3ra-670/23 — anularea partiala a actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative favorabile

3ra-670/23 — anularea partiala a actelor administrative, obligarea emiterii actelor administrative favorabile (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-670/23

2-21156841-01-3ra-23062023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – O. Melniciuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Negru,

Î N C H E I E R E

14 august 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”,

în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către

Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” împotriva Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică, privind contestarea parțială a actelor administrative

individuale defavorabile, obligarea emiterii actelor administrative favorabile

împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 25 octombrie 2021 SA ”Termoelectrica” a înaintat acțiune de contencios

administrativ împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

(ANRE) solicitând anularea parțială a hotărâri nr. 350 din 06 august 2021 „Cu privire

la aprobarea investițiilor realizate de către titularul de licență SA ”Termoelectrica”

pentru anul 2020”, în partea în care nu au fost acceptate de către ANRE, în scopuri

tarifare, investițiile efectuate de către SA ”Termoelectrica” în anul 2020 în valoare

de 12 246,74 de lei; emiterea unui act administrativ prin care să fie aprobate de către

ANRE, în scopuri tarifare, investițiile efectuate de către SA ”Termoelectrica” în

anul 2020 în valoare de 12 246,74 de lei, astfel încât suma aprobată la subcapitolul

respectiv să constituie suma totală de 424 049,99 de lei; anularea parțială a hotărârii

Consiliului de Administrare al ANRE nr. 350 din 06.08.2021 cu privire la aprobarea

investițiilor realizate de către titularul de licență SA ”Termoelectrica” pentru anul

2020, în partea în care nu a fost acceptată de către ANRE la compartimentul

amortizarea aferentă investițiilor, suma totală de 4 703,27 de lei; obligarea ANRE să

emită un act administrativ prin care să fie aprobată amortizarea aferentă investițiilor

în sumă totală de 4 703,27 de lei, astfel încât suma aprobată la subcapitolul respectiv

să constituie suma totală de 35 367,88 de lei.

1

În motivarea acțiunii a invocat că, a înaintat ANRE spre acceptare în scopuri

tarifare a investițiilor realizate de către titularul de licență SA ”Termoelectrica”

pentru anul 2020 în mărime totală de 428 396,90 de lei, inclusiv amortizarea aferentă

investițiilor în mărime totală de 36 238,46 de lei. Prin hotărârea Consiliului de

Administrație al ANRE nr. 350 din 06.08.2021 cu privire la aprobarea investițiilor

realizate de către titularul de licență ”Termoelectrica” SA pentru anul 2020, s-a

hotărât: se ia act de Raportul titularului de licență ”Termoelectrica” SA privind

realizarea Planului de investiții pentru anul de reglementare 2020 și de nota

Departamentului gaze naturale și energie termică cu privire la rezultatele examinării

Raportului respectiv; se aprobă în scopuri tarifare investițiile efectuate de SA

”Termoelectrica” în anul 2020 în valoare de 411 803,25 de lei și amortizarea aferentă

investițiilor 30 664,61 de lei, conform structurii din anexa la prezenta hotărâre.

Departamentul gaze naturale și energie termică va aduce la cunoștință titularului de

licență SA ”Termoelectrica” prezenta hotărâre.

A relatat că, potrivit anexei la hotărârea ANRE nr. 350 din 06.08.2021 -

structura realizării planului anual de investiții al ”Termoelectrica” SA pentru anul

2020, nu au fost acceptate de către ANRE, în scopuri tarifare, investiții realizate

pentru anul 2020 în mărime de 16 593,65 de lei, fără TVA, inclusiv amortizarea

aferentă investițiilor în sumă totală de 5 573,85 de lei. Nefiind de acord cu hotărârea

nominalizată au depus cererea prealabilă, solicitând anularea hotărârii Consiliului de

Administrare al ANRE nr. 350 din 06.08.2021 cu privire la aprobarea investițiilor

realizate de către titularul de licență SA „Termoelectrica” pentru anul 2020, în partea

neacceptării de către ANRE în scopuri tarifare a investițiilor efectuate de către SA

