2ra-1679/23 — anularea ordinului, restabilirea la locul de munca, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la locul de munca, incasarea prejudiciului s.a.
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea ordinului, restabilirea la locul de munca, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la locul de munca, incasarea prejudiciului s.a.
- Temei legal
- legalitatea si temeinicia hotaririi; incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului; timpul de munca.
2ra-1679/23 — anularea ordinului, restabilirea la locul de munca, incasarea salariului pentru perioada absentei fortate de la locul de munca, incasarea prejudiciului s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2ra-1679/23
2-22187071-01-2ra-03012024
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: V. Sandu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Cotruță, I. Țurcan)
D E C I Z I E
25 iulie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componență:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Lilia Roic-Botezatu
examinând admisibilitatea recursului declarat de Chistruga Ludmila, reprezentată de
avocata Oxana Ivanov,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Chistruga
Ludmila împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Institutul Oncologic” cu privire
la anularea ordinului privind aplicarea sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de
muncă, încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă,
încasarea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a
admis apelul declarat de Instituția Medico-Sanitară Publică „Institutul Oncologic”,
reprezentată de avocatul Rotari Alexandru, s-a casat integral hotărârea din 27 martie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o hotărâre nouă de respingere
integrală a acțiunii depuse de Chistruga Ludmila,
c o n s t a t ă:
La 20 decembrie 2022, Chistruga Ludmila a depus cerere de chemare în judecată
împotriva IMSP „Institutul Oncologic” cu privire la anularea ordinului privind aplicarea
sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru perioada
absenței forțate de la locul de muncă, încasarea prejudiciului moral, indemnizației unice
pentru infectarea cu virusul XXXXX și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 23 iulie 2009 a încheiat cu IMSP
„Institutul Oncologic” contractul individual de muncă nr.1025, prin care a fost angajată
în funcția de medic-oncolog chirurg, în cadrul Secției Mamologie.
La 01 noiembrie 2022, a depus către IMSP „Institutul Oncologic” cerere prin care a
solicitat acordarea concediului neplătit pentru zilele de 02 noiembrie 2022 și 10
1
noiembrie 2022 (într-un singur exemplar), drept motiv fiind invocată o problemă de
familie, care nu suferea amânare.
La 03 noiembrie 2022, administrația IMSP „Institutul Oncologic” a solicitat de la
dânsa explicații scrise pe marginea absenței sale de la locul de muncă în decursul zilei de
02 noiembrie 2022.
La 07 noiembrie 2022, a oferit explicații scrise cu privire la pretinsa încălcare a
disciplinei muncii, iar la 08 noiembrie 2022 conducerea IMSP „Institutul Oncologic” a
emis în privința sa ordinul nr.437-ru privind aplicarea sancțiunii disciplinare, prin care a
fost desfăcut contractului individual de muncă.
La aceeași dată, a solicitat angajatorului eliberarea unei copii a cererii de acordare a
concediului, având în vedere că aceasta a fost depusă într-un singur exemplar, însă până
în prezent nu a primit înscrisul solicitat.
La 18 noiembrie 2022, reclamanta s-a adresat angajatorului cu cerere prealabilă,
prin care a solicitat revocarea ordinului privind aplicarea sancțiunilor disciplinare nr.437-
ru din 08 noiembrie 2022, restabilirea în funcția de medic-oncolog chirurg în cadrul
Secției Mamologie a IMSP „Institutul Oncologic”, însă prin răspunsul din 29 noiembrie
2022 a primit refuz.
Reclamanta consideră ordinul privind aplicarea sancțiunilor disciplinare emis de
către pârât în privința sa drept neîntemeiat și contrar prevederilor legislației în vigoare.
Or, pârâtul nu a solicitat opinia consultativă a organului sindical în vederea respectării
legalității procedurii de concediere a unui membru al organului sindical.
Totodată, caracterul nemotivat al ordinului rezultă din expunerea lacunară a situației
de fapt, care a determinat aplicarea în privința dânsei a celei mai grave sancțiuni
disciplinare - concedierea.
La aplicarea sancțiunii disciplinare angajatorul nu a ținut cont de toate
circumstanțele de fapt pertinente, cum ar fi gravitatea faptei comise, existența sau
inexistența unei sancțiuni disciplinare anterioare în privința salariatei.
De asemenea, în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare se face referire la actul
de constatare a încălcării disciplinei muncii, însă dânsa nu a luat cunoștință cu acestea.
În speță, pârâtul nu a argumentat oportunitatea emiterii ordinului de concediere în
condițiile în care se află la prima sa abatere disciplinară, or, gravitatea acesteia nu
justifică adoptarea celei mai aspre măsuri de sancționare a nerespectării regulilor de
disciplină a muncii.
Reclamanta a remarcat că la 01 noiembrie 2022, în ziua solicitării concediului
neplătit, a depus pe numele angajatorului o cerere scrisă în temeiul art.120 din Codul
muncii, iar șeful secției de Mamologie din cadrul instituției pârâte, constatând temeinicia
motivelor invocate, a acceptat cererea sa prin aprobarea acesteia, contrasemnând-o.
Consideră că la caz nu se atestă absența nemotivată de la locul de muncă,
dimpotrivă este pe deplin întemeiată, în situația în care superiorul său și-a manifestat
acordul prin semnarea cererii pentru oferirea concediului neplătit.
În explicațiile sale scrise din 07 noiembrie 2022 a menționat că cererea de acordare
a concediului neplătit pentru zilele de 02 noiembrie 2022 și 10 noiembrie 2022, a fost
2
depusă la secția Resurse Umane la 01 noiembrie 2022, fiind recepționată de angajații
secției, care nu i-au explicat că trebuia să aștepte emiterea ordinului de către directorul
IMSP „Institutul Oncologic” înainte de a pleca de la locul de muncă, dimpotrivă a întărit
convingerea ei că conducerea instituției pârâte va da dovadă de înțelegere și îi va aproba
cererea.
Afară de aceasta, angajatorul a omis efectuarea anchetei de serviciu în privința sa,
obligație instituită de prevederile art.208 alin.(2) din Codul muncii, or, efectuarea
anchetei de serviciu ar fi permis desfășurarea unei proceduri contradictorii, unde dânsa ar
fi avut posibilitatea de a prezenta probele cu privire la nelegalitatea și netemeinicia
inițierii unei proceduri disciplinare în privința sa.
La emiterea ordinului de concediere nu s-a luat în considerare nici faptul că este
angajată în cadrul IMSP „Institutul Oncologic” din anul 2009 în calitate de medic-
oncolog chirurg, în Secția Mamologie.
De asemenea, nu s-a ținut cont nici de meritele sale, având în vedere că în anul 2014
a inițiat, implementat, identificat surse de finanțare necesare pentru realizarea unui
proiect inovativ de transfer tehnologic „Determinarea concentrației D-dimerilor la
pacientele cu cancer mamar ca factor de apreciere a coagulopatiei, prognostic al
complicațiilor tromboembolice și gradului de răspândire a procesului malign”, pentru
care a fost premiată cu medalie de bronz și i s-a decernat diplomă de merit din partea
Uniunii Societăților Tehnico-Științifice din Moldova.
La fel, a fost premiantă a Congresului Oncologic al Federației Ruse cu Participare
Internațională (Российский Онкологический Конгресс) organizat de Academia Rusă a
Științelor Medicale (Российская Академия Медицинских Наук). Academia de Științe a
Moldovei în acest sens i-a conferit diplomă pentru activitatea sa în calitate de cercetător
științific la Institutul de Oncologie.
Pe parcursul celor 13 ani de activitate a efectuat perfecționări de specialitate în cele
mai prestigioase centre de oncologie, a participat la numeroase Conferințe naționale și
internaționale, ținute în România, Marea Britanie, Spania, Franța, Kazahstan, etc., unde a
fost premiată pentru activitatea sa științifică.
