Decizie nr. 16 din 16.02.2023

DECIZIE

DE INADMISIBILITATE

a

sesizării nr. 193g/2022

privind excepția de neconstituționalitate a articolului 42 alin. (1) din Legea concurenței

(

competența Președintelui Parlamentului de a propune

Parlamentului numirea în funcție a membrilor Plenului Consiliului Concurenței

)

CHIȘINĂU

16 februarie 2023

Curtea Constituțională, judecând în componența:

dnei Domnica MANOLE,

Președinte

,

dlui Nicolae ROȘCA,

dnei Liuba ȘOVA,

dlui Serghei ȚURCAN,

dlui Vladimir ȚURCAN,

judecători

,

cu participarea dnei Ana Florean,

asistent judiciar

,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 23 noiembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menționate,

Având în vedere actele și lucrările dosarului,

Deliberând la 16 februarie 2023, în camera de consiliu,

Pronunță următoarea decizie:

ÎN FAPT

1.

La originea cauzei se află sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 42 alin. (1) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, ridicată de dl Feodor Gladii, parte în dosarul nr. 3a-723/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

2.

Sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a fost trimisă la Curtea Constituțională de un complet de judecată de la Curtea de Apel Chișinău format din dl Anatolie Minciuna și dnele Veronica Negru și Ecaterina Palanciuc, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

A. Circumstanțele litigiului principal

3.

Prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 21 din 16 februarie 2007, dl Feodor Gladii a fost numit în funcția de adjunct al directorului general al Agenției Naționale pentru Protecția Concurenței pe un termen de 5 ani, pe baza articolului 10 din Legea cu privire la protecția concurenței nr. 1103 din 30 iunie 2000. Această lege a fost abrogată prin Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012.

4.

Până la numirea noilor membri ai Plenului Consiliului Concurenței, dl Feodor Gladii a exercitat interimatul funcției de vicepreședinte al Plenului Consiliului Concurenței și de vicepreședinte al Consiliului Concurenței în conformitate cu articolul 93 alin. (4) din Legea nr. 183 din 11 iulie 2012. Prin Hotărârea Parlamentului nr. 179 din 12 iulie 2013 au fost numiți în funcție noii membri ai Plenului Consiliului Concurenței. Dat fiind faptul că mandatul dlui Feodor Gladii nu a fost prelungit, activitatea acestuia în cadrul Consiliului Concurenței a încetat.

5.

După parcurgerea procedurii prealabile, dl Feodor Gladii a formulat în mai 2021 o acțiune în justiție împotriva Parlamentului, prin care a solicitat obligarea acestuia de a emite un act administrativ individual cu privire la concedierea sa din funcția de vicepreședinte al Plenului Consiliului Concurenței și de vicepreședinte al Consiliului Concurenței.

6.

La 28 februarie 2022, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani, a respins acțiunea dlui Feodor Gladii. Hotărârea primei instanțe a fost contestată cu apel.

7.

În cadrul procedurii din apel, dl Feodor Gladii a ridicat excepția de neconstituționalitate a articolului 42 alin. (1) din Legea concurenței, care prevede că membrii Plenului Consiliului Concurenței, inclusiv președintele, sunt numiți în funcție prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Președintelui Parlamentului, cu avizul comisiei parlamentare de profil.

8.

Printr-o încheiere din 9 noiembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a admis ridicarea excepției și a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituțională.

B. Legislația pertinentă

9.

Prevederile relevante ale Constituției sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

„[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, libera dezvoltare a personalității umane, dreptatea și pluralismul politic reprezintă valori supreme și sunt garantate.”

Articolul 16

Egalitatea

„(1) Respectarea și ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toți cetățenii Republicii Moldova sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără deosebire de rasă, naționalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenență politică, avere sau de origine socială.”

Articolul 20

Accesul liber la justiție

„(1) Orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente împotriva actelor care violează drepturile, libertățile și interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiție.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

„[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle. În acest scop statul publică și face accesibile toate legile și alte acte normative”.