„Termoelectrica” în anul 2020 în valoare de 12 246,74 de lei, aferente obiectelor de

investiții realizate în corespundere cu punctul 126 din Metodologia de calculare,

aprobare și aplicare a prețurilor și tarifelor reglementate pentru producerea energiei

electrice și termice, pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice,

aprobată prin hotărârea nr. 396/2019 din 01.11.2019 de către Consiliul de

Administrare al ANRE; - precum și în partea neacceptării amortizării aferente

investițiilor în sumă totală de 4 703,27 de lei, constituită din amortizarea de 1 240,71

de lei aferentă investițiilor în valoare de 12 246,74 de lei și din amortizarea de 3

462,56 de lei aferentă investițiilor ce au fost capitalizate, prin neacceptarea de către

ANRE a aplicării duratei de funcționare utilă rămase pentru activele corporale și

necorporale deja existente în conformitate cu Politicile contabile ale SA

„Termoelectrica” și prevederile legislației în vigoare.

A indicat că, la 22.09.2021 au recepționat răspunsul ANRE nr. 06-01/3233 din

21.09.2021, prin care s-a respins integral cererea prealabilă înaintată, ignorând în

totalmente argumentele invocate de întreprinderea energetică și interpretând în mod

eronat prevederile legislației în vigoare aferente cazului. Consideră hotărârea

nominalizată ca fiind parțial ilegală și neîntemeiată, fiind pasibilă anulării în partea

contestată din următoarele motive.

În ceea ce privește contestarea actului administrativ în partea neacceptării de

către ANRE în scopuri tarifare a investițiilor efectuate de SA ”Termoelectrica” în

anul 2020 în valoare de 12 246,74 de lei, aferente obiectelor de investiții realizate în

corespundere cu punctul 126 din Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a

2

prețurilor și tarifelor reglementate pentru producerea energiei electrice și termice,

pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice, aprobată prin hotărârea

nr. 396/2019 din 01.11.2019 de către Consiliul de Administrație al ANRE,

menționează că, motivele acesteia sunt incluse în anexa 1 a acțiunii.

Cu referire la majorarea amortizării aferente investițiilor cu 3 462,56 de lei

pentru investițiile ce au fost capitalizate, a comunicat următoarele. Ca rezultat al

examinării modului de calcul aplicat de ANRE asupra amortizării anuale a

investițiilor, în special a investițiilor efectuate pentru mijloacele fixe deja existente

reparații capitale, reconstrucții, modernizări, SA ”Termoelectrica” nu este de acord

cu calculul valorii amortizării la mijloacele fixe existente prin aplicarea de către

ANRE a duratei de funcționare utilă ca pentru un mijloc fix nou, din următoarele

considerente. Analizând calculele efectuate de ANRE, observă că, pentru toate

mijloacele fixe, inclusiv și mijloacele fixe deja existente, la care s-au efectuat doar

reparații capitale, ANRE a aplicat durata de funcționare pentru determinarea

amortizării la investiții reieșind din valoarea maximă dintre durata de funcționare

stabilită conform catalogului mijloacelor fixe, care reprezintă durata de funcționare

stabilită pentru un mijloc fix nou care se atribuie pentru investițiile în mijloace fixe

nou create și nu pentru investițiile în reparația capitală a mijloacelor fixe deja

existente și durata de funcționare utilizată în calcul de către SA ”Termoelectrica”

conform politicilor contabile și prevederile IFRS.

A notat că, în rezultat, conform noii abordări aplicate de ANRE, amortizarea

acceptată în scopuri tarifare pentru mijloacele fixe menționate în anexa 2.1 a fost

estimată la 1 434,9 de lei, în timp ce amortizarea determinată de SA

”Termoelectrica”, conform principiilor contabile constituie 4 897,5 de lei, astfel,

cuantumul amortizării fiind redus de ANRE cu 3 462,56 de lei.

