de 12 iulie 2013, în baza dreptului lui Feodor Gladii de a munci două mandate consecutive conform art. 42 alin. (3) din Legea concurenței. Or, Feodor Gladii neconcediat din câmpul muncii i-au fost respectate garanțiile stabilite conform art. 6, 7 al.

(2) p. 2) lit. d), 13 lit. j) din Legea cu privire la veterani nr. 190 (privind plasarea în câmpul muncii (anexă copia legitimației nr. 29356)) și urmează să i se achite salariul pentru perioada de absență forțată de la locul de muncă din 12 iulie 2013 până la data când va fi emis actul administrativ individual de concediere din câmpul muncii. Totodată, consideră, că la moment nu există un act administrativ individual, cu privire la concedierea din câmpul muncii, pasibil de a fi contestat în scopul realizării dreptului lui Feodor Gladii la un recurs efectiv, inclusiv în scopul 2 supunerii controlului judecătoresc pentru a fi clarificate disensiunile menționate mai sus. Mai mult ca atât, din anul 2013 se confruntă cu obstacole în calea angajării în câmpul muncii.

Cauza fiind imposibilitatea de a prezenta angajatorilor actul administrativ individual de concediere, în care să fie menționată persoana lui și un temei legal prevăzut de art. 44 din Legea concurenței. Potențialii angajatori tratează suspicios motivele și temeiurile de concediere (de demisie) a reclamantului. Iar această situație, în care este menținut Feodor Gladii, contravine prevederilor art. 10 din Convenția CEDO (...) libertatea de a primi sau a comunica informații (...).

Or, analogice situației sunt: hotărârea nr. 184 din 12.07.2013 privind demisia unui membru al Curții de Conturi, prin care a fost acceptă demisia lui Ion Sturzu din funcția de membru al Curții de Conturi; hotărârea nr. 63 din 08.04.2016 privind încetarea calității de director al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a fost constatată încetarea calității de director al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a lui Vitalie Paniș în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost numit; hotărârea nr. 36 din 21.03.2014 privind încetarea calității de director adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care se constată încetarea calității de director adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a lui Vasile Foltea în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost numit; hotărârea nr. 2 din 7 februarie 2019 privind încetarea mandatului de președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova, prin care se constată încetarea mandatului de președinte al Curții de Conturi a lui Veaceslav Untila în legătură cu cererea de demisie; hotărârea nr. 338 din 14 decembrie 2018 privind încetarea mandatelor unor directori ai Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică,

prin care se constată încetarea mandatelor de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică lui Tudor Copaci, Sergiu Ciobanu și Octavian Lungu; hotărârea nr. 534 din 18.12.2003 privind încetarea calității de membru al Comisiei Electorale Centrale în legătură cu expirarea mandatului Comisiei Electorale Centrale, se constată încetarea calității de membru al Comisiei Electorale Centrale lui Cucu Ivan, Puica Anatolie, Volosiuc Vasile, Bușuleac Mihail, Doneva Tamara, Nidelcu Dumitru, Gurschi Constantin, Plămădeală Mihail, Televco Nicolae.

Astfel, consideră reclamantul că, înlăturarea din câmpul muncii a lui Feodor Gladii, în lipsa actului administrativ individual, a constituit o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea vieții sale private în sensul art. 8 din Convenția CEDO, a avut impact asupra „sferei private” a acestuia, deoarece pierderea locului de muncă a avut consecințe semnificative asupra bunăstării materiale a lui Feodor Gladii și a familiei acestuia. Or, aceste acțiuni și inacțiuni ale pârâtului sunt ingerințe în viața privată și profesională a lui Feodor Gladii, sunt ingerință în exercitarea de către acesta a dreptului de a crea și dezvolta relații cu alte persoane, inclusiv de natură profesională viața privată, dreptului la formarea profesională, reciclarea, dreptului la bunăstarea economică și confortul moral, dreptului de acces la o funcție publică, dreptului ocupării unui loc de muncă.

