3ra-1208/23 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil, obligarea publicarii actului administrativ

3ra-1208/23 — obligarea emiterii actului administrativ favorabil, obligarea publicarii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-1208/23

2-21074641-01-3ra-04122023

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – G. Ciobanu

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – V. Negru, I. Dutca, E. Palanciuc

ÎNCHEIERE

14 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Feodor Gladii,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Feodor Gladii împotriva Parlamentului Republicii Moldova cu

privire la obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, precum și

obligarea publicării actului administrativ individual în formă de hotărâre a

Parlamentului,

împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 19 mai 2021, Feodor Gladii a depus cerere de chemare în judecată,

concretizată la 03 iunie 2021, împotriva Parlamentului Republicii Moldova, cu

privire la obligarea emiterii și publicării actului administrativ individual cu privire

la concedierea din funcția de vicepreședinte al Plenului Consiliului Concurenței și

de vicepreședinte al Consiliului Concurenței.

În motivarea acțiunii, a indicat că la 04 ianuarie 2021, Parlamentul Republicii

Moldova a recepționat cererea petiționarului Feodor Gladii, din 29 decembrie

2020, expediată prin poștă, prin care ultimul a solicitat Parlamentului Republicii

Moldova să fie emis (să adopte), să publice actul administrativ individual din 12

iulie 2013 (dată presupusă de Feodor Gladii) cu privire la concedierea lui din

funcția de vicepreședinte al Plenului Consiliului Concurenței și de vicepreședinte

al Consiliului Concurenței în legătură cu pierderea calității de membru al Plenului

Consiliului Concurenței pe un temei indicat în art. 44 alin. (1) lit. a) - c) din Legea

Concurenței: a) expirare a duratei mandatului; b) demisie; c) revocare, cu

retragerea dreptului de a munci două mandate consecutive stabilit prin art. 42 (3)

din Legea concurenței și cu retragerea garanțiilor stabilite conform art. 6, 7 al. (2)

p. 2) lit. d), 13 lit. j) din Legea nr. 190 din 08.05.2003 cu privire la veterani.

Însă, până la 18 martie 2021, Parlamentul, Președintele Parlamentului, contrar

prevederilor Codului administrativ, nu a comunicat despre prelungirea termenului

1

general (art. 60 alin.(4)), nu a comunicat sau notificat un act administrativ

individual, nu a respins petiția (art. 165 alin. (1)), nu a comunicat un răspuns (art.

66 alin. (1) lit. b), art. 96).

La 18 martie 2021, contrar cerințelor art. 84 (2) din Codul administrativ și

fără să fie inclusă cererea spre examinare în ordinea de zi a Comisiei economie,

buget și finanțe, Președintele Comisiei semnează scrisoarea răspuns CEB-05

nr.100.

În acest context, reclamantul a susținut că, prin urmare a înaintat cerere

prealabilă, înregistrată de Direcția petiții și audiențe a Parlamentului RM în data de

06 aprilie 2021 sub nr. DPA-849/21. Or, prin decretul Președintelui din 28 aprilie

2021, Parlamentul a fost dizolvat. Însă, Parlamentul nu a comunicat sau notificat

decizia cu privire la cererea prealabilă a lui Feodor Gladii, nu a întreprins careva

acțiuni administrative privind emiterea (adoptarea), publicarea actului

administrativ individual cu privire la concedierea reclamantului din funcția de

vicepreședinte al Plenului Consiliului Concurenței și de vicepreședinte al

Consiliului Concurenței în care să fie menționat că reclamantul este lipsit de

dreptul legal de a munci două mandate consecutive conform art. 42 (3) din Legea

concurenței și de garanțiile prevăzute de art. 6, 7 al. (2) p. 2) lit. d), 13 lit. j) din

Legea cu privire la veterani nr. 190 (art. 13 lit. j) garanția privind plasarea

reclamantului în câmpul muncii după concediere (anexă copia legitimației nr.

29356).

Totodată, a menționat că, scrisoarea semnată de Președintele Comisiei

economie, buget și finanțe, CEB-05 nr. 100 din 18 martie 2021 și scrisoarea

Ministerului Justiției din 10 iulie 2019 nr. 04/6-1038/19 (anexă), confirmă lipsa

actului administrativ individual de concediere a lui Feodor Gladii întemeiat cu

articolul, alineatul, punctul și litera corespunzătoare din Legea Concurenței (art. 44

alin. (1) lit. a) - c)) și care ar retrage: dreptul lui Feodor Gladii la două mandate

consecutive stabilite prin art. 42 (3) din Legea concurenței și garanțiile stabilite

conform art. 6, 7 al. (2) p. 2) lit. d), 13 lit. j) din Legea nr. 190 din 08.05.2003 cu

privire la veterani, privind plasarea reclamantului în câmpul muncii după

concediere. Or, lipsa actului administrativ individual de concediere a lui Feodor

Gladii confirmă că, Feodor Gladii nu a fost concediat din câmpul muncii, nici n-a

demisionat.