A comunicat că, în susținerea poziției privind modul de calcul a amortizării

investițiilor vin cu următoarele argumentări. Conform abordării ANRE, pentru

obiectul cu numărul de inventar 2226600 Clădire de pompare a apei tratate, valoarea

investiției urmează a fi recuperată în 45 ani, respectiv investiția privind înlocuirea

teracotei rezistente la acizi ale pardoselilor, gropilor și canalelor sălii de filtrare,

depozitului de reagenți, sectorului de tratare mecanică a apei 150 m2 va fi recuperată

în scopuri tarifare până în anul 2064. Astfel, durata totală de exploatare a clădirii va

fi de 88 ani/ 45 ani - durata de recuperare atribuită pentru investiția din 2020 + 43

ani conform duratei de funcționare rămase a obiectului de inventar 2226600, iar în

cazul în care întreprinderea va efectua ulterior capitalizări la mijlocul fix dat, durata

de exploatare aferentă capitalizării va fi extinsă de fiecare dată luând în calcul 45 ani

conform catalogului mijloacelor fixe. În cazul calculului amortizării investițiilor,

prin repartizarea valorii investiției reflectată ca capitalizare la un mijloc fix existent

la durata de funcționare utilă stabilită conform Catalogului mijloacelor fixe și

activelor nemateriale, valoarea investiției nu se va amortiza integral, deoarece

momentul punerii în funcțiune a mijlocului fix existent diferă de momentul

capitalizării, respectiv durata de funcționare utila rămasa conform evidenței

întreprinderii diferă de durata atribuită conform Catalogului pentru amortizarea

investiției.

3

Prin urmare, potrivit Politicilor contabile a societății, evidența imobilizărilor

corporale se ține potrivit cerințelor IAS 16 Imobilizări corporale, astfel, imobilizările

corporale sunt recunoscute după modelul bazat pe cost, care presupune că după

recunoaștere ca activ, un element de imobilizări corporale trebuie contabilizat la

costul său minus orice amortizare cumulată și orice pierderi cumulate din depreciere

pct. 29 din IAS 16. În același context, IAS 16 Imobilizări corporale definește

următoarele noțiuni. Costul reprezintă suma în numerar sau în echivalente de

numerar plătită sau valoarea justă a altei contraprestații furnizate pentru a dobândi

un activ la momentul achiziției sau construcției sale ori, acolo unde este cazul,

valoarea atribuită activului respectiv atunci când este recunoscut inițial în

conformitate cu dispozițiile specifice ale altor IFRS-uri pct. 60 din IAS 16. Valoarea

amortizabilă este costul unui activ, sau o altă valoare care înlocuiește costul, minus

valoarea reziduală a activului pct. 60 din IAS 16. Amortizarea este alocarea

sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată de viață utilă pct.

60 din IAS 16. Metoda de amortizare utilizată trebuie să reflecte ritmul preconizat

de consumare a beneficiilor economice viitoare ale activului de către entitate pct. 60

din IAS 16.

Astfel, în corespundere cu prevederile IAS 16 și Politicilor contabile, SA

”Termoelectrica” utilizează metoda liniară de amortizare a mijloacelor fixe.

Amortizarea liniară are drept rezultat o cheltuială constantă de-a lungul duratei de

viață utilă dacă valoarea reziduală a activului nu se modifică, pct. 62 din IAS 16.

Durata de viață utilă este fie: (a) perioada în care se preconizează că un activ va fi

disponibil pentru a fi utilizat de către o entitate; fie (b) numărul de unități de

producție sau de unități similare pe care entitatea preconizează să le obțină de la

activ.

Or, durata de viață utilă a unui activ poate fi mai scurtă decât durata sa de viață

economică. Estimarea duratei de viață utilă a activului este o problemă de

raționament bazat pe experiența entității cu active similare și condițiilor/termeni de

exploatare stabilite conform pașaportului tehnic. Costul de intrare a imobilizărilor în

cazul capitalizării costurilor ulterioare se substituie cu costul corectat. Valoarea

amortizabilă se ajustează cu mărimea pierderii recunoscute sau reluate din

depreciere. După capitalizarea costurilor ulterioare, amortizarea urmează a fi

calculată de la valoarea amortizabilă corectată si durata de funcțională utilă rămasă.