Multitudinea de premii și activitatea sa științifică demonstrează înalta sa calificare
profesională și dedicația pentru profesie, fiind un angajat de o valoare incontestabilă. Are
o pregătire profesională teoretică și practică, care a adus un prestigiu instituției pârâte în
care a activat, neexistând niciun motiv justificativ pentru concedierea sa.
Ca urmare a concedierii ilegale urmează să beneficieze de despăgubiri pentru
întreaga perioadă de absență forțată de la muncă pentru perioada 08 noiembrie 2022 până
la soluționarea cauzei.
Totodată, urmează să beneficieze de compensarea prejudiciului moral pentru
eliberarea nelegitimă din serviciu.
Suplimentar, reclamanta a subliniat că are la întreținere un copil minor în vârsta de 7
ani care frecventează școala. Prin concederea sa de la locul de muncă i-a fost redus
considerabil venitul său lunar, iar în rezultat concedierea ilegală i-a provocat un
prejudiciu material și moral.
3
Prejudiciul moral cauzat îl apreciază în sumă de 100000 de lei, care urmează a fi
încasat din contul IMSP „Institutul Oncologic” odată cu soluționarea cauzei în fond.
Distinct, reclamanta a menționat că la 10 martie 2021 și 11 mai 2021 și-a
administrat vaccinul împotriva virusului XXXXX.
La 13 februarie 2022 conform testului de investigație biologică moleculară, a fost
diagnosticată cu prezența virusului XXXXX.
Apreciază ca fiind eronate alegațiile IMSP „Institutul Oncologic” expuse în
răspunsul la cererea prealabilă, precum că indemnizația unică se acordă în condițiile
Circularei Ministerului Sănătății nr.17/1367 din 8 aprilie 2022, or, aceasta a intrat în
vigoare după ce ea a fost diagnosticată cu virusul XXXXX.
Având în vedere infectarea sa cu virusul XXXXX, urmează să beneficieze de
indemnizația unică pentru lucrătorii medicali vaccinați împotriva XXXXX și care pe
parcursul anului 2022 s-au infectat cu XXXXX în timpul exercitării atribuțiilor de
funcție.
Prin urmare, se încadrează în categoriile indicate expres în Lege și urmează să
beneficieze de o indemnizație unică în mărime de 16000 de lei.
Aferent, reclamanta mai pretinde în temeiul contractul de asistență și consultanță
juridică nr.LC/75/2022 încheiat la 18 noiembrie 2022 cu Biroul Asociat de Avocați
„Bivol Soțchi & Partners”, bonul de plată seria DAA nr.42820902, bonul de plată seria
DAA nr.42820904, compensarea cheltuielilor de asistență juridică în valoare totală de
20000 de lei.
În contextul enunțat, Chistruga Ludmila a solicitat anularea ordinului nr.437-ru din
08 noiembrie 2022 a IMSP „Institutul Oncologic” privind aplicarea în privința sa a
sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcția de medic-oncolog chirurg în cadrul Secției
Mamologie a IMSP „Institutul Oncologic”, încasarea din contul IMSP „Institutul
Oncologic” în beneficiul său a salariului pentru întreaga perioadă de absența forțată de la
muncă, încasarea prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei, cheltuielilor de
asistență juridică în cuantum de 20000 de lei și a indemnizației unice pentru infectarea cu
virusul XXXXX , în cuantum de 16000 de lei.
Ulterior, reclamanta și-a concretizat pretențiile din acțiune, în partea încasării din
contul IMSP „Institutul Oncologic” în beneficiul său a indemnizației unice pentru
infectarea cu virusul XXXXX, în cuantum de 16000 de lei, renunțând la acest capăt de
cerere (f.d.16, 105-112, 124).
Prin hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis
parțial acțiunea depusă de Ludmila Chistruga. S-a anulat ca fiind ilegal ordinul nr.437-ru
din 08 noiembrie 2022 a directorului IMSP „Institutul Oncologic”, Ruslan Baltaga cu
privire la rezilierea din data de 08.11.2022 a contractului individual de muncă nr.1025
din 23.07.2009 încheiat între IMSP „Institutul Oncologic” și Ludmila Chistruga, medic-
oncolog, Secția Mamologie, conform prevederilor art.86 alin.(1) lit.h) din Codul muncii –
absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive, fără a ține cont de
pauză de masă, în timpul zilei de muncă. S-a restabilit Ludmila Chistruga în funcția de
medic-oncolog, Secția Mamologie, în cadrul IMSP „Institutul Oncologic”. S-a încasat
4
din contul IMSP „Institutul Oncologic” în beneficiul Ludmilei Chistruga salariul pentru
perioada absenței forțate de la lucru, începând cu 08 noiembrie 2022 – până la 27 martie
S-a încasat din contul IMSP „Institutul Oncologic” în beneficiul Ludmilei
Chistruga suma de 10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 10000 de lei cheltuieli de
asistență juridică. În rest, acțiunea depusă de Ludmila Chistruga, în partea restabilirii în
funcție a Ludmilei Chistruga, precum și în partea ce ține de plata unui salariu mediu
pentru absența forțată de la lucru, hotărârea este cu executare imediată.
La 31 martie 2023, IMSP „Institutul Oncologic”, reprezentată de Rotari Alexandru,
a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, iar la 13 iulie 2023, întru executarea încheierii din 22 iunie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea
integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală
a acțiunii depuse de Ludmila Chistruga și întoarcerea executării hotărârii din 27 martie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea în care hotărârea a fost executată,
prin încasarea din contul Ludmilei Chistruga a sumei de 7860,25 de lei ce constituie un
salariu mediu achitat pentru absența forțată de la lucru, precum și suma de 2145,85 de lei
cu titlu de penalitate.
Prin decizia din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a admis apelul
declarat de IMSP „Institutul Oncologic”, reprezentată de avocatul Rotari Alexandru, s-a
casat integral hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a
pronunțat o hotărâre nouă de respingere integrală a acțiunii depuse de Chistruga Ludmila.
S-a dispus întoarcerea executării hotărârii din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în partea în care aceasta a fost executată imediat, cu încasarea din contul
Ludmilei Chistruga în beneficiul IMSP „Institutul Oncologic” a sumei de 7860,25 de lei
și a sumei de 2145,85 de lei.
La 06 decembrie 2023, Chistruga Ludmila, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov,
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei
hotărâri noi de admitere a acțiunii sale.
În susținerea recursului Chistruga Ludmila a indicat că instanța de apel a emis o
decizie arbitrară și ilegală, bazată pe o apreciere vădit nerezonabilă a probelor. Instanța
de apel nu a stabilit natura juridică a raporturilor juridice dintre părți, nu a supus analizei
argumentele sale prin prisma probatoriului oferit de către ea. Instanța de apel a aplicat
eronat normele de drept material și procedural, prin ce a ajuns la o concluzie greșită de a
respinge acțiunea.
Instanța de apel nu a ținut cont de faptul că la 02 noiembrie 2022 a lipsit de la
serviciu în baza cereri sale privind acordarea concediului din cont propriu din motive
personale care a fost acceptată de șeful secției de Mamologie, care a aplicat viza
„accept”, însă directorul IMSP „Institutul Oncologic” fără motiv din interese ascunse a
aplicat pe cererea sa viza de refuz, fără să o înștiințeze și fără a se interesa de problema sa
de familie, care a servit drept motiv de a depune respectiva cerere de concediu din cont
propriu pentru o zi, fapt inadmisibil în situația în care este un medic cu renume ce a dus
5
valoare imaginii instituției medicale, având mai multe mențiuni pentru activitate
prodigioasă, diplome de merit și proiecte valoroase pentru Institutul Oncologic.
