3ra-195/21 — contestarea actului administrativ

3ra-195/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-195/21

Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău (jud: E. Palanciuc, V. Negru, A. Minciuna)

Î N C H E I E R E

24 februarie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecători Victor Burduh

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea de Acțiuni „Termoelectrica” împotriva Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică privind anularea parțială a actului administrativ normativ,

împotriva hotărârii din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-

a respins ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Societatea de Acțiuni

„Termoelectrica” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

privind anularea parțială a actului administrativ normativ,

c o n s t a t ă:

La 22 ianuarie 2020, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

privind anularea parțială a actului administrativ normativ.

Reclamanta a menționat că la data de 01 noiembrie 2019, de către Agenția

Națională pentru Reglementare în Energetică (în continuare ANRE), a fost desfășurată

ședința publică, în cadrul căreia au fost examinate și supuse aprobării mai multe

proiecte de hotărâri, printre care și proiectul Metodologiei de calculare, aprobare și

aplicare a prețurilor și tarifelor reglementate pentru producerea energiei electrice și

termice, pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice.

Reclamanta a relatat, că prin Hotărârea Consiliului de Administrare al ANRE din

01 noiembrie 2019, a fost aprobată Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a

prețurilor și tarifelor reglementate pentru producerea energiei electrice și termice

pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice.

Reclamanta a indicat, că în vederea deciderii în baza principiilor reciproc

1

acceptabile, asupra proiectului elaborat, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” a

formulat mai multe obiecții la proiectul respectiv însă, participând la ședința Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică din 01 noiembrie 2019, s-a constatat că

au fost respinse obiecțiile și propunerile înaintate de către Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”, și nu au fost incluse în varianta finală a Metodologiei, aceasta fiind

aprobată în varianta publicată.

Reclamanta a menționat, că la data de 06 decembrie 2019, în Monitorul Oficial

nr. 360-366 (7283-7289), a fost publicată Hotărârea Consiliului de Administrație al

ANRE nr. 396/2019 din 01 noiembrie 2019, prin care a fost aprobată Metodologia de

calculare, aprobare și aplicare a prețurilor și tarifelor reglementate pentru producerea

energiei electrice și termice pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei

termice, care a intrat în vigoare din 01 ianuarie 2020.

Reclamanta consideră că, metodologia nominalizată, urmează a fi anulată, parțial,

și anume: anularea noțiunii de „cost istoric’’ din pct. 8 Capitolul I secțiunea 2 și

anularea pct. 38, 39, 40, 41. 42 subpct 10) si 131 din Capitolul III secțiunea 2; anularea

pct. 137 din capitolul V „Determinarea rentabilității” Secțiunea 2, Metoda de

determinare a rentabilității reglementate; anularea subpct. 14 din pct. 18.

În partea ce ține de anularea noțiunii de „cost istoric” din pct. 8, Capitolul I

secțiunea 2, precum și anularea pct. 38, 39, 40, 41, 42 subpct. 10) și 13 din Capitolul

III secțiunea 2, reclamanta consideră că neacceptarea amortizării în costurile

reglementate în rezultatul legalizării capitalului și reevaluării mijloacelor fixe, sunt

discriminatorii comparativ cu alți operatori din sistemul energetic și pot provoca

prejudicii financiare considerabile pentru întreprinderile termoenergetice, situație ce va

genera diminuarea considerabilă a stabilității financiare a acestora și capacității de a

asigura fiabilitatea și siguranța utilajului, în special la CET-uri, din lipsa resurselor

financiare pentru efectuarea investițiilor și menținerea utilajului în stare funcțională.