A menționat că, conform prevederilor pct. 81 din Catalogul mijloacelor fixe și

activelor nemateriale, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 338 din 21.02.2003,

durata de funcționare utilă a obiectelor mijloacelor fixe poate fi majorată cu pînă la

25 % față de durata prevăzută de Catalog în cazul: - efectuării reparației capitale a

obiectelor de mijloace fixe sau realizării investițiilor capitale ulterioare pentru

îmbunătățirea stării acestora; - modificărilor tehnologice care influențează asupra

duratei de funcționare utilă a obiectelor; - implementării unei politici eficiente de

întreținere și de reparații, adoptată de întreprindere, organizație, care poate asigura

o durată mai mare de funcționare rentabilă, cu venituri mai mari decât cheltuielile

de exploatare. Totodată, pct. 82 din Catalogul menționat prevede că, durata de

funcționare utilă a obiectelor mijloacelor fixe poate fi redusă cu până la 25 % față

de durata prevăzută în cazul: exploatării în condiții nocive și/sau modificării

4

condițiilor de utilizare, de exemplu pentru exploatarea în condițiile nefavorabile, de

umiditate, pentru construcții de transmisie și pentru demontare, pentru mașini și

utilaje de turnătorie care activează în condițiile de producere în serii mici, pentru

autoturismele cu remorcă, pentru cele care sunt utilizate în cariere și în condiții

nefavorabile modificărilor tehnologice care influențează asupra duratei de

funcționare utilă a obiectului. Iar pct. 83. prevede că, în unele cazuri întreprinderile

și organizațiile pot stabili durata de funcționare utilă a unor active concrete în baza

restricțiilor stabilite de legislație asupra duratei de utilizare a acestor active sau a

restricțiilor stabilite în contractele încheiate sau de termenul indicat în licență, în

special asupra utilizării activelor nemateriale.

A susținut reclamantul că, în unele cazuri, ca rezultat al capitalizării costurilor

ulterioare, majorează durata de funcționare utilă a imobilizărilor corporale în

conformitate cu limita maximă stabilită. Mai mult, pct. 38 (2) din Metodologia

tarifară nr. 396/2020 prevede că, în cazul extinderii duratei de utilizare a mijloacelor

fixe și imobilizărilor necorporale în evidența contabilă a întreprinderii, ca rezultat al

investițiilor efectuate, similar va fi extinsă și durata de utilizare în scopuri tarifare,

în timp ce în cazul abordării ANRE, durata de funcționare utila va fi majorata peste

limita admisibila, deoarece investițiilor li se atribuie durata de funcționare conform

Catalogului, fără a fi recalculată valoarea amortizabilă după formula descrisa mai

sus. Cu atât mai mult, durata de exploatare a unor mijloace fixe, este strict limitată

și nu poate fi extinsă la nesfârșit, inclusiv din cauza restricțiilor de exploatare.

Astfel, reieșind din cele menționate, pentru investițiile efectuate la mijloacele

fixe aflate deja în exploatare pentru reparațiile capitale, reconstrucție, modernizări

la utilajele existente trebuie să fie aplicată durata de funcționare utilă rămasă spre

exploatare, dar nu durata de utilizare indicată în catalogul mijloacelor fixe ca pentru

un obiect nou creat sau dobândit. Recuperarea valorii de intrare a mijloacelor fixe și

imobilizărilor necorporale precum și costurile ulterioare investițiile aprobate, se

efectuează prin cheltuielile privind amortizarea acestora. Astfel, dacă va fi aplicată

anual abordarea actuală a ANRE, în momentul scoaterii din ciclul de producere și

casării în evidența contabilă a mijloacelor fixe din cauza imposibilității utilizării la

expirarea duratei maxime de utilizare, urmare a uzurii fizice integrale, investițiile

efectuate pentru care durata de amortizare în scopuri tarifare este mai mare decât

durata de funcționare a activului conform evidenței întreprinderii, nu vor putea fi

recuperate integral, deoarece activul corporal/necorporal va fi exclus din baza de

calcul a activelor imobilizate respectiv nu se vor înregistra cheltuielile

corespunzătoarea privind amortizarea investiției.