Pe lângă acestea, absența de la lucru mai mult de 4 ore în cursul zilei de muncă, ce
oferă dreptul angajatorului să rezilieze contractul de muncă din aceste temei, se consideră
aflarea nemotivată a salariatului în afara teritoriului unității cu care se află în raport de
muncă sau în afara teritoriului obiectului, unde el trebuie să îndeplinească lucrul
încredințat în conformitate cu obligațiunile de muncă, având în vedere că recurenta era
angajată pe 0,5 salariu.
Recurenta a reținut că potrivit art.86 alin.(1) lit.h) din Codul muncii, lipsa de la
serviciu nu poate fi și nici nu se încadrează din punct de vedere juridic, deoarece
constituie o singură faptă de absență nemotivată de la lucru, nefiind prezent semnul
calificativ „absența repetată”.
Consideră că la caz se atestă că angajatorul în persoana IMSP „Institutul Oncologic”
a emis un act ilegal și abuziv, invocând faptul lipsei nemotivate a dânsei de la serviciu la
02 noiembrie 2022, mai mult de 4 ore consecutive.
Conform materialului probant se atestă că la 23 iulie 2009 a încheiat cu IMSP
„Institutul Oncologic” contract individual de muncă nr.1025, prin care a fost angajată în
funcția de medic oncolog-chirurg în cadrul Secției Mamologie. Prin ordinul nr.369-ru din
03 octombrie 2022, i-a fost stabilit pe motivul îngrijirii copilului în vârsta de 10 ani,
programul de muncă pe 0,5 salariu, începând cu 01 octombrie 2022 – 01 octombrie 2023.
La 01 noiembrie 2022 a depus cerere prin intermediul persoanei responsabile din
cadrul instituției medicale și anume șeful secției Mamologie, care răspunde nemijlocit de
situație și starea de lucruri din secție cu privire la acordarea concediului neplătit pentru
data de 02 noiembrie 2022, care i-a permis lipsa de la serviciu din motive personale.
Recurenta a indicat că potrivit art.120 din Codul muncii, unuia dintre părinții care au
2 și mai mulți copii în vârstă de până la 14 ani (sau un copil cu dizabilități), părinților
singuri necăsătoriți care au un copil de aceiași vârstă li se acordă anual, în baza unei
cereri scrise, un concediu neplătit cu o durată de cel puțin 14 zile calendaristice.
În viziunea recurentei doar anumite categorii specifice de salariați nu pot fi refuzate
de către angajator pentru 14 zile de concediu din cont propriu și anume, unul din părinți
cu 2 sau mai mulți copii sau un copil cu dizabilități.
Consideră că lipsa de la serviciu a fost eronat catalogată atât de către angajator, cât
și instanța de apel, luând în considerare că avea un program parțial de muncă din motivul
îngrijirii copilului bolnav până la vârsta de 10 ani care de una singură îl crește și educă,
iar legea îi permite un concediu din cont propriu de cel puțin 14 zile.
Pe lângă acestea, angajatorul nici nu a solicitat opinia Comitetului Sindical al IMSP
„Institutul Oncologic” al căruia membru este.
Mai mult ca atât, în cadrul IMSP „Institutul Oncologic” activează medici în privința
cărora au fost pornite cauze penale și care nu au fost concediați, pe când dânsa care
îngrijește de una singură un copil bolnav, cu atât mai mult că, a depus un efort enorm
pentru a îmbunătăți condițiile de muncă a medicilor și a angajaților Institutului
Oncologic.
6
Instanța de apel urma să stabilească că la aplicarea sancțiunii disciplinare,
angajatorul avea obligația să respecte procedura de aplicare a sancțiunii disciplinare sub
formă de concediere și doar după respectarea unui ansamblu de dispoziții legale care
reglementează condițiile procedurale și de formă ale desfacerii contractului individual de
muncă care are scop prevenirea încetării abuzive a raportului de muncă.
Pe lângă acestea, pe durata activității sale nu i-a fost aplicată nicio sancțiune
disciplinară.
Instanța de apel contrar legislației muncii nu a constatat că sancțiunea disciplinară,
cu excepția avertismentului, nu poate fi aplicată decât după cercetarea prealabilă a faptei
imputate și sancțiunea disciplinară se aplică de către persoana/organul care are
competența legală de numire în funcție.
De asemenea, nu a constatat că acestă sancțiune nu a fost individualizată de către
angajator, care urma să țină cont de cauzele și gravitatea abaterii disciplinară, de
circumstanțele în care aceasta a fost săvârșită, de comportamentul salariatului în timpul
serviciului, precum și de existența altor sancțiuni disciplinare al căror termen nu a
expirat.
Angajatorul la aplicarea celei mai aspre sancțiuni disciplinare – concedierea din
funcție, urma să motiveze aplicarea acestei sancțiuni disciplinare în detrimentul altei
sancțiuni disciplinare mai blânde, atât timp cât norma legală statuează expres că
concedierea se aplică pentru încălcări sistematice a disciplinei de serviciu pentru
comiterea unei abateri disciplinare grave, situații care nu au fost reținute în acțiunile sale.
Angajatorul nu a justificat prin probe concludente și pertinente, necesitatea aplicării
celei mai aspre sancțiuni disciplinare și nici nu a indicat din care considerente s-a ales
această sancțiune disciplinară și nu alta din rândul celor stabilite la art.206 din Codul
muncii, care prevede consecutivitatea sancțiunilor disciplinare de la cea mai ușoară –
avertisment până la cea mai aspră – concedierea.
La determinarea sancțiunii disciplinare relevante de către angajator nu a fost
respectat principiul proporționalității sancțiunii – principiu fundamental aplicabil
regimului răspunderii disciplinare.
La fel, nici instanța de apel nu a concluzionat asupra netemeiniciei și lipsei de
proporționalitate a ordinului contestat, nepunând la bază principiul proporționalității
dintre fapta comisă și sancțiunea disciplinară aplicat în privința ei.
Instanța de apel a ignorat faptul că răspunderea disciplinară poate fi angajată numai
dacă sunt întrunite toate elementele consecutive ale abaterii sau absența oricărei dintre
abateri, și pe cale de consecință răspunderea să nu poată exista, or, răspunderea
disciplinară reprezintă un ansamblu de norme ce reglementează actele și faptele
(acțiunile/inacțiunile) săvârșite de salariat în exercitarea atribuțiilor sale sau în legătură
cu acestea (abateri disciplinare), sancțiunile care se aplică și normele procedurale
aferente. Deși fapta pare să întrunească trăsăturile abaterii disciplinare, anumite
împrejurări specifice existente în momentul săvârșirii ei duc la concluzia că în realitate
conduita autorului nu are caracter ilicit, că acesta nu este vinovat și că se impune
exonerarea de răspundere.
7
Recurenta consideră că pentru a putea fi tratată ca abatere disciplinară, acțiunea sau
inacțiunea care formează abaterea disciplinară de nerespectare a programului de muncă
inclusiv absența sau întârzierea nemotivată la serviciu ori plecarea înainte de termenul
stabilit în program, adică latura obiectivă a respectivei abateri disciplinare - este
săvârșirea faptei culpabile în mod repetat.
Prin urmare, simpla nerespectare a programului (întâmplătoare), ci de admitere a cel
puțin 2 acțiuni sau inacțiuni de încălcare.
În drept și-a întemeiat recursul în baza art. 432 alin.(1) lit.e) CPC-hotărârea este
arbitrară ori bazată pe aprecierea nerezonabilă a probelor.
În conformitate cu art. 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 10 octombrie 2023, în ședință
publică.
Din actele cauzei rezultă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost
expediată la 27 noiembrie 2023 la adresa electronică a Ludmilei Chistruga (XXXXX) și a
avocatului acesteia, Inna Soțchi (XXXXX și XXXXX), iar la 06 decembrie 2023 a fost
expediată la adresele electronice (XXXXX și XXXXX) a avocatei Oxana Ivanov, fapt ce
rezultă din scrisorile anexate la dosar (f.d.202, 205, vol.I).