Reclamanta a notat faptul că în Metodologiile tarifare la ceilalți operatori

economici din sectorul gazelor naturale și energiei electrice, se regăsesc următoarele

prevederi „în cazul reevaluării imobilizărilor corporale și necorporale amortizabile,

Metodologia prevede că valoarea maximă de creștere a amortizării în urma reevaluării,

acceptabilă în tarif, nu va depăși valoarea cumulativă a indicelui prețurilor în industria

construcțiilor, înregistrat de la anul ultimei reevaluări și până în anul reevaluării

curente, publicat anual de Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.” Ținând

cont de faptul că, activitatea de producere a energiei electrice face parte din activitățile

reglementate în sectorul electroenergetic, în sensul art. 10 din Legea nr.107 din 27 mai

2016 cu privire la energia electrică, rezultă că, principiile și modul de calculare a

cheltuielilor trebuie să fie similare.

Reclamanta a relatat că prevederi similare se regăsesc și pentru activitatea de

transport a energiei electrice în Metodologia de calculare, aprobare și aplicare a

tarifelor reglementate pentru serviciul de transport al energiei electrice, aprobată prin

Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 486/2017 din 13 decembrie 2017,

precum și pentru activitatea de distribuție a energiei electrice în Metodologia de

calculare, aprobare și aplicare a tarifelor pentru serviciul de distribuție a energiei

electrice, aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 64/2018

din 22 februarie 2018.

2

Cu referire la activitățile reglementate operarea pieței energiei electrice;

conducerea centralizată a sistemului electroenergetic; furnizarea energiei electrice, este

relevant faptul că, amortizarea se recunoaște totalmente pentru toate imobilizările

corporale și necorporale.

În opinia reclamantei, luând în considerație principiul nediscriminatoriu și

echitabil, consideră, că Consiliul de Administrație al ANRE neîntemeiat nu a inclus

propunerea reclamantei în Metodologia tarifară pentru sectorul termoenergetic a

următoarelor prevederi după cum urmează: „în cazul reevaluării imobilizărilor

corporale și necorporale amortizabile, Metodologia prevede că valoarea maximă de

creștere a amortizării în urma reevaluării, acceptabilă în tarif, nu va depăși valoarea

cumulativă a indicelui prețurilor în industria construcțiilor, înregistrat de la anul ultimei

reevaluări și până în anul reevaluării curente, publicat anual de Biroul Național de

Statistică al Republicii Moldova”.

Astfel, reclamanta solicită anularea noțiunii de „cost istoric” din pct. 8, Capitolul

I secțiunea 2, precum și anularea pct. 38,39, 40, 41, 42 subpct. 10) și 13 din Capitolul

III secțiunea 2.

În partea ce ține de anularea punctului 137 din capitolul V „Determinarea

rentabilității” Secțiunea 2 Metoda de determinare a rentabilității reglementate,

reclamanta a menționat că la pct. 137 al Metodologiei tarifare, se regăsește formula de

calcul pentru determinarea Rentabilității reglementate.

Reclamanta a notat, că deși Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” a solicitat

menținerea redacției Metodologiei anterioare - Metodologia de determinare, aprobare

și aplicare a tarifelor pentru energia termică livrată consumatorilor, aprobată prin

Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 482 din 06 septembrie 2012, cu

prevederile de calculare a rentabilității la activele date în exploatare până în anul 2003,

inclusiv și din anul 2004 până în anul 2014, reieșind din rata de rentabilitate de 5%, în

Metodologia contestată, nu se regăsește calcularea rentabilității la activele nete date în

exploatare până în anul 2014, inclusiv. Anterior, rentabilitatea reglementată includea

două componente: rata de rentabilitate a activelor nete date în exploatare până în anul

2003, inclusiv, și a doua, rata de rentabilitate a activelor date în exploatare, începând

cu anul 2004 și până la începutul anului „j”.

Reclamanta a menționat faptul că conform noii Metodologii, rentabilitatea totală

la activitatea de distribuție și furnizare va constitui 48,2 milioane lei, ceea ce înseamnă

reducerea de la 105,8 mii. lei la 48,2 milioane lei a rentabilității, ceea ce va constitui o

diminuare de 57,6 milioane lei.