A comunicat reclamantul că, metoda de amortizare utilizată în conformitate cu

prevederile pct. 60 din IAS 16, va permite amortizarea valorii inițiale și a

investițiilor/costurilor ulterioare în perioada de funcționare utilă a mijlocului fix.

Modul de calcul aplicat de ANRE la aprobarea investițiilor realizate de

Termoelectrica SA pentru anul 2020: în cazul calculului amortizării investițiilor, prin

repartizarea valorii investiției reflectată ca capitalizare la un mijloc fix existent la

durata de funcționare utilă stabilită conform Catalogului mijloacelor fixe și activelor

nemateriale, valoarea investiției nu se va amortiza integral. În cazul calculelor

conform Metodologiei tarifare, investiția în valoare de 277 271,12 de lei va fi

5

recuperată integral la 31.12.2035, având în vedere că, repartizarea investiției a avut

loc pe o perioadă de 180 luni, în timp ce DFU rămas, constituie 26 luni și perioada

de funcționare utilă până la 31.01.2023. Având în vedere ca mijlocul fix, conform

pașaportului tehnic, va fi utilizat până în 2023, iar conform Catalogului mijloacelor

fixe maxim până în 2027, acesta va fi scos din ciclul de producere și exclus din

evidența contabilă după nerecunoașterea acestuia.

A relevat că, în conformitate cu prevederile pct. 42 alin. 12 din Metodologie,

odată cu casarea mijlocului fix exemplu nr. de inventar 2227437 nu va mai fi inclus

în baza de calcul a mijloacelor fixe, chiar dacă acesta nu s-a amortizat integral în

scopuri tarifare, respectiv nu va avea loc recuperarea valorii amortizabile prin

cheltuieli în cuantum de 239 798,75 de lei, ceia ce constituie 86,5 la sută din valoarea

reală a investiției 277 271,12 de lei. Reieșind din cele expuse, ”Termoelectrica” SA

nu este de acord cu metoda de calcul aplicată de ANRE, care contravine pct. 38 alin.

(2) din Metodologie.

Prin urmare, în condițiile micșorării prețului la energia electrică cu 27 %,

începând cu 20.03.2020, în corespundere cu hotărârea ANRE nr. 60/2020 din

10.03.2020, respectiv diminuarea veniturilor din vânzări estimativ cu 170,7 mln. de

lei și înregistrarea unui rezultat financiar negativ și desigur crearea unui deficit de

resurse financiare, ”Termoelectrica” SA nu poate să-și permită investirea procurarea

în mijloace fixe noi în vederea eficientizării activității și este nevoită să efectueze

investiții în reparația capitală a mijloacelor fixe existente în scopul asigurării livrării

continue și calitative a energiei termice/ electrice către consumatori - acesta fiind

obiectivul principal al companiei.

A solicitat reclamantul anularea parțială a hotărârii Consiliului de Administrare

al ANRE nr. 350 din 06.08.2021 cu privire la aprobarea investițiilor realizate de către

titularul de licență SA „Termoelectrica” pentru anul 2020, în partea în care nu au

fost acceptate de către ANRE, în scopuri tarifare, investițiile efectuate de către SA

„Termoelectrica” în anul 2020 în valoare de 12 246,74 de lei; emiterea unui act

administrativ prin care să fie aprobate de către ANRE, în scopuri tarifare, investițiile

efectuate de către Termoelectrica SA în anul 2020 în valoare de 12 246,74 de lei,

astfel încât suma aprobată la subcapitolul respectiv să constituie suma totală de 424

049,99 de lei; anularea parțială a hotărârii Consiliului de Administrare al ANRE nr.