Astfel, a reținut că se află în situație de absentă forțată de la serviciu și

urmează să i se achite salariul pentru absența forțată de la locul muncă în perioada

mandatelor consecutive care au urmat după data de 12 iulie 2013, în baza dreptului

lui Feodor Gladii de a munci două mandate consecutive conform art. 42 alin. (3)

din Legea concurenței. Or, Feodor Gladii neconcediat din câmpul muncii i-au fost

respectate garanțiile stabilite conform art. 6, 7 al. (2) p. 2) lit. d), 13 lit. j) din

Legea cu privire la veterani nr. 190 (privind plasarea în câmpul muncii (anexă

copia legitimației nr. 29356)) și urmează să i se achite salariul pentru perioada de

absență forțată de la locul de muncă din 12 iulie 2013 până la data când va fi emis

actul administrativ individual de concediere din câmpul muncii.

Totodată, consideră, că la moment nu există un act administrativ individual,

cu privire la concedierea din câmpul muncii, pasibil de a fi contestat în scopul

realizării dreptului lui Feodor Gladii la un recurs efectiv, inclusiv în scopul

2

supunerii controlului judecătoresc pentru a fi clarificate disensiunile menționate

mai sus.

Mai mult ca atât, din anul 2013 se confruntă cu obstacole în calea angajării în

câmpul muncii. Cauza fiind imposibilitatea de a prezenta angajatorilor actul

administrativ individual de concediere, în care să fie menționată persoana lui și un

temei legal prevăzut de art. 44 din Legea concurenței. Potențialii angajatori

tratează suspicios motivele și temeiurile de concediere (de demisie) a

reclamantului. Iar această situație, în care este menținut Feodor Gladii, contravine

prevederilor art. 10 din Convenția CEDO (...) libertatea de a primi sau a comunica

informații (...). Or, analogice situației sunt: hotărârea nr. 184 din 12.07.2013

privind demisia unui membru al Curții de Conturi, prin care a fost acceptă demisia

lui Ion Sturzu din funcția de membru al Curții de Conturi; hotărârea nr. 63 din

08.04.2016 privind încetarea calității de director al Centrului Național pentru

Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care a fost constatată încetarea calității

de director al Centrului Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal a lui

Vitalie Paniș în legătură cu expirarea termenului pentru care a fost numit; hotărârea

nr. 36 din 21.03.2014 privind încetarea calității de director adjunct al Centrului

Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal, prin care se constată

încetarea calității de director adjunct al Centrului Național pentru Protecția Datelor

cu Caracter Personal a lui Vasile Foltea în legătură cu expirarea termenului pentru

care a fost numit; hotărârea nr. 2 din 7 februarie 2019 privind încetarea mandatului

de președinte al Curții de Conturi a Republicii Moldova, prin care se constată

încetarea mandatului de președinte al Curții de Conturi a lui Veaceslav Untila în

legătură cu cererea de demisie; hotărârea nr. 338 din 14 decembrie 2018 privind

încetarea mandatelor unor directori ai Consiliului de administrație al Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică, prin care se constată încetarea

mandatelor de director al Consiliului de administrație al Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică lui Tudor Copaci, Sergiu Ciobanu și Octavian Lungu;

hotărârea nr. 534 din 18.12.2003 privind încetarea calității de membru al Comisiei

Electorale Centrale în legătură cu expirarea mandatului Comisiei Electorale

Centrale, se constată încetarea calității de membru al Comisiei Electorale Centrale

lui Cucu Ivan, Puica Anatolie, Volosiuc Vasile, Bușuleac Mihail, Doneva Tamara,

Nidelcu Dumitru, Gurschi Constantin, Plămădeală Mihail, Televco Nicolae.

Astfel, consideră reclamantul că, înlăturarea din câmpul muncii a lui Feodor

Gladii, în lipsa actului administrativ individual, a constituit o ingerință în

exercitarea dreptului la respectarea vieții sale private în sensul art. 8 din Convenția

CEDO, a avut impact asupra „sferei private” a acestuia, deoarece pierderea locului

de muncă a avut consecințe semnificative asupra bunăstării materiale a lui Feodor

Gladii și a familiei acestuia. Or, aceste acțiuni și inacțiuni ale pârâtului sunt

ingerințe în viața privată și profesională a lui Feodor Gladii, sunt ingerință în

exercitarea de către acesta a dreptului de a crea și dezvolta relații cu alte persoane,

inclusiv de natură profesională viața privată, dreptului la formarea profesională,

reciclarea, dreptului la bunăstarea economică și confortul moral, dreptului de acces

la o funcție publică, dreptului ocupării unui loc de muncă.

Mai mult ca atât, ingerințele au afectat o mare parte a relațiilor lui Feodor

Gladii cu alte persoane, inclusiv relațiile de natură profesională, a avut impact

asupra „sferei private” a acestuia, deoarece pierderea tacită a locului de muncă au

3

consecințe semnificative asupra bunăstării materiale a lui Feodor Gladii și a

familiei acestuia. Or, pârâtul a admis ingerințe în viața privată și profesională a lui

Feodor Gladii, a întreprins măsuri necesare în stat democratic, a încălcat art. 8 din

Convenție. Iar din motivul absenței actului administrativ individual de concediere

(demisie) din câmpul muncii, pasibil controlului judiciar autentic, Feodor Gladii a

suferit o înlăturare nedreaptă din câmpul muncii. Ceea ce stabilește CEDO în

jurisprudența sa este că persoanele trebuie să aibă întotdeauna dreptul și

posibilitatea reală de a ataca o decizie de revocare din funcție în fața unei instanțe

de judecată. Iar Feodor Gladii este lipsit de această șansă.