Reclamanta a notat că în cazul noii Metodologii tarifare, nu este calculată nici

rentabilitatea la activele întreprinderii, care au fost procurate în temeiul Legii nr. 188

din 28 februarie 2014 cu privire la unele măsuri referitor la procedura falimentului SA

„Termocom”, deoarece, în opinia Agenției, acestea, nu sunt considerate ca fiind

mijloace fixe și imobilizări necorporale investite.

Reclamanta a relatat că în scopul asigurării securității energetice, creării

condițiilor pentru prestarea stabilă a serviciilor de alimentare cu energie termică a

consumatorilor din mun. Chișinău și sporirii eficienței întreprinderilor din sectorul

termoenergetic al mun. Chișinău, Guvernul Republicii Moldova a decis transmiterea

către SA „CET-2”, prin contract de vânzare-cumpărare a subansamblului funcțional al

3

Societății pe Acțiuni „Termocom” în procedura falimentului - active recunoscute de

către Agenție la licențierea activităților de producere, distribuție și furnizare a energiei

termice. Astfel, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” a fost creată în baza condițiilor

stipulate în Acordul de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Internațională

pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării Proiectului de îmbunătățire a

eficienței sectorului de alimentare centralizată cu energie termică, ratificat prin Legea

nr. 148 din 30 iulie 2015 privind ratificarea Acordului de finanțare dintre Republica

Moldova și Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în vederea

realizării Proiectului de înbunătățire a eficienței sectorului de alimentare centralizată

cu energie termică, or, angajamentele asumate de Republica Moldova în baza

acordurilor internaționale trebuie să fie susținute de toate autoritățile și instituțiile

statului.

Reclamanta a indicat asupra faptului că în noua Metodologie, urma a fi menținută

prevederea din Metodologia nr. 482 din 06 septembrie 2012, care indica că la

mijloacele fixe date în exploatare până la 01 ianuarie 2015, se calculează rentabilitatea

la activele nete existente în mărime de 5 % la tot subansamblul funcțional procurat. Or,

în caz contrar, calcularea nivelului de rentabilitate determinat prin metoda costului

mediu ponderat al capitalului aplicat la valoarea netă a mijloacelor fixe activelor

materiale pe termen lung, inclusiv și cele procurate de către întreprindere în temeiul

prevederilor Legii nr. 188 din 28 septembrie 2014 cu privire la unele măsuri referitor

la procedura falimentului SA „Termocom”, Legea nr. 92 din 29 mai 2014 cu privire la

energia termică și promovarea cogenerării, la art. 45, alin. (2) subpct. 8) statuează că,

metodologiile tarifare includ: „componența și modul de calculare a nivelului de

rentabilitate determinat prin metoda costului mediu ponderat al capitalului și aplicat la

valoarea netă a activelor materiale pe termen lung” fără a indica concret anii dării în

exploatare a acestora.

Includerea până în prezent în structura tarifului pentru energia termică livrată

consumatorilor, a rentabilității la toate activele nete pe termen lung (mijloace fixe)

reprezintă acceptarea și monitorizarea acestora de către Agenția Națională pentru

Reglementare în Energetică. Or, prin includerea valorii rentabilității în calculele

tarifelor de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică, inclusiv și în

tariful aprobat prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică nr. 109 din 17 martie 2017, a fost acceptat și aprobat

calculul nivelului rentabilității aferente valorii subansamblului funcțional procurat de

către SA „Termoelectrica”.

Reclamanta nu este de acord și cu excluderea prevederii de calcul a 5 % la

consumurile și cheltuielile proprii pentru activitatea de producere a energiei electrice

și termice de către centralele electrice cu termoficare și centralele termice și solicită

menținerea redacției actuale a Metodologiei de determinare, aprobare și aplicare a

tarifelor la producerea energiei electrice, energiei termice și la apa de adaos, aprobată

prin Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 147 din 25 august 2004.