350 din 06.08.2021 cu privire la aprobarea investițiilor realizate de către titularul de

licență SA „Termoelectrica” pentru anul 2020, în partea în care nu a fost acceptată

de către ANRE la compartimentul amortizarea aferentă investițiilor, suma totală de

4 703,27 de lei; obligarea ANRE să emită un act administrativ prin care să fie

aprobată amortizarea aferentă investițiilor în sumă totală de 4 703,27 de lei, astfel

încât suma aprobată la subcapitolul respectiv să constituie suma totală de 35 367,88

de lei.

Prin hotărârea din 18 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de către Societatea pe Acțiuni

”Termoelectrica” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

cu privire la contestarea parțială a actelor administrative individuale defavorabile și

obligarea emiterii actelor administrative individuale favorabile (f.d.110, 118-133).

6

La 17 iunie 2022, SA ”Termoelectrica” a declarat apel nemotivat, iar la data de

30 iunie 2022 a depus cererea de apel motivată împotriva hotărîrii din 18 mai 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat admiterea apelului,

casarea hotărîrii instanței de fond, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea

înaintată să fie admisă integral ca fiind întemeiată.

Prin decizia din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de SA ”Termoelectrica” și a fost menținută hotărârea din 18

mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, la emiterea hotărâri

contestate autoritatea intimată și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu

scopul acordat prin lege, or atît în cadrul examinării Raportul privind realizarea

planului de investiții pentru anul de reglementare 2020 și nota Departamentului gaze

naturale și energie termică cu privire la rezultatele examinării Raportului, în cadrul

procedurii administrative, cât și în instanța de judecată s-a stabilit că, apelantul la

depunerea solicitări menționate nu a ținut cont de prevederile legale.

Prin urmare completul a reținut că, din valoarea totală a investițiilor realizate

de SA „Termoelectrica” de 428 396,90 de lei, cu amortizarea aferentă investițiilor

realizate declarate de titular în valoare de 36 238, 46 de lei și analiza efectuată de

Departamentul gaze naturale și energie termică, au fost aprobate în scopuri tarifare

investiții efectuate în anul 2020 în valoare de 411 803,25 de lei, ce constituie 96,13

% din valoarea realizată, și amortizarea aferentă investițiilor de 30 664,61 de lei, iar

valoarea investițiilor neaprobate constituind 16 593,65 de lei, cu valoarea amortizării

aferentă de 5 573,85 de lei.

Astfel, intimatul întemeiat a ajuns la concluzia că, SA ”Termoelectrica” nu a

respectat prevederile pct.126 din Metodologia nr. 396/2019, or în cadrul procesului

de examinare a realizării planului anual de investiții pentru anul 2020, Agenția

Națională pentru Reglementare în Energetică a constatat și a informat apelantul prin

scrisoarea nr. 04-02/1286 din 16.04.2021, despre necorespunderea Raportului

privind realizarea Planului de Investiții pentru anul 2020 cu exigențele Metodologiei

nr. 396/2019 și a solicitat respectarea și conformarea titularului de licență la

prevederile legale în vigoare. Iar ca urmare prin scrisoarea nr. 4448 din 29.04.2021,

SA „Termoelectrica” a prezentat repetat Raportul privind realizarea Planului de

Investiții pentru anul 2020, fără a prezenta careva acte sau documente justificative

suplimentare, care ar permite aplicarea prevederilor pct.126 al Metodologiei nr.

396/2019.

Cu referire la argumentul ce ține de examinarea și stabilirea amortizării în

scopuri tarifare, instanța de apel a menționat că, la caz se aplică prevederile pct. 96

din Capitolul IV „Planificarea, aprobarea și efectuarea investițiilor” din Metodologia

nr. 396/2019, conform cărora, („durata de utilizare a mijloacelor fixe și

imobilizărilor necorporale nu poate fi mai mică decât durata de funcționare stabilită

in Catalog ”. Iar, în corespundere cu prevederile art. 45 alin. (2) lit. d) din Legea nr.