Prin hotărârea din 28 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins acțiunea ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 04 martie 2022, Feodor

Gladii a declarat apel nemotivat, iar în data de 21 aprilie 2022, apel motivat,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii, cu emiterea unei noi decizii

cu privire la admiterea acțiunii

Prin decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Feodor Gladii împotriva hotărârii din 28 februarie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani.

În esență, în motivarea soluției, Curtea de Apel Chișinău a concluzionat că

instanța de fond a examinat toate aspectele cauzei, stabilind cu certitudine raportul

juridic litigios și aplicând corect legea. Hotărârea primei instanțe a fost considerată

legală, motivată și bine argumentată, iar apelul a fost considerat neîntemeiat.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond a aplicat corect art. 81 alin.

(3) privind încetarea contractului individual de muncă în temeiul ordinului

angajatorului și art. 93 alin. (1) privind obligația fiecărui participant de a proba

faptele pe care își întemeiază pretenția.

Completul judiciar al instanței de apel a respins ca neîntemeiat argumentul

apelantului privind necesitatea emiterii unui act cu privire la concediere. Or, în

cazul dat nu a avut loc revocarea din funcția de adjunct al directorului general al

Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței, ci a intervenit încetarea

mandatului în legătură cu expirarea termenului, iar prevederile Legii concurenței

nr. 183 din 11.07.2012, nu impun obligativitatea emiterii actului administrativ în

cazul încetării mandatului în legătură cu expirarea termenului prevăzut de lege.

La 18 iulie 2023, Feodor Gladii a depus cerere de recurs nemotivată împotriva

deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea

acestuia, casarea integrală a deciziei și a hotărârii, cu emiterea unei hotărâri noi de

admitere a acțiunii.

Recurentul a menționat că recursul motivat va fi prezentat în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei motivate a instanței de apel, prin depunerea acestuia

la Curtea Supremă de Justiție.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin Legea nr.

246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat cadrul

normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a treia

„Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în special

prevederile cu privire la temeiurile recursului.

4

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente de deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă, către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Examinând admisibilitatea recursului declarat, în raport cu actele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea

acestuia, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul administrativ (în

redacția în vigoare la data declarării recursului), Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în

special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art. 245 alin. (2) (în redacția în vigoare la data declarării

recursului).

Conform art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în

vigoare la data declarării recursului), recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea

recursului se depune la instanța de apel.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul

administrativ potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Conform art. 111 alin. (1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de

procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este

stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de

un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de

comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a

momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului. Dacă începutul

curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în

termen.

5

Potrivit art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din

dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție menționează că termenele procedurale stabilesc regimul

optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării

acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice. Exercitarea

unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru,

prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se subsumează și

instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

Potrivit art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție

prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică

participanților la proces conform art.96-114.

Conform art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Potrivit art.97 alin.(3) din Codul administrativ, autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

Din actele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei pe cauza dată a fost

pronunțat în ședință publică la 21 iunie 2023, care a fost notificat apelantului

Feodor Gladii, în mod electronic, la 22 iunie 2023 (vol. II, f.d.27).

La 18 iulie 2023, Feodor Gladii a depus cerere de recurs nemotivată împotriva

deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Iar potrivit extrasului din poșta electronică, decizia integrală a fost notificată

recurentului/apelantului Feodor Gladii, prin intermediul poștei electronice (vol. II,

f.d.34), la 26 noiembrie 2023.

În contextul circumstanțelor relatate, Completul de judecată constată că la caz

termenul de 30 de zile prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul administrativ, pentru

prezentarea motivării recursului, a început să curgă pentru recurent din data de 27

noiembrie 2023, ziua imediat următoare de la data notificării deciziei integrale a

instanței de apel, și a expirat la data de 26 decembrie 2023.

În termenul stabilit de lege recurentul Feodor Gladii nu au depus la Curtea

Supremă de Justiție motivarea recursului.

Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către

instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă

simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară

motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de

atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța

inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al

6

părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiat. Condiția legală a

dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate

instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept,

precum și indicarea probelor pe care se bazează.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

supra cu normele legale citate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că la depunerea recursului împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, recurentul Feodor Gladii nu au respectat prevederile

articolului 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului.

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara recursul depus de Feodor Gladii, ca

inadmisibil.

Conform art.230, art.245 alin.(2) și art.246 alin.(1) și (2) lit. e) din Codul

administrativ (în redacția în vigoare la data declarării recursului), Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Feodor Gladii, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

7