Mai mult ca atât, ingerințele au afectat o mare parte a relațiilor lui Feodor Gladii cu alte persoane, inclusiv relațiile de natură profesională, a avut impact asupra „sferei private” a acestuia, deoarece pierderea tacită a locului de muncă au 3 consecințe semnificative asupra bunăstării materiale a lui Feodor Gladii și a familiei acestuia. Or, pârâtul a admis ingerințe în viața privată și profesională a lui Feodor Gladii, a întreprins măsuri necesare în stat democratic, a încălcat art. 8 din Convenție. Iar din motivul absenței actului administrativ individual de concediere (demisie) din câmpul muncii, pasibil controlului judiciar autentic, Feodor Gladii a suferit o înlăturare nedreaptă din câmpul muncii.

Ceea ce stabilește CEDO în jurisprudența sa este că persoanele trebuie să aibă întotdeauna dreptul și posibilitatea reală de a ataca o decizie de revocare din funcție în fața unei instanțe de judecată. Iar Feodor Gladii este lipsit de această șansă. Prin hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea ca neîntemeiată. Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 04 martie 2022, Feodor Gladii a declarat apel nemotivat, iar în data de 21 aprilie 2022, apel motivat, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii Prin decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Feodor Gladii împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În esență, în motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că instanța de fond a examinat toate aspectele cauzei, stabilind cu certitudine raportul juridic litigios și aplicând corect legea. Hotărârea primei instanțe a fost considerată legală, motivată și bine argumentată, iar apelul a fost considerat neîntemeiat. Instanța de apel a considerat că instanța de fond a aplicat corect art. 81 alin. (3) privind încetarea contractului individual de muncă în temeiul ordinului angajatorului și art. 93 alin. (1) privind obligația fiecărui participant de a proba faptele pe care își întemeiază pretenția. Completul judiciar al instanței de apel a respins ca neîntemeiat argumentul apelantului privind necesitatea emiterii unui act cu privire la concediere.

Or, în cazul dat nu a avut loc revocarea din funcția de adjunct al directorului general al Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, ci a intervenit încetarea mandatului în legătură cu expirarea termenului, iar prevederile Legii concurenței nr. 183 din 11.07.2012, nu impun obligativitatea emiterii actului administrativ în cazul încetării mandatului în legătură cu expirarea termenului prevăzut de lege. La 18 iulie 2023, Feodor Gladii a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei și a hotărârii, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii. Recurentul a menționat că recursul motivat va fi prezentat în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, prin depunerea acestuia la Curtea Supremă de Justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special prevederile cu privire la temeiurile recursului. 4 Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu actele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acestuia, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) (în redacția în vigoare la data declarării recursului). Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Conform art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va produce.

În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. 5 Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art.96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Potrivit art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Din actele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei pe cauza dată a fost pronunțat în ședință publică la 21 iunie 2023, care a fost notificat apelantului Feodor Gladii, în mod electronic, la 22 iunie 2023 (vol. II, f.d.27). La 18 iulie 2023, Feodor Gladii a depus cerere de recurs nemotivată împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Iar potrivit extrasului din poșta electronică, decizia integrală a fost notificată recurentului/apelantului Feodor Gladii, prin intermediul poștei electronice (vol. II, f.d.34), la 26 noiembrie 2023. În contextul circumstanțelor relatate, Completul de judecată constată că la caz termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru prezentarea motivării recursului, a început să curgă pentru recurent din data de 27 noiembrie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei integrale a instanței de apel, și a expirat la data de 26 decembrie 2023. În termenul stabilit de lege recurentul Feodor Gladii nu au depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al 6 părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiat. Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale citate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că la depunerea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, recurentul Feodor Gladii nu au respectat prevederile articolului 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Feodor Gladii, ca inadmisibil. Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Feodor Gladii, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Mariana Ursachi Ion Malanciuc 7