92/2014, Metodologia nr. 396/2019 include principiul efectuării investițiilor în

sectorul termoenergetic și modul de recuperare a acestora prin intermediul tarifului.

A menționat instanța de apel că, politicile contabile ale întreprinderii sunt

elaborate în corespundere cu normele generale aferente evidenței contabile în cadrul

7

întreprinderii, iar, Metodologia nr. 396/2019 este elaborată în temeiul și cu scopul

executării Legii cu privire la energia termică și promovarea cogenerării nr. 92 din

29.05.2014, care este o lege specială în conformitate cu prevederile Legii nr. 100 din

22.12.2017 cu privire la actele normative. Astfel în aceste condiții, stabilirea duratei

de utilizare, indiferent de prevederile evidenței contabile și politicile contabile ale

întreprinderii, urmează să fie stabilită în corespundere cu prevederile pct. 96 din

Metodologia nr. 396/2019.

Prin urmare, invocarea prevederilor IFRS și IAS 16 „Imobilizări corporale”

pentru soluționarea justă și legală a prezentului litigiu, sunt irelevante și inaplicabile

speței deduse judecării.

A mai relatat Curtea de Apel Chișinău că, prin hotărârea Agenției Naționale

pentru Reglementare în Energetică, intimatul nu a stabilit o altă durată de utilizare

pentru fiecare obiect investițional, dar a aplicat durata maximă de utilizare reflectată

de SA ”Termoelectrica”. Or, conform cerințelor pct. 120 sub pct. 9 din Metodologia

nr. 396/2019, pentru fiecare obiect de investiții inclus în Raportul privind realizarea

Planului anual de investiții pentru anul precedent de reglementare, titularul de licență

prezintă următoarele informații și date cu privire la durata de utilizare a mijlocului

fix sau a imobilizării necorporale reflectată în ani conform Catalogului. În cazul

extinderii duratei de utilizare existente, se indică și numărul de luni de extindere

suplimentară.

Or, reieșind din faptul că SA ”Termoelectrica” a prezentat informațiile cu

respectarea condițiilor prevăzute de pct. 96 din Metodologia nr. 396/2019, la

examinarea acestor informații, ANRE a decis acceptarea duratei maxime de

utilizare, reflectată de SA ”Termoelectrica”.

A concluzionat că Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică în

mod legal a dispus admiterea parțială a Raportului privind realizarea Planului

investițional pentru anul 2020 de către apelant, iar careva temeiuri pentru a constata

ilegalitatea acesteia în partea respinsă de intimat, nu există, or autoritatea și-a

exercitat dreptul discreționar, a luat în considerație toate faptele relevante, a respectat

limitele legale ale dreptului discreționar și și-a exercitat dreptul discreționar conform

scopului acordat prin lege.

Drept urmare, hotărârea supusă prezentului apel a fost pronunțată de instanța

de fond cu respectarea dreptului părților la un proces echitabil, în sensul definit de

art. 6 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale,

atât ca ansamblul garanțiilor procedurale enunțate în această dispoziție

convențională, cât și dreptul la judecarea în mod echitabil a cauzei, ceea ce

presupune inclusiv motivarea hotărârilor, principiul contradictorialității și modul de

administrare a probelor.

La 12 mai 2022, SA ”Termoelectrica” a depus recurs nemotivat, iar la data de

07 iulie 2023 a depus cerere de recurs motivată împotriva deciziei instanței de apel,

prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

cu emiterea unei decizii noi de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele ierarhic inferioare au interpretat

în mod eronat dispozițiile Legii, au aplicat Legea care nu trebuia să fie aplicată în

prezenta speță și nu au aplicat Legea ce urma a fi aplicată - ceea ce constituie temei

8

de casare a deciziei și hotărârii emise, în temeiul art.248 Cod Administrativ. Decizia

instanței de apel și hotărârea instanței de fond sunt neîntemeiate, nefondate și lipsite

de substanță juridică or, instanțele ierarhic inferioare, nu au luat în considerare

argumentele recurentei/reclamant și și-au întemeiat concluziile sale exclusiv pe

poziția intimatei, fără a acorda o analiza multiaspectuală și obiectivă circumstanțelor

speței deduse judecății și materialului probatoriu administrat la materialele cauzei.

Consideră recurentul că instanțele ierarhic inferioare, în momentul adoptării

actelor judecătorești contestate, nu au ținut cont de argumentele invocate de către

recurent în cererea de apel și respectiv în cererea de chemare în judecată,

concluzionând eronat despre netemeinicia solicitărilor înaintate.

Totodată, a mai relatat că instanțele ierarhic inferioare nu au reținut că pentru

investițiile efectuate la mijloacele fixe aflate deja în exploatare (pentru reparațiile

capitale, reconstrucție, modernizări la utilajele existente) trebuie să fie aplicată

durata de funcționare utilă rămasă spre exploatare, dar nu durata de utilizare indicată

în catalogul mijloacelor fixe ca pentru un obiect nou creat sau dobândit.

De asemenea, a menționat recurentul că, în condițiile micșorării prețului la

energia electrică cu 27%, începând cu 20 martie 2020 în corespundere cu Hotărârea

ANRE nr. 60/2020 din 10.03.2020, respectiv diminuarea veniturilor din vânzări

estimativ cu 170,7 mln. lei și înregistrarea unui rezultat financiar negativ și desigur

crearea unui deficit de resurse financiare, SA „Termoelectrica” nu poate să-și

permită investirea (procurarea) în mijloace fixe noi în vederea eficientizării

activității și este nevoită să efectueze investiții în reparația capitală a mijloacelor fixe

existente în scopul asigurării livrării continue și calitative a energiei termice/electrice

către consumatori, acesta fiind obiectivul principal al companiei.

Consideră recurentul că instanțele inferioare, nu au luat în considerare

argumentele acestuia, probele administrate la materialele dosarului, întemeindu-și

concluziile sale exclusiv pe poziția intimatei, pe argumente evazive, favorabile

pentru emiterea soluției adoptate, fără a acorda o analiză multiaspectuală și obiectivă

speței și materialului probatoriu administrat la materialele cauzei. Concluziile

instanțelor ierarhic inferioare fiind pripite, și neîntemeiate or, acestea s-au limitat

doar la expunerea superficială a unor aserțiuni în vederea ajustării argumentelor la

soluția adoptată.

Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării

în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16

și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de

Serviciul Fiscal de Stat, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru

9

modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei

Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul

deciziei instanței de apel a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data

de 12 aprilie 2023 și notificat recurentului la data de 18 aprilie 2023. Astfel, la data

de 12 mai 2023 recurentul a depus cerere de recurs nemotivată.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei

motivate a instanței de apel a fost notificată recurentului la data de 08 iunie 2023

(f.d. 200, vol.1).

La data de 07 iulie 2023, SA „Termoelectrica”, a depus recursul motivat

împotriva deciziei din 12 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 1, vol.2).

Astfel, recursul depus de SA „Termoelectrica”, împotriva deciziei din 12 aprilie

2023 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.

La 11 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție, a expediat în adresa intimatului

copia cererii de recurs depusă de SA „Termoelectrica”.

La data de 04 august 2023, ANRE a depus referință, prin care a solicitat

respingerea cererii de recurs depuse de SA „Termoelectrica”, ca inadmisibilă.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de SA „Termoelectrica”, în

raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților.

Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii

recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a) - f).

Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar

la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

10

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de

principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al

temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței

de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,

dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și

esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile

instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument

rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2)

din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de Serviciul Fiscal de Stat, conține obiecții de fapt și de drept similare celor

expuse în cadrul examinării cauzei și cererea de apel, care au fost analizate de către

prima instanță și Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.

Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind

necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se

bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o

hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de

lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici.

Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

11

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SA

„Termoelectrica”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Societate pe Acțiuni „Termoelectrica”, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Mariana Ursachi

Ion Malanciuc

12