Astfel, recursul declarat la 06 decembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal de
către Ludmila Chistruga, reprezentată de avocatul Oxana Ivanov a fost depus în interiorul
termenului legal prevăzut la art.434 CPC.
La 09 ianuarie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa IMSP
„Institutul Oncologic” copia recursului declarat de Chistruga Ludmila, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii a referinței (f.d.225, vol.I).
La 09 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, IMSP „Institutul
Oncologic” a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil recursul declarat de
Chistruga Ludmila, deoarece temeiurile invocate de recurentă nu se încadrează în
prevederile art.432 CPC pentru a fi decalrat admisibil, decizia instanței de apel a fost
emisă legal și întemeiat (f.d.226, vol.I).
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost
operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie
2023.
În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023,
recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a
prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul
aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza
cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data
intrării în vigoare a prezentei legi.
8
În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost depus la 06 decembrie
2023, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul de procedură civilă,
acesta va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Totodată, având în vedere că legea procesual-civilă impune obligații noi, prin care
se anulează sau care reduc drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează
exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are
putere retroactivă recursul se va examina conform procedurii de judecare a recursului în
vigoare la data depunerii acestuia (06 decembrie 2023 2023), deoarece după sensul său
norma referitoare la temeiuri cuprinde și procedura, or, temeiurile nu pot fi separate de
procedura de examinare și soluționare, ele constituind un tot întreg organic.
În conformitate cu art.431 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, examinarea
recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența Curții Supreme de
Justiție. Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători. Recursul
considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9 judecători ai Curții
Supreme de Justiție. Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa
și la examinarea recursului în cauză.
Examinând actele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
concluzionează că recursul declarat de Chistruga Ludmila, reprezentată de avocatul
Oxana Ivanov este admisibil și urmează a fi examinat în continuare în același complet de
judecată din 3 judecători al Curții Supreme de Justiție.
Potrivit art.444 din Codul de procedură civilă, recursul considerat admisibil se
examinează fără înștiințarea și audierea participanților la proces.
În conformitate cu art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de procedură civilă (în redacția
legii în vigoare la data depunerii recursului), recursul este admis dacă hotărârea sau
decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă
a probelor.
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea de
recurs, în coroborare cu normele de drept aplicabil speței, completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, casată integral decizia
instanței de apel, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, din motivele ce
succed.
În conformitate cu art.445 alin.(1) lit.c) din Codul de procedură civilă, instanța, după
ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia instanței de
apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea
judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
Din actele cauzei rezultă că la 20 decembrie 2022, Chistruga Ludmila s-a adresat în
judecată cu prezenta acțiune împotriva IMSP „Institutul Oncologic”, solicitând anularea
ordinului nr.437-ru din 08 noiembrie 2022 a IMSP „Institutul Oncologic” privind
aplicarea în privința sa a sancțiunii disciplinare, restabilirea în funcția de medic-oncolog
chirurg în cadrul Secției Mamologie a IMSP „Institutul Oncologic”, încasarea din contul
IMSP „Institutul Oncologic” în beneficiul său a salariului pentru întreaga perioadă de
absența forțată de la muncă, încasarea prejudiciului moral în mărime de 100000 de lei,
9
cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 20000 de lei și a indemnizației unice
pentru infectarea cu virusul XXXXX , în cuantum de 16000 de lei.
Ulterior, reclamanta și-a concretizat pretențiile din acțiune, în partea încasării din
contul IMSP „Institutul Oncologic” în beneficiul său a indemnizației unice pentru
infectarea cu virusul XXXXX, în cuantum de 16000 de lei, renunțând la acest capăt de
cerere (f.d.16, 105-112, 124, vol.I).
Judecând cauza în prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Centru prin hotărârea
din 27 martie 2023 a admis parțial acțiunea depusă de Ludmila Chistruga, a anulat ca
fiind ilegal ordinul nr.437-ru din 08 noiembrie 2022 a directorului IMSP „Institutul
Oncologic”, Ruslan Baltaga cu privire la rezilierea din data de 08.11.2022 a contractului
individual de muncă nr.1025 din 23.07.2009 încheiat între IMSP „Institutul Oncologic” și
Ludmila Chistruga, medic-oncolog, Secția Mamologie, conform prevederilor art.86
alin.(1) lit.h) din Codul muncii – absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore
consecutive, fără a ține cont de pauză de masă, în timpul zilei de muncă, a restabilit-o pe
Ludmila Chistruga în funcția de medic-oncolog, Secția Mamologie, în cadrul IMSP
„Institutul Oncologic” și a dispus încasarea din contul IMSP „Institutul Oncologic” în
beneficiul Ludmilei Chistruga salariului pentru perioada absenței forțate de la lucru,
începând cu 08 noiembrie 2022 – până la 27 martie 2023. De asemenea, prima instanță a
încasat din contul IMSP „Institutul Oncologic” în beneficiul Ludmilei Chistruga suma de
10000 de lei cu titlu de prejudiciu moral și 10000 de lei cheltuieli de asistență juridică. A
fost dispusă executarea imediată a hotărârii în partea restabilirii în funcție a Ludmilei
Chistruga și încasării unui salariu mediu pentru absența forțată de la lucru.
Prima instanță a consolidat soluția de admitere parțială a acțiunii depuse de
Chistruga Ludmila prin faptul că sancțiunea disciplinară aplicată în privința reclamantei
contravine prevederilor legale, iar ordinul nr.437-ru din 08 noiembrie 2022 emis de
directorul IMSP „Institutul Oncologic”, Ruslan Baltaga, în privința Ludmilei Chistruga,
este ilegal, urmând a fi anulat.
Instanța de judecată a considerat că faptele descrise în ordinul nr.437-ru din 08
noiembrie 2022 emis de directorul IMSP „Institutul Oncologic”, Ruslan Baltaga, în
privința Ludmilei Chistruga, prin care a fost sancționată disciplinar prin eliberarea din
funcția ocupată, cu desfacerea contractului individual de muncă nr.1025 din 23 iulie
2009, poartă un caracter declarativ și neîntemeiat.
Instanța de fond a remarcat că ordinul contestat a fost bazat pe prevederile art.86
alin.(1) lit.h) din Codul muncii și anume că, Ludmila Chistruga, medic oncolog în Secția
Mamologie a IMSP „Institutul Oncologic” a absentat fără motive întemeiate de la lucru
timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă), în timpul zilei de muncă.
La acest aspect, prima instanță a menționat că potrivit extrasului din ordin nr.369-ru
din 03.10.2022 „Cu privire la personal” emis de directorul IMSP „Institutul Oncologic”,
Ruslan Baltaga în conformitate cu prevederile Codului muncii și punctul 49 subp.15) din
Regulamentul IMSP „Institutul Oncologic”, aprobat prin Ordinul nr.282 din 19.03.2020
al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, Ludmilei Chistruga, medic
oncolog-chirurg, a fost transferată pe 0,5 salariu, durata timpului de muncă parțial,
10
conform următorului grafic de la 08:30 – până la 12:00, pe motivul îngrijirii copilului în
vârstă de până la 10 ani, începând cu 01 octombrie 2022 – până la 01 octombrie 2023
(f.d.98, vol.I).
De asemenea, prima instanță a subliniat că în cadrul ședinței de judecată reclamanta
Ludmila Chistruga a explicat că la data de 01 noiembrie 2022, în jurul orei 08:40,
aflându-se la serviciu, a fost telefonată de membrii familiei care au informat-o despre o
urgență care nu suferă amânare. Fiind o urgență de familie, imediat a întocmit o cerere în
conformitate cu prevederile art.120 din Codul muncii, prin care a solicitat să i se acorde
concediu neplătit pentru perioada 02.11.22 și 10.11.22. Ulterior, a întocmit o cerere pe
numele șefului secției, explicând motivul urgenței pe care o avea, șeful secției V.