Astfel, reclamanta a solicitat anularea punctului 137 din capitolul V

„Determinarea rentabilității” Secțiunea 2 Metoda de determinare a rentabilității

reglementate.

Cu referire la excluderea punctului 18 subpct. 14) din Capitolul II Secțiunea 1 al

4

Metodologiei, privind neincluderea în costurile reglementate a plăților calculate

membrilor consiliului și comisiei de cenzori ale titularului de licență. Conform pct. 18

subpct. 14) al Metodologiei, în costurile reglementate nu se includ cheltuielile aferente

plăților calculate membrilor consiliului și comisiei de cenzori ale titularului de licență.

Reclamanta a menționat că retribuirea muncii Consiliului societății, comisiei de

cenzori și a reprezentantului statului este obligatorie în conformitate cu Legea nr. 1134

din 02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni. Astfel, art. 50 din Legea nr. 1134 din

02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni prevede că, adunarea generală a

acționarilor stabilește cuantumul retribuției muncii organului de conducere al societății

pe acțiuni, iar conform prevederilor art. 24 alin. (1) al Legii nr. 847 din 14 februarie

2002 salarizării, membrilor organelor de conducere ale întreprinderilor de stat și ale

societăților pe acțiuni (consiliul de administrație; consiliul societății) li se stabilesc

indemnizații lunare în mărime de până la trei salarii minime pe țară, determinate în

condițiile Legii nr. 1432-XIVdin 28 decembrie 2000 privind modul de stabilire și

reexaminare a salariului minim. Consiliul societății exercită conducerea generală și

controlul asupra activității societății.

Reclamanta a indicat că retribuirea muncii organelor de conducere în mărime de

3 salarii minime pe țară, inclusiv contribuțiile de asigurări sociale și primele de

asigurare medicală obligatorii aferente, urmează obligatoriu a fi acceptate în costurile

reglementate de către ANRE inclusiv și pentru sectorul termoenergetic. Or, plățile

respective sunt obligatorii conform legislației în vigoare. Mai mult, pentru ceilalți

operatori din sectoarele reglementate, Agenția Națională pentru Reglementare în

Energetică acceptă plățile nominalizate: inclusiv și la ÎS „Moldelectrica” au fost

acceptate în costurile de bază aprobate în cadrul ședinței publice din 27 decembrie 2019

de către Consiliul de Administrație al ANRE, iar pentru activitatea de transport al

gazelor naturale, în cadrul aceleiași ședințe, punctul dat a fost exclus din Proiectul

Metodologiei propus și aprobat.

Având în vedere misiunea Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

de asigurare a nediscriminării, a concurenței loiale și a funcționării eficiente a pieței de

energie și a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, reclamantul

consideră neîntemeiate prevederile pct. 18 subpct. 14) al Metodologiei tarifare ce

prevede neincluderea în costurile reglementate a cheltuielilor, ce țin de plățile calculate

membrilor consiliului și comisiei de cenzori ale titularului de licență - motiv din care

solicită anularea acestuia.

În drept, reclamanta și-a motivat acțiunea în conformitate cu prevederile art. art.

12, 17, 18, 20, 163, 166, 191 alin. (2), 206 alin. (1) lit. e), 209 alin. (3), 212, 224 alin.

(1) lit. e) Cod Administrativ, pct. 33 al Regulamentului de organizare și funcționare a

Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică, aprobat prin Hotărârea

Parlamentului nr. 334 din 14 decembrie 2018.

Reclamanta a indicat faptul că acțiunile Agenției Naționale pentru Reglementare

în Energetică contravin Acordului de finanțare, încheiat între Republica Moldova și

Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării

Proiectului de îmbunătățire a eficienței sectorului de alimentare centralizată cu energie

termică, ratificat prin Legea nr. 148 din 30 iulie 2015, ori conform Acordului de

împrumut (Proiect de îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu

5

energie termică), supliment II Executarea proiectului, Secțiunea I - Modalități de

Implementare, capitolul F. - Indici Financiari, pct. 1 Coeficientul de autofinanțare și

pct. 1 Rata de Acoperire a Serviciului Datoriei, Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”

și-a asumat raportarea și menținerea în norma stabilită de Banca Internațională pentru

Reconstrucție și Dezvoltare a acestor 2 indicatori.