Articolul 26

Dreptul la apărare

„(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacționeze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor și libertăților sale.

[...].ˮ

Articolul 34

Dreptul la informație

„(1) Dreptul persoanei de a avea acces la orice informație de interes public nu poate fi îngrădit.

(2) Autoritățile publice, potrivit competențelor ce le revin, sunt obligate să asigure informarea corectă a cetățenilor asupra treburilor publice și asupra problemelor de interes personal.

(3) Dreptul la informație nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecție a cetățenilor sau siguranța națională.

[...].”

Articolul 39

Dreptul la administrare

„(1) Cetățenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum și prin reprezentanții lor.

(2) Oricărui cetățean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcție publică”.

Articolul 43

Dreptul la muncă și la protecția muncii

„(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, precum și la protecția împotriva șomajului.

(2) Salariații au dreptul la protecția muncii. Măsurile de protecție privesc securitatea și igiena muncii, regimul de muncă al femeilor și al tinerilor, instituirea unui salariu minim pe economie, repaosul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiții grele, precum și alte situații specifice.

[...].ˮ

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

„(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină recunoașterea dreptului pretins, anularea actului și repararea pagubei.

[...].”

10.

Prevederile relevante ale Legii concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012 sunt următoarele:

Articolul 42

Calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenței. Incompatibilități și restricții

„

(1) Membrii Plenului Consiliului Concurenței, inclusiv președintele, sunt numiți în funcție prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Președintelui Parlamentului, cu avizul comisiei parlamentare de profil.

(2) Membrii Plenului Consiliului Concurenței nu reprezintă autoritatea care i-a numit și sunt independenți în luarea deciziilor.

(3) Durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani. Fiecare membru al Plenului Consiliului Concurenței are dreptul la două mandate consecutive.

(4) Mandatele membrilor Plenului Consiliului Concurenței încep la data intrării în vigoare a hotărârii respective a Parlamentului și încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (3) din prezentul articol, cu excepția încetării calității de membru în condițiile art. 44.

[...].”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepția de neconstituționalitate

11.

Autorul sesizării consideră că avea dreptul să exercite, în conformitate cu articolul 42 alin. (3) din Legea concurenței, un al doilea mandat în calitate de membru al Plenului Consiliului Concurenței. Cu toate acestea, Parlamentul nu i-a prelungit mandatul. Astfel, consecutivitatea mandatului său a fost întreruptă în mod tacit prin numirea noilor membri ai Plenului Consiliului Concurenței. Autorul sesizării consideră că în acest caz Parlamentul trebuia să emită și să publice un act administrativ individual de concediere motivat, care, ulterior, să poată fi supus controlului judecătoresc. Autorul susține că a fost privat de accesul la un concurs public privind selectarea candidaților pentru funcțiile vacante din cadrul Consiliului Concurenței.

12.

Autorul excepției susține că prevederile contestate care stabilesc că membrii Plenului Consiliului Concurenței, inclusiv președintele, sunt numiți în funcție prin hotărâre a Parlamentului, la propunerea Președintelui Parlamentului, îi acordă acestuia din urmă un drept nelimitat de a alege și de a propune viitorii membri, în lipsa unui concurs public. Prin urmare, membrii Plenului Consiliului Concurenței pot fi concediați și privați de dreptul de acces la funcția publică, în lipsa unor explicații bazate pe lege.

13.