Cucieru, la rândul său constatând temeinicia cererii sale, a contrasemnat-o cu mențiunea
„acceptat”(f.d.85, vol.I).
Reținând cele constatate, instanța de fond a dedus că argumentele angajatorului
precum că reclamanta a absentat de la serviciu mai mult de 4 ore pe parcursul zilei de 02
noiembrie 2022, urmează a fi apreciate ca fiind irelevante, în situația în care prin ordinul
nr.369-ru din 03.10.2022 emis de directorul IMSP „Institutul Oncologic”, Ruslan
Baltaga, Chistruga Ludmila avea un program parțial de muncă de la 08:30 – până la
12:00, pe motivul îngrijirii copilului în vârstă de până la 10 ani, începând cu 01
octombrie 2022 – până la 01 octombrie 2023, cu un salariu de 0,5.
În acest context, prima instanță a conchis anularea ca fiind ilegal ordinul nr.437-ru
din 08.11.2022 emis de directorul IMSP „Institutul Oncologic”, Ruslan Baltaga cu privire
la rezilierea din 08.11.2022 a contractului individual de muncă nr.1025 din 23.07.2009
încheiat între IMSP „Institutul Oncologic” și Ludmila Chistruga – medic oncolog, Secția
Mamologie în baza art.86 alin.(1) lit.h) din Codul muncii și anume, pentru absența fără
motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de
masă) în timpul zilei de muncă.
Cu trimitere la art.89 alin.(1) din Codul muncii, instanța de fond a concluzionat că
Chistruga Ludmila urmează a fi restabilită în funcția de medic-oncolog, Secția
Mamologie în cadrul IMSP „Institutul Oncologic”.
De asemenea, cu trimitere la prevederile art.1998 alin.(l), art.2037 alin.(l) din Codul
civil, art.329 și art.90 alin.(1) și (2) din Codul muncii, și având în vedere că efectul
anulării ordinului nr.437-ru din 08.11.2022 emis de directorul IMSP „Institutul
Oncologic”, Ruslan Baltaga cu privire la rezilierea din 08.11.2022 a contractului
individual de muncă nr.1025 din 23.07.2009 încheiat între IMSP „Institutul Oncologic” și
Ludmila Chistruga, medic oncolog, Secția Mamologie, atrage pe cale de consecință și
plata salariului pentru absența forțată de la serviciu, instanța de judecată a considerat
oportună încasarea din contul IMSP „Institutul Oncologic” în beneficiul Ludmilei
Chistruga salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă începând cu 08
noiembrie 2022 - până la data pronunțării hotărârii.
La fel, instanța de fond a considerat că angajatorul, prin desfacerea abuzivă a
contractului individual de muncă, a cauzat reclamantei un prejudiciu moral, manifestat
11
prin faptul că ultima nu a putut să activeze în cadrul instituției pârâte, după 13 ani de
activitate în calitate de medic oncolog chirurg, în cadrul Secției Mamologie.
În acesta sens, instanța de judecată a concluzionat că pârâta IMSP „Institutul
Oncologic” urmează să achite Ludmilei Chistruga o compensație morală pentru
suferințele psihice generate de faptul că din cauza sa a fost încălcat modul obișnuit de
viață a familiei reclamantei, dar și disconfortul psihologic cauzat în general, aceste fapte
cauzând suferințe morale și psihologice permanente reclamantei.
Totodată, instanța de judecată a considerat că suma prejudiciului moral solicitat de
reclamantă în mărime de 20000 de lei este exagerată, concluzionând de a încasa în
beneficiul ultimei suma de 10000 lei în calitate de prejudiciu moral.
Cu trimitere la art.96 alin.(1) și (11) din Codul de procedură civilă, a considerat
întemeiată pretenția reclamantei privind compensarea cheltuielilor de judecată, încasând
din contul pârâtei în beneficiul Ludmilei Chistruga suma de 10000 de cu titlu de
cheltuieli pentru asistența juridică.
La 31 martie 2023, IMSP „Institutul Oncologic”, reprezentată de Rotari Alexandru,
a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 27 martie 2023 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, iar la 13 iulie 2023, întru executarea încheierii din 22 iunie 2023 a Curții
de Apel Chișinău, a prezentat motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea
integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală
a acțiunii depuse de Ludmila Chistruga și întoarcerea executării hotărârii din 27 martie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea în care hotărârea a fost executată,
prin încasarea din contul Ludmilei Chistruga a sumei de 7860,25 de lei ce constituie un
salariu mediu achitat pentru absența forțată de la lucru, precum și suma de 2145,85 de lei
cu titlu de penalitate.
Curtea de Apel Chișinău, fiind învestită cu judecarea cauzei în apel, prin decizia din
10 octombrie 2023 a admis apelul declarat de IMSP „Institutul Oncologic”, reprezentată
de avocatul Rotari Alexandru, a casat integral hotărârea din 27 martie 2023 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru și a pronunțat o hotărâre nouă de respingere integrală a acțiunii
depuse de Chistruga Ludmila. S-a dispus întoarcerea executării hotărârii din 27 martie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea în care aceasta a fost executată
imediat, cu încasarea din contul Ludmilei Chistruga în beneficiul IMSP „Institutul
Oncologic” a sumei de 7860,25 de lei și a sumei de 2145,85 de lei.
Instanța de apel, cu trimitere la prevederile art.9 alin.(2) lit.a), art.201, art.206-208,
art.210 din Codul muncii, a consolidat decizia de casare integrală a hotărârii primei
instanțe, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii, prin faptul că după cum
rezultă din ordinul contestat, temeiul concedierii Ludmilei Chistruga a constituit art.86
alin.(1) lit.h) din Codul muncii și anume, pentru absența fără motive întemeiate de la
lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de
muncă.
Instanța de apel a remarcat că temeiul de fapt al concedierii Ludmilei Chistruga,
indicat în ordinul nr.437-2u din 08 noiembrie 2022 contestat, se referă la faptul că în ziua
12
de 02 noiembrie 2022 ultima a lipsit de la serviciu nemotivat, fapt ce a generat
concedierea salariatei.
Instanța de apel a calificat ordinul contestat ca fiind legal, în condițiile în care a fost
făcută dovada absenței salariatului Chistruga Ludmila fără motive întemeiate de la lucru
timp de 4 ore consecutive. Or, prin Actul de constatare a încălcării disciplinei muncii din
data de 02 noiembrie 2022, întocmit și semnat de Comisia în componența Raducan
Tatiana, șef secție resurse umane, Capcelea Silvia, șef serviciu juridic, Bantea Olga,
auditor intern, Secția audit, au fost constatate încălcări ale disciplinei muncii de către
salariata Chistruga Ludmila, angajată în funcție de medic oncolog chirurg, care la data de
02 noiembrie 2022 nu s-a prezentat la locul de muncă (f.d.86).
Instanța de apel a apreciat ca fiind declarative argumentele intimatei Ludmila
Chistruga precum că la 01 noiembrie 2022 a depus cerere, prin care a solicitat acordarea
concediului neplătit pentru zilele de 02 noiembrie 2022 și 10 noiembrie 2022 din motive
personale (într-un singur exemplar), în condițiile în care, deși, cererea a fost acceptată de
șeful secției Mamologie V. Cucieru, totuși directorul al IMSP „Institutul Oncologic”,
Ruslan Baltaga, la 02 noiembrie 2022 nu a acceptat respectiva cerere și nu a fost emis
ordin în acest sens, fapt care presupune obligația salariatului de a se prezenta la locul de
muncă (f.d.85, vol.I).
Cu trimitere la prevederile art.10 alin.(1) lit.a) și art.120 alin.(1) din Codul muncii și
pct.47 și pct.49 subpct.8 din Regulamentul de organizare și funcționare a instituției
medico-sanitare publice Institutul Oncologic, aprobat prin ordinul MSMPS nr.282 din
19.03.2020, instanța de apel a remarcat că directorul este persoana responsabilă, abilitată
cu dreptul de gestionare economică și conducere operativă al IMSP „Institutul
Oncologic”. Una din atribuțiile directorului IMSP „Institutul Oncologic” încheie,
modifică, suspendă, încetează contractele individuală de muncă cu angajații instituției.
Or, acordarea concediului neplătit se legalizează prin perfectarea în acest sens a
ordinului de către persoana responsabilă, adică de către directorul IMSP „Institutul
Oncologic”, R. Baltaga, pe când la caz nu a fost emis un astfel de ordin în virtutea
neacceptării de către ultimul a cererii de acordare a concediului neplătit, omisiune a
intimatei Ludmila Chistruga care nu poate fi imputată angajatorului.
Instanța de apel a subliniat că de fapt absența nemotivată de la serviciu se consideră
și plecarea salariatului fără ordinul administrației/angajatorului în concediu de odihnă
anual, în concediu neplătit, în concediu de odihnă anual suplimentar, în concediu de
studii, folosirea abuzivă a zilelor de recuperare, abandonarea lucrului până la expirarea
acțiunii contractului de muncă încheiat pe un anumit termen.
Pe final, instanța de apel a concluzionat că în condițiile în care de către angajatorul
IMSP „Institutul Oncologic”, în persoana directorului Ruslan Baltaga, nu a fost emis
ordin care ar justifica lipsa motivată de la serviciu a Ludmilei Chistruga în ziua de 02
noiembrie 2022, iar prin Actul de constatare din 02 noiembrie 2022 au fost stabilite
încălcări ale disciplinei muncii de către Chistruga Ludmila, angajată în funcție de medic
oncolog chirurg, neprezentarea dânsei la 02 noiembrie 2022 la locul de muncă (f.d.86),
fapt recunoscut de către ultima în cadrul ședinței a instanței de apel, și având în vedere că
13
întru respectarea prevederilor art.208 alin.(1) din Codul muncii, până la aplicarea
sancțiunii disciplinare, angajatorul a cerut în scris de la salariat o explicație scrisă, la 07
noiembrie 2022 Chistruga Ludmila a oferit explicații scrise cu privire la pretinsa
încălcare a disciplinei muncii (f.d.21, 22-23), este pe deplin justificată concedierea
Ludmilei Chistruga în temeiul art.86 alin.(1) lit.h) din Codul muncii.
Nu au fost reținute argumentele Ludmilei Chistruga precum că de către angajator nu
au fost respectate prevederile legale la concedierea sa și anume, nu a fost obținut acordul
comitetului sindical, or, la 07 noiembrie 2022 prin scrisoarea nr.02-07/1250 IMSP
„Institutul Oncologic” a solicitat Comitetului Sindical al IMSP „Institutul Oncologic”
opinia consultativă în vederea concedierii Ludmilei Chistruga, medic oncolog chirurg,
secția Mamologie, în legătură cu absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore
consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă (f.d.60).
La fel, instanța de apel nu a reținut argumentul intimatei privind lipsa acordului
organului sindical, în condițiile în care potrivit rigorilor legale în legătură cu acest temei
de concediere un asemenea acord nu este prevăzut. Or, potrivit art.87 alin.(1) din Codul
muncii, la concedierea salariaților membri de sindicat, angajatorul solicită în prealabil
opinia consultativă al organului sindical din unitate, prin notificarea organului respectiv,
ceea ce la caz a fost respectat. Cu atât mai mult că, această normă de drept instituie doar
consultarea prealabilă a organului sindical la concedierea salariaților membri de sindicat.
Cât privește norma juridică a aceluiași articol care statua că salariatul, membru de
sindicat, putea fi concediat doar dacă organul sindical își exprima acordul în acest sens, a
fost declarată neconstituțională prin Hotărârea Curții Constituționale nr.34 din
08.12.2017.
Cu trimitere la art.208 alin.(2) din Codul muncii, instanța de apel a dedus că
organizarea anchetei de serviciu constituie un drept al angajatorului și nu o obligație
acest argument ne fiind în măsură să genereze anularea ordinului de concediere.
În circumstanțele enunțate, instanța de apel a concluzionat că angajatorul IMSP
„Institutul Oncologic” a respectat procedura de concediere a reclamantei, nefiind stabilit
temei legal de anulare a ordinului privind concedierea Ludmilei Chistruga în baza art.86
alin (1) lit.h) din Codul muncii.
Instanța de apel a considerat ca fiind neîntemeiată pretenția apelantei cu privire la
anularea ordinului nr.437-ru din 08 noiembrie 2022 „Privind aplicarea sancțiunii
disciplinare dnei Ludmila Chistruga” în baza art.86 alin.(1) lit.h) din Codul muncii,
deoarece la emiterea acestuia angajatorul a respectat prevederile legale în vigoare,
inclusiv garanțiile oferite salariatului în ipoteza art.208 din Codul muncii.
În condițiile în care nu s-a stabilit concedierea ilegală a salariatului, instanța de apel
a considerat neîntemeiate și cerințele subsecvente formulate de către Chistruga Ludmila,
or, cerințele auxiliare poartă soarta cerinței de bază.
În acest context, instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiată cerința privind
restabilirea persoanei în funcția deținută anterior în condițiile în care nu a fost răsturnată
prezumția de legalitate a ordinului de concediere.
14
Cu trimitere la art.89 alin.(1), art.90 alin.(1) și art.330 alin.(1) lit.b) Codul muncii,
instanța de apel a conchis că în condițiile în care nu s-a stabilit concedierea ilegală a
salariatului, este neîntemeiate și cerința Ludmilei Chistruga privind repararea
prejudiciului, or, cerințele auxiliare poartă soarta cerinței de bază.
Cu trimitere la prevederile art.94 alin.(1) din Codul de procedură civilă și art.157
alin.(1) din Codul de executare, instanța de apel a considerat necesară întoarcerea
executării hotărârii primei instanțe în partea în care hotărârea instanței de fond a fost
executată imediat, cu încasarea din contul Ludmilei Chistruga în beneficiul IMSP
Institutul Oncologic sumei de 7860,25 de lei cu titlu de salariu mediu achitat acesteia
pentru absența forțată de la lucru și a sumei de 2145,85 de lei achitate acesteia cu titlu de
penalitate.
Efectuând controlul judiciar al deciziei contestate, în raport cu materialele dosarului,
argumentele invocate în recurs în coroborare cu legislația în vigoare ce guvernează
raportul juridic litigios, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
soluția și concluziile instanței de apel sunt pripite, nefiind elucidate cu suficientă claritate
toate circumstanțele importante ale cauzei, cu aplicarea și interpretarea eronată a
normelor de drept material și procedural, din motivele ce succed.
Conform art.130 alin.(1) și (3) din Codul de procedură civilă, instanța
judecătorească apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în
ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege. Fiecare probă se apreciază de
instanță privitor la pertinența, admisibilitatea, veridicitatea ei, iar toate probele în
ansamblu, privitor la legătura lor reciprocă și suficiența pentru soluționarea cauzei.
Potrivit 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să fie
legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate
nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.
În conformitate cu art.373 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, instanța de
apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea
și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și
aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică
circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele
care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază
probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții
la proces.
Completul de judecată constată că soluția instanței de apel rezultă din
nedeterminarea exactă a naturii juridice a litigiului, criteriu, care presupune prin sine
elucidarea completă și certă a situației de fapt sub toate aspectele, iar concluziile instanței
de apel sunt bazate pe o apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce
vine în contradicție cu normele de drept procedural.
Conform art.45 din Codul muncii, contractul individual de muncă este înțelegerea
dintre salariat și angajator, prin care salariatul se obligă să presteze o muncă într-o
anumită specialitate, calificare sau funcție, să respecte regulamentul intern al unității, iar
15
angajatorul se obligă să-i asigure condițiile de muncă prevăzute de prezentul cod, de alte
acte normative ce conțin norme ale dreptului muncii, de contractul colectiv de muncă,
precum și să achite la timp și integral salariul.
Reieșind din prevederile art.49 alin.(1) lit.l) din Codul muncii, conținutul
contractului individual de muncă este determinat prin acordul părților, ținându-se cont de
prevederile legislației în vigoare, și include: regimul de muncă și de odihnă, inclusiv
durata zilei și a săptămânii de muncă a salariatului.
Din prevederile art.56 alin.(1) din Codul muncii rezultă că contractul individual de
muncă se încheie în baza negocierilor dintre salariat și angajator.
Potrivit art.68 alin.(1) și (2) din Codul muncii, contractul individual de muncă poate
fi modificat printr-un acord suplimentar semnat de părți, inclusiv cu utilizarea semnăturii
electronice avansate calificate. Acordul suplimentar este parte integrantă a contractului
individual de muncă. Modificare a contractului individual de muncă se consideră orice
modificare sau completare care vizează cel puțin una dintre clauzele prevăzute la art.49
alin.(1).
Totodată, conform art.95 alin.(1) și (2) din Codul muncii, timpul de muncă
reprezintă timpul pe care salariatul, în conformitate cu regulamentul intern al unității, cu
contractul individual și cu cel colectiv de muncă, îl folosește pentru îndeplinirea
obligațiilor de muncă. Durata normală a timpului de muncă al salariaților din unități nu
poate depăși 40 de ore pe săptămână.
Potrivit art.97 alin.(1) - (3) din Codul muncii, angajatorul poate angaja salariați cu
ziua sau săptămâna de muncă parțială (pe fracțiune de normă), durata concretă a timpului
de muncă parțial fiind consemnată în contractul individual de muncă, în conformitate cu
prevederile art.49 alin.(1) lit.l). Timpul de muncă parțial poate fi stabilit și după
încheierea contractului individual de muncă, cu acordul ambelor părți ale acestuia. La
cererea femeii gravide, a salariatului care are copii în vârstă de până la 10 ani sau copii cu
dizabilități (inclusiv aflați sub tutela sa) ori a salariatului care îngrijește un membru al
familiei bolnav, în conformitate cu certificatul medical, angajatorul este obligat să le
stabilească ziua sau săptămâna de muncă parțială. Munca pe fracțiune de normă este
retribuită proporțional timpului lucrat sau în funcție de volumul lucrului efectuat.
Din prevederile art.98 alin.(4) din Codul muncii (în redacția legii în vigoare la data
adresării în judecată cu acțiune) reiese că, tipul săptămânii de lucru, regimul de muncă –
durata programului de muncă (al schimbului), timpul începerii și terminării lucrului,
întreruperile, alternarea zilelor lucrătoare și nelucrătoare – se stabilesc prin regulamentul
intern al unității și prin contractul colectiv și/sau prin contractele individuale de muncă.
Ține de menționat că desfășurarea activității cu respectarea unui anumit program de
muncă reprezintă una din trăsăturile specifice ale raportului juridic de muncă.
Din materialele cauzei rezultă că la 23 iulie 2009, în baza contractului individual de
muncă nr.1025, recurenta-reclamantă Chistruga Ludmila a fost angajată în calitate de
medic-oncolog, Secția Mamologie în cadrul IMSP „Institutul Oncologic”, începând cu 23
iulie 2009, cu îndeplinirea unei norme întregi a muncii, durata timpului de muncă 35 de
ore pe săptămână (f.d.63-66, vol.I). Ulterior, prin Acordul suplimentar nr.1025-1 din 01
16
aprilie 2020 la contractului individual de muncă nr.1025 din 23 iulie 2009, au fost
introduse modificări prin care, Ludmila Chistruga se obligă să îndeplinească o muncă în
funcția de medic-oncolog chirurg, în secția Mamologie, cu îndeplinirea unei norme
întregi a muncii cu durata timpului de muncă de 35 de ore pe săptămână (f.d.75, vol.I).
Totodată, potrivit extrasului ordinului nr.102-ru din 23 aprilie 2022 „Cu privire la
personal” emis de directorul IMSP „Institutul Oncologic”, Ruslan Baltaga, în baza cererii
Ludmilei Chistruga și în temeiul art.97 alin.(2) și art.68 alin.(1) din Codul muncii,
Ludmila Chistruga, medic-oncolog chirurg, Secția Mamologie a fost transferată
temporar, de pe 1,0 norma întreaga, pe 0,5 salariu timp de muncă parțial, pe motivul
îngrijirii copilului în vârstă de până la 10 ani, începând cu 18 aprilie 2022 – până la 30
septembrie 2022 (f.d.101, vol.I).
Iar, potrivit extrasului ordinului nr.369-ru din 03 octombrie 2022 „Cu privire la
personal” emis de directorul IMSP „Institutul Oncologic”, Ruslan Baltaga, în baza cererii
personale, Ludmilei Chistruga, medic-oncolog chirurg, Secția Mamologie, pe 0,5 salariu,
i-a fost stabilit programul de muncă, conform următorului grafic: de la ora 08:30 – până
la ora 12:00, pe motivul îngrijirii copilului în vârstă de până la 10 ani, începând cu 01
octombrie 2022 – până la 01 octombrie 2023 (f.d.102, vol.I).
Din actele cauzei nu se atestă că ordinul nominalizat supra a fost contestat, revocat
sau anulat.
Prin urmare, se deduce că în perioada: 18 aprilie 2022 – 30 septembrie 2022 și
respectiv 01 octombrie 2022 – 01 octombrie 2023, Ludmila Chistruga medic-oncolog
chirurg, Secția Mamologie din cadrul IMSP „Institutul Oncologic”, în baza acordului
comun cu angajatorul, avea un program de muncă parțial (0,5 salariu), retribuită
proporțional timpului efectiv lucrat, clauză consemnată în contractul individual de
muncă, cu program de la ora 8:30 - până la ora 12:00, adică de 3,5 ore zilnic.
La 01 noiembrie 2022, Ludmila Chistruga a întocmit o cerere pe numele directorului
IMSP „Institutul Oncologic”, solicitând să i se acorde concediu neplătit (din cont
propriu) pentru zilele de 02 noiembrie 2022 și 10 noiembrie 2022, din motive personale
(f.d.85, vol.I), care la aceiași dată (01 noiembrie 2022) a fost contrasemnată de către șeful
Secției Mamologie, V. Cucieru, fiind aplicată mențiunea „accept”, înaintată în continuare
spre aprobare conducerii IMSP „Institutul Oncologic”.
După cum rezultă din mențiunea aplicată pe cererea din 01 noiembrie 2022 depusă
de Ludmila Chistruga, directorul IMSP „Institutul Oncologic”, Ruslan Baltaga la data de
02 noiembrie 2022 nu a aprobat cererea respectivă, aplicând mențiunea „nu se acceptă”.
La aceiași dată - 02 noiembrie 2022, prin Actul de constatare a încălcării disciplinei
muncii, Comisia în componența șefei Secției resurse umane – Tatiana Raducan, șefului
Serviciului juridic – Capcelea Silvia și auditorului intern, Secția audit – Bantea Olga, în
urma verificărilor întreprinse în partea ce ține de respectarea programului de muncă și a
obligațiilor de serviciu de către unii colaboratori ai Secției Mamologie, au constatat
încălcări a disciplinei muncii de către salariata Chistruga Ludmila, angajată în funcția de
medic-oncolog chirurg, care nu s-a prezentat la locul de muncă la 02 noiembrie 2022, cu
menționarea că i se vor cere explicații de rigoare conform art.208 alin.(1) din Codul
17
muncii pe marginea acestui caz privind absența nemotivată de la serviciu, care urmează
să fie prezentate de salariată în termen de 5 zile lucrătoare de la data solicitării (f.d.86,
vol.I).
La 03 noiembrie 2022, Chistruga Ludmila a recepționat un exemplar a solicitării de
a da explicații pe marginea absenței sale de la locul de muncă la 02 noiembrie 2022
(f.d.87, vol.I).
La 07 noiembrie 2022, Chistruga Ludmila a prezentat în scris explicațiile sale cu
privire la pretinsa încălcare a disciplinei muncii (f.d.22-23, vol.I).
Potrivit explicațiilor Ludmilei Chistruga la 01 noiembrie 2022, în jurul orei 08:40,
aflându-se la serviciu, a fost contactată telefonic de membrii familiei sale care au
informat-o despre o urgență care nu suferă amânare. Fiind o chestie urgentă de familie,
imediat a întocmit o cerere în conformitate cu prevederile art.120 din Codul muncii, cu
solicitarea să-i fie acordat concediu neplătit pentru data de 02 noiembrie 2022 și 10
noiembrie 2022. Despre faptul dat l-a informat imediat pe șeful Secției Mamologie,
explicându-i urgența pe care o avea, ultimul la rândul său, apreciind temeinicia cererii
sale, a contrasemnat-o, acceptându-i concediul neplătit pentru zilele solicitate. Cererea a
fost depusă de asistenta superioară direct la Secția Resurse umane aproximativ la ora
12:00-12:30, fiind recepționată de către angajații Secției Resurse umane. Atât dânsei, cât
și șefului Secției Mamologie nu li s-a comunicat de la Secția resurse umane despre faptul
că cererea nu a fost acceptată de către conducerea Instituției.
La 08 noiembrie 2022, conducerea IMSP „Institutul Oncologic” a emis ordinul
nr.437-ru, prin care a desfăcut din data de 08 noiembrie 2022 contractul individual de
muncă nr.1025 din 23 iulie 2009 încheiat cu Ludmila Chistruga, medic-oncolog chirurg
Secția Mamologie conform art.86 alin.(1) lit.h) din Codul muncii – absența fără motive
întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în
timpul zilei de muncă (f.d.24-25, vol.I).
Prin ordinul nr.437-ru din 08 noiembrie 2022 al IMSP „Institutul Oncologic” s-a
constatat comiterea abaterii disciplinare de către salariata Ludmila Chistruga manifestată
prin absența fără motive întemeiate de la lucru în timpul zilei de muncă 02 noiembrie
2022 stabilită prin Actul de constatare.
Temeiul legal de desfacere din inițiativa angajatorului a contractului individual de
muncă cu salariata Ludmila Chistruga a servit art.86 alin.(1) lit.h) din Codul muncii -
absența fără motive întemeiate de la locul de lucru timp de cel puțin 4 ore consecutive
(fără a ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă.
Conform art.86 alin.(1) din Codul muncii (în redacția legii în vigoare la data emiterii
ordinului contestat, 08 noiembrie 2022), concedierea – desfacerea din inițiativa
angajatorului a contractului individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a
celui pe durată determinată – se admite pentru următoarele motive: h) absența fără
motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de
masă) în timpul zilei de muncă.
Din prevederile art.86 din Codul muncii rezultă că încetarea contractului individual
de muncă din inițiativa angajatorului are loc în situații limitativ stabilite, care se pot
18
datora unor cauze imputabile salariatului sau care nu sunt legate de culpa salariatului,
precum și în unele situații ce țin de activitatea angajatorului și pentru alte motive
prevăzute de legislația muncii. Desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului
individual de muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată
include motivele care se aplică tuturor angajaților, precum și motivele care se aplică
numai anumitei categorii de salariați.
Temeiul de desfacere a contractului individual de muncă din inițiativa angajatorului
prevăzut la lit.h) al art.86 din Codul muncii poate avea loc pentru lipsa nemotivată de la
locul de lucru timp de 4 ore consecutive (fără a ține cont de pauza de masă) în timpul
zilei de muncă.
La examinarea acestor litigii, în special se va ține cont de următoarele aspecte:
timpul pauzei de masă nu se va lua în calculul celor 4 ore consecutive; nu poate fi
considerat temei de concediere absența datorată unor circumstanțe obiective,
independente de voința salariatului (de exemplu: îmbolnăvirea, cu toate că nu a prezentat
certificatul medical, dar se constată cu certitudine că persoana a fost bolnavă).
Absența de la lucru mai mult de patru ore în cursul zilei de muncă, ce-i dă dreptul
angajatorului să rezilieze contractul de muncă din acest temei, se consideră aflarea
nemotivată a salariatului în afara teritoriului unității cel puțin patru ore, cu care se află în
raport de muncă, sau în afara teritoriului obiectului, unde el trebuie să îndeplinească
lucrul încredințat în conformitate cu obligațiunile de muncă.
Rezumând cele constatate supra, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră pripită concluzia instanței de apel, bazată pe o apreciere vădit nerezonabilă a
probelor, care de altfel a servit la consolidarea soluției de respingere a acțiunii depuse de
Ludmila Chistruga, precum că acordarea concediului neplătit se legalizează prin
perfectarea în acest sens a ordinului de către persoana responsabilă, care la caz este
directorul IMSP „Institutul Oncologic”, Ruslan Baltaga, ordin care la caz nu a fost emis
de către ultimul în virtutea neacceptării a cererii recurentei/reclamante de acordare a
concediului neplătit, omisiunea a salariatei care nu poate fi imputată angajatorului, din
următoarele motive.
Întradevăr, legislația muncii prevede că absența nemotivată de la serviciu se
consideră și plecarea salariatului fără ordinul administrației/angajatorului în concediu de
odihnă anual, în concediu neplătit, în concediu de odihnă anual suplimentar, în concediu
de studii, folosirea abuzivă a zilelor de recuperare, abandonarea lucrului până la expirarea
acțiunii contractului de muncă încheiat pe un anumit termen, cu toate acestea, însă,
instanța de apel a omis faptul că dispozițiile prevăzute la lit.h) al art.86 din Codul muncii
(în redacția legii la data emiterii ordinului contestat și în actuala redacție) cert stabilesc că
aplicarea sancțiunii disciplinare în temeiul normei menționate este condiționată de
constatarea faptului ca absența de la lucru nemotivată trebuie să fie de cel puțin 4 ore și
mai mult în cursul zilei de muncă (fără a ține cont de pauza de masă), drept ce oferă
angajatorului să rezilieze contractul de muncă din acest temei.
Pe când la caz, după cum s-a stabilit supra, conform ordinului nr.369-ru din 03
octombrie 2022 „Cu privire la personal” emis de directorul IMSP „Institutul Oncologic”,
19
Ruslan Baltaga, în baza cererii personale, Ludmilei Chistruga, medic-oncolog chirurg,
Secția Mamologie, pe 0,5 salariu, i-a fost stabilit programul de muncă parțial, conform
următorului grafic: de la ora 08:30 – până la ora 12:00, pe motivul îngrijirii copilului în
vârstă de până la 10 ani, începând cu 01 octombrie 2022 – până la 01 octombrie 2023
(f.d.102, vol.I).
De aici rezultă că timpul real de muncă prestat de Ludmila Chistruga, medic-
oncolog chirurg, Secția Mamologie, coordonat cu angajatorul IMSP „Institutul
Oncologic”, era de 3,5 ore pe zi.
Prin urmare, instanța de apel nu a elucidat aspectul dacă temeiul legal, care a stat la
baza emiterii ordinului nr.437-ru din 08 noiembrie 2022 contestat de Ludmila Chistruga,
se încadrează în prevederile art.86 alin.(1) lit.h) din Codul muncii, având în vedere că
potrivit normei date de drept se consideră absența nemotivată de la locul de muncă timp
de 4 ore și mai mult în cursul zilei de muncă, în raport cu