Reclamanta consideră că implementarea noii Metodologii aprobate de Agenția

Națională pentru Reglementare în Energetică la 01 noiembrie 2019, va conduce la

diminuarea surselor proprii de finanțare și a profitului net obținut, ceea ce va genera

indicatori sub limita normei asumate. Acordul de implementare a Proiectului de

îmbunătățire a eficienței sistemului de alimentare centralizată cu energie termică

(PI32443), încheiat între Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Ministerul

Economiei al Republicii Moldova și Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” din 11

august 2015, art. III Angajamente de implementare, lit. A - Angajamente instituționale,

SA „Termoelectrica”, și-a asumat obligațiunea de a menține pe parcursul perioadei de

implementare a Proiectului, indicatorii financiari prevăzuți în secțiunea F din

apendicele 2 la Acordul de finanțare.

Reclamanta a solicitat anularea parțială a Metodologiei de calculare, aprobare și

aplicare a prețurilor și tarifelor reglementate pentru producerea energiei electrice și

termice pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice, aprobate prin

hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 396/2019 din 01 noiembrie 2019

și anume: anularea noțiunii de „cost istoric” din pct. 8 Capitolul I secțiunea 2 și

anularea pct. 38, 39, 40, 41, 42 subpct. 10) și 13) din Capitolul III secțiunea 2, anularea

pct. 137 din capitolul V „Determinarea rentabilității” Secțiunea 2 Metoda de

determinare a rentabilității reglementate; anularea subpct. 14 din pct. 18.

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

fiind neîntemeiată acțiunea depusă de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”

împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică privind anularea

parțială a actului administrativ normativ.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță, prin prisma normelor de drept

material ce reglementează raportul juridic litigios, în raport cu circumstanțele cauzei,

a reținut, că având în vedere că activitatea centralelor electrice de termoficare urbane,

inclusiv celor din cadrul Societății pe Acțiuni „Termoelectrica”, este reglementată

inclusiv prin Legea nr. 107 din 27 mai 2016 cu privire la energia electrică, iar pentru a

exclude abordarea distinctă de calculare a rentabilității în cadrul aceleiași întreprinderi,

Agenția a aplicat aceleași principii de reglementare, și anume, determinarea

rentabilității la investiții efectuate de către titularul de licență, dar nu la activele deja

existente.

Cu referire la calculul rentabilității la mijloacele fixe procurate de la Societatea pe

Acțiuni „Termocom” în proces de lichidare, în temeiul Legii nr. 188 din 28 septembrie

2014 cu privire la unele măsuri referitor la procedura falimentului Societății pe Acțiuni

„Termocom”, or, întreprinderea – reclamantă nu a fuzionat cu Societatea pe Acțiuni

„Termocom”, dar a achiziționat activele acesteia prin contract de vânzare - cumpărare,

fapt ce a condus la majorarea tarifelor, prin majorarea amortizării în scopuri tarifare

cât și a rentabilității aferente acestora. Circumstanța precum că, Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica” a fost creată în baza condițiilor stipulate în Acordul de finanțare nr.

6

148 din 30 iulie 2015, încheiat între Republica Moldova și Banca Internațională pentru

Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), în vederea realizării Proiectului de îmbunătățire

a eficienței sectorului de alimentare centralizată cu energie termică, contrar

argumentelor invocate de reclamantă, a acceptat integral valoarea investițiilor atât în

planurile investiționale planificate, cât și în cele efectiv realizate.

Astfel, atât rentabilitatea aferentă investițiilor efectuate în baza Acordului de

împrumut, cât și valoarea amortizării aferente acestor investiții, prin Metodologia

aprobată, au fost garantate spre recuperare integrală prin includerea în structura

tarifului reglementat, iar invocările reclamantei Societății pe Acțiuni „Termoelectrica”,

precum că de către Agenție ar fi fost încălcate prevederile Acordului de împrumut, nu

au fost confirmate. Mai mult, reieșind din conținutul pct. 46 al Metodologiei,

amortizarea inclusă în scopuri tarifare, trebuie utilizată în scopuri investiționale.

În partea ce ține de cerința reclamantei privind anularea pct. 18 subpct. 14)

Secțiunea I, Capitolul II din Metodologia tarifară, ce vizează neincluderea în costurile

reglementate a plăților calculate membrilor consiliului și comisiei de cenzori ale

titularului de licență, instanța a reținut următoarele.

Conform art. 9 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 92 din 29 mai 2014 cu privire la

energia termică și promovarea cogenerării, agenția are următoarele atribuții

supraveghează respectarea de către titularii de licențe a principiului costurilor minime

necesare și justificate la calculul și aprobarea tarifelor pentru activitățile reglementate.

Iar, conform prevederilor art. 7 alin. (2) lit. i) din Legea nr. 107 din 27 mai 2016

cu privire la energia electrică, în domeniul de reglementare a prețurilor și a tarifelor,

Agenția asigură excluderea subvențiilor încrucișate între activitățile de producere, de

transport, de distribuție și de furnizare a energiei electrice, precum și între categoriile

de consumatori, și monitorizează respectarea de către întreprinderile electroenergetice

a principiului costurilor și al cheltuielilor necesare și justificate. Cheltuielile care nu

sînt necesare și justificate nu se iau în calcul la aprobarea prețurilor și tarifelor

reglementate.

În corespundere cu art. 8 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 107 din 27 mai 2016 cu

privire la energia electrică, pentru îndeplinirea eficientă a atribuțiilor sale, Agenția

pune în aplicare principiul eficienței maxime la cheltuieli minime la producerea,

transportul, distribuția, furnizarea energiei electrice în contextul obligațiilor de serviciu

public de furnizor al serviciului universal, de furnizor de ultimă opțiune, de furnizor

central de energie electrică, precum și la operarea pieței energiei electrice. Din sensul

normelor de drept enunțate, pentru fiecare categorie de cheltuieli, urmează a fi

justificată necesitatea și eficiența acestora.

Curtea de Apel a mai reținut că conform art. 47 alin. (2) și (3) lit. c) din Legea nr.

1134-XIII din 02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni, profitul net se formează

după achitarea impozitelor și altor plăți obligatorii și rămîne la dispoziția societății.

Profitul net poate fi utilizat pentru plata recompenselor către membrii consiliului

societății și ai comisiei de cenzori. Ca urmare, din sensul normelor de drept menționate,

cheltuielile aferente plăților calculate membrilor consiliului și comisiei de cenzori, nu

pot fi calificate ca cheltuieli eficiente, or, întreprinderea nu obține nici un profit în acest

sens. Circumstanța precum că, anumite cheltuieli sunt justificate din punct de vedere

legal, nu reprezintă în sine, temei suficient de a include aceste cheltuieli anume în

7

categoria cheltuielilor cu scopuri tarifare. Activitatea întreprinderii, inclusiv a

întreprinderii reclamante, are drept scop principal obținerea profitului în rezultatul

activității. În lipsa profitului aferent activității reglementate, plățile și recompensele

către membrii consiliului societății și ai comisiei de cenzori - nu pot fi considerate

cheltuieli eficiente.

Prima instanță a menționat că reclamanta nu a indicat și nu a motivat încălcarea

unui drept al său, prevăzut de lege, prin adoptarea Metodologiei de calculare, aprobare

și aplicare a prețurilor și tarifelor reglementate pentru producerea energiei electrice și

termice pentru serviciile de distribuție și furnizare a energiei termice, aprobată prin

Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 396/2019 din 01 noiembrie 2019,

iar faptul dezacordului cu Metodologia enunțată nu reprezintă un temei suficient pentru

anularea actului menționat. În virtutea art. 93 din Codul administrativ, fiecare

participant probează faptele pe care își întemeiază pretenția. Astfel, instanța de

judecată reține că, partea reclamantă nu a indicat și demonstrat prin probe concrete

încălcarea dreptului său prin actul administrativ menționat, precum și nici nu a

argumentat ilegalitatea acestuia.

Astfel, prima instanță, ajungând la concluzia, că cererea de chemare în judecată

depusă de SA „Termoelectrica” împotriva Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică privind anularea noțiunii de „cost istoric” din pct. 8 Capitolul I secțiunea 2

și anularea pct. 38. 39, 40. 41. 42 sub pct.10) și 13) din Capitolul III secțiunea 2;

anularea pct. 137 din capitolul V „Determinarea rentabilității” Secțiunea 2 Metoda de

determinare a rentabilității reglementate; anularea subpct. 14 din pct. 18 a

Metodologiei de calculare, aprobare și aplicare a prețurilor și tarifelor reglementate

pentru producerea energiei electrice și termice pentru serviciile de distribuție și

furnizare a energiei termice, aprobată prin Hotărârea Consiliului de Administrație al

ANRE nr. 396/2019 din 01 noiembrie 2019, urmează a fi respinsă.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea deciziei instanței de judecată, la data de

23 decembrie 2020, SA „Termoelectrica” a contestat-o cu recurs, solicitând admiterea

acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a

acțiunii.

Ulterior, la data de 17 ianuarie 2021 Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” a

depus prin intermediul oficiului poștal, motivarea recursului.

În motivarea recursului, SA „Termoelectrica” a invocat dezacordul cu hotărârea

primei instanțe, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și

aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate

pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

Recurenta a declarat că instanța de fond nu a luat în considerație nici argumentele

recurentei referitoare la dezacordul acesteia și cu excluderea prevederii de calcul a 5 %

la consumurile și cheltuielile proprii pentru activitatea de producere a energiei electrice

și termice de către centralele electrice cu termoficare și centralele termice și necesitatea

menținerii redacției actuale a Metodologiei de determinare, aprobare și aplicare a

tarifelor la producerea energiei electrice, energiei termice și la apa de adaos, aprobată

prin Hotărârea Consiliului de Administrație al ANRE nr. 147 din 25 august 2004.

Recurenta a indicat că instanța de fond eronat a respins cerința referitor la

excluderea punctului 18 subpct. 14) din Capitolul II Secțiunea 1 al Metodologiei,

8

privind neincluderea în costurile reglementate a plăților calculate membrilor consiliului

și comisiei de cenzori ale titularului de licență, ori conform pct. 18 subpct. 14) al

Metodologiei, în costurile reglementate nu se includ cheltuielile aferente plăților

calculate membrilor consiliului și comisiei de cenzori ale titularului de licență.

Recurenta a menționat că retribuirea muncii Consiliului societății, comisiei de

cenzori și a reprezentantului statului este obligatorie în conformitate cu Legea nr. 1134

din 02 aprilie 1997 privind societățile pe acțiuni.

Conform art. 50 din Legea nr. 1134 din 02 aprilie 1997 privind societățile pe

acțiuni, adunarea generală a acționarilor stabilește cuantumul retribuției muncii

organului de conducere al societății pe acțiuni, iar conform prevederilor art. 24 alin.

(1) al Legii nr. 847 din 14 februarie 2002 salarizării, membrilor organelor de conducere

ale întreprinderilor de stat și ale societăților pe acțiuni consiliul de administrație;

consiliul societății li se stabilesc indemnizații lunare în mărime de până la trei salarii

minime pe țară, determinate în condițiile Legii nr1432-XIV din 28 decembrie 2000

privind modul de stabilire și reexaminare a salariului minim. Respectiv, Consiliul

societății exercită conducerea generală și controlul asupra activității societății.

Reieșind din normele precitate și cu raportare la caz, recurenta consideră, că

retribuirea muncii organelor de conducere în mărime de 3 salarii minime pe țară,

inclusiv contribuțiile de asigurări sociale și primele de asigurare medicală obligatorii

aferente, urmau obligatoriu a fi acceptate în costurile reglementate de către Agenția

Națională pentru Reglementare în Energetică, inclusiv și pentru sectorul

termoenergetic. Or, plățile respective sunt obligatorii conform legislației în vigoare. La

acest capitol, a remarcat faptul că, pentru ceilalți operatori din sectoarele reglementate,

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică acceptă plățile nominalizate:

inclusiv și la Î.S. ”Moldelectrica” au fost acceptate în costurile de bază, aprobate în

cadrul ședinței publice din 27 decembrie 2019 de către Consiliul de Administrație al

ANRE, iar pentru activitatea de transport al gazelor naturale, în cadrul aceleiași ședințe,

punctul dat a fost exclus din Proiectul Metodologiei propus și aprobat.

Luând în considerație misiunea Agenției Naționale pentru Reglementare în

Energetică de asigurarea nediscriminării, a concurenței loiale și a funcționării eficiente

a pieței de energie și a serviciului public de alimentare cu apă și de canalizare, recurenta

consideră neîntemeiate concluziile primei instanțe referitoare la legalitatea

prevederilor pct. 18) subpct. 14) al Metodologiei tarifare ce prevede neincluderea în

costurile reglementate a cheltuielilor ce țin de plățile calculate membrilor consiliului și

comisiei de cenzori ale titularului de licență.

Or, prin menținerea redacției actuale a Metodologiei contestate, operatorii din

sectoarele reglementate de către Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică,

sunt plasați în poziții discriminatorii.

Mai mult ca atât, acțiunile Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică

contravin Acordului de finanțare, încheiat între Republica Moldova și Banca

Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare în vederea realizării proiectului de

îmbunătățire a eficienței sectorului de alimentare centralizată cu energie termică.

Prin urmare, consideră, că menținerea în vigoare a noii Metodologii, aprobate de

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică la 01 noiembrie 2019, va

conduce la diminuarea surselor proprii de finanțare și a profitului net obținut, ceea ce

9

va genera indicatori sub limita normei asumate - fapt care la fel, a fost lăsat fără

apreciere de către instanța de fond.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat hotărârea contestată la 23 noiembrie 2020,

fiind notificată Societății pe Acțiuni „Termoelectrica” la adresa de e-mail în data de 11

decembrie 2020, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la dosar

(f.d.226, vol. II). Astfel, recursul depus la 24 decembrie 2020 și motivarea recursului

depusă la 23 ianuarie 2021, sunt depuse în termen.

La 19 ianuarie 2021 în adresa intimatei Agenției Naționale pentru Reglementare

în Energetică a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea

depunerii referinței (f.d. 36, vol. III).

Plicul cu avizul, prin care a fost expediată Agenției Naționale pentru

Reglementare în Energetică copia recursului depus de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței a fost restituit

cu mențiunea „plecat” (f.d.48), astfel fiind eludată posibilitatea intimatei Agenției

Naționale pentru Reglementare în Energetică de a prezenta referință la recursul depus

de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea pe Acțiuni

„Termoelectrica”, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul

se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele

a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv

al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

10

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform

jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și

procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme

cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31,

Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus

de către Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica”.

Conform art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

11

d i s p u n e:

Recursul depus de Societatea pe Acțiuni „Termoelectrica” se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Victor Burduh

Nina Vascan

12