Din acest motiv, autorul pretinde că prevederile contestate afectează: dreptul membrului Plenului Consiliului Concurenței de a-și exercita atribuțiile de serviciu; dreptul persoanei de a primi și comunica informații atunci când este concediată tacit din cadrul Consiliului Concurenței; dreptul persoanei de a avea acces la conținutul unui act administrativ individual motivat privind întreruperea consecutivității mandatelor; dreptul foștilor membri la o funcție echivalentă în domeniul public la expirarea sau la întreruperea consecutivității mandatelor; dreptul persoanei de acces la informațiile privind organizarea concursurilor în baza cărora are loc selectarea și numirea persoanelor în funcții de conducere din cadrul Consiliului Concurenței; dreptul persoanei de a fi protejat prin lege de influențe politice atunci când exercită mandatul funcției de membru al Plenului Consiliului Concurenței.

14.

În opinia autorului, prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin. (3), 4, 7, 9, 15, 16, 18, 20, 21, 23, 26, 28, 34, 39, 43, 53, 54 și 126 din Constituție.

B. Aprecierea Curții

15.

Examinând admisibilitatea sesizării privind excepția de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele.

16.

În conformitate cu articolul 135 alin. (1) lit. a) din Constituție, controlul constituționalității legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea concurenței, ține de competența Curții Constituționale.

17.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de o parte în proces. Ea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin. (1) literele a) și g) din Constituție.

18.

Curtea observă că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituționalitate.

19.

Curtea constată că excepția de neconstituționalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect obligarea Parlamentului de a emite și de a publica actul administrativ individual cu privire la concedierea autorului sesizării din funcția de vicepreședinte al Plenului Consiliului Concurenței și de vicepreședinte al Consiliului Concurenței. Prin urmare, Curtea admite că instanța de apel ar putea aplica prevederile contestate în prezenta cauză.

20.

Autorul sesizării susține că norma contestată încalcă articolele 1 alin. (3) [

preeminența dreptului

], 4 [

drepturile și libertățile omului

], 7 [

Constituția, Lege Supremă

], 9 [

principiile fundamentale privind proprietatea

], 15 [

universalitatea

], 16 [

egalitatea

], 18 [

protecția cetățenilor Republicii Moldova

], 20 [

accesul liber la justiție

], 21 [

prezumția nevinovăției

], 23 [

dreptul fiecărui om de a-și cunoaște drepturile și îndatoririle

], 26 [

dreptul la apărare

], 28 [

inviolabilitatea vieții intime, familiale și private

], 34 [

dreptul la informație

], 39 [

dreptul la administrare

], 43 [

dreptul la muncă și la protecția muncii

], 53 [

dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

], 54 [

restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți

] și 126 [

economia

] din Constituție.

21.

Cu privire la articolele 1 alin. (3), 4, 7, 15, 16, 23 și 54 din Constituție, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența unor ingerințe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr. 43 din 31 martie 2022, § 26; DCC nr. 80 din 17 iunie 2022, §§ 22-23; DCC nr. 138 din 29 septembrie 2022, § 34). Totodată, Curtea observă că autorul sesizării nu a demonstrat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu articolele 9, 18, 21, 28 și 126 din Constituție. În aceste condiții, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituționalitate. În situații similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituție, fără explicarea pretinsei neconformități cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr. 30 din 22 martie 2022, § 34).

22.

Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 20 din Constituție, Curtea menționează că acesta îi garantează oricărei persoane dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești competente, iar articolul 53 din Constituție garantează accesul la justiție atunci când dreptul persoanei este vătămat de către o autoritate publică (a se vedea DCC nr. 119 din 13 septembrie 2022, § 21). În acest context, Curtea menționează că norma contestată nu interzice accesul la un tribunal. Ea reglementează doar procedura de numire în funcție a membrilor Plenului Consiliului Concurenței. Dat fiind faptul că prezenta excepție a fost ridicată în fața unei instanțe de drept comun, Curtea notează că nu există o ingerință în dreptul de acces la o instanță și, prin urmare, dispozițiile constituționale respective nu sunt aplicabile în prezenta cauză.

23.

Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 39 din Constituție, Curtea observă că autorul l-a invocat deoarece Parlamentul nu i-a prelungit mandatul de membru al Plenului Consiliului Concurenței, și nu pentru că prevederile în discuție le interzic cetățenilor să participe la administrarea treburilor publice sau să acceadă la o funcție publică. Prin urmare, Curtea nu poate reține incidența articolului 39 din Constituție.

24.

Referitor la articolul 26 din Constituție, Curtea menționează că nici acesta nu este incident, deoarece autorul poate să beneficieze de garanțiile și de mecanismele legale de apărare în cadrul procesului său.

25.

Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 34 din Constituție, Curtea reiterează că acest drept comportă două aspecte: dreptul de a solicita și dreptul de a primi informații. În acest sens, orice autoritate și/sau instituție publică este obligată să ofere informațiile solicitate, atât timp cât nu există un motiv legitim de a refuza aceste solicitări (HCC nr. 3 din 14 ianuarie 2021, § 27).

26.

În acest context, Curtea subliniază că aceste dispoziții constituționale nu sunt incidente în prezenta cauză, de vreme ce norma contestată reglementează doar procedura de numire în calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenței și nu interzice prezentarea de informații. Argumentul autorului potrivit căruia Parlamentul nu i-a oferit accesul la conținutul unui act administrativ individual motivat nu reprezintă critici de neconstituționalitate, ci o chestiune de aplicare a legii, care ține de competența instanțelor judecătorești (a se vedea DCC nr. 135 din 27 septembrie 2022, § 37).

27.

Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 43 din Constituție, care garantează dreptul la muncă și la protecția muncii, autorul susține că, în lipsa unui concurs public, Președintele Parlamentului dispune de o marjă nelimitată în privința propunerii candidaților la funcția de membru al Plenului Consiliului Concurenței.

28.

Sub acest aspect, Curtea notează că, în virtutea articolului 66 lit. j) din Constituție, Parlamentul are competența de a alege și de a numi persoane oficiale de stat, în cazurile prevăzute de lege. Potrivit normei contestate de autor, Parlamentul numește în funcție, la propunerea Președintelui Parlamentului, membrii Plenului Consiliului Concurenței. Totodată, articolul 6 alin. (4) din Legea nr. 199 din 16 iulie 2010 cu privire la statutul persoanelor cu funcții de demnitate publică prevede că pentru ocuparea unor funcții de demnitate publică prin numire se organizează un concurs, dacă legea specială prevede astfel. Așadar, Constituția nu-i impune Parlamentului organizarea unui concurs pentru ocuparea unor funcții de demnitate publică prin numire.

29.

Referitor la argumentul autorului privind întreruperea consecutivității mandatelor sale, Curtea notează că, potrivit articolului 42 alin. (3) din Legea concurenței, durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenței este de 5 ani, iar fiecare membru are dreptul la două mandate consecutive. Totodată, Legea concurenței prevede că calitatea de membru al Plenului Consiliului Concurenței încetează în caz de expirare a duratei mandatului (articolul 44 alin. (1) lit. a) din Lege). Atât Constituția, cât și Legea în discuție nu garantează exercitarea a două mandate consecutive. Ține de competența Parlamentului să numească un membru al Plenului Consiliului Concurenței pentru un nou mandat.

30.

Având în vedere cele menționate mai sus, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întrunește condițiile de admisibilitate și nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin. (1) literele a) și g), 140 alin. (2) din Constituție, 26 alin. (1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională, 61 alin. (3) și 64 din Codul jurisdicției constituționale, Curtea Constituțională

D E C I D E:

1.

Se declară inadmisibilă

sesizarea privind excepția de neconstituționalitate a articolului 42 alin. (1) din Legea concurenței nr. 183 din 11 iulie 2012, ridicată de dl Feodor Gladii, parte în dosarul nr. 3a-723/2022, pendinte la Curtea de Apel Chișinău.

Președinte

Domnica MANOLE

Chișinău, 16 februarie 2023

DCC nr. 16

Dosarul nr. 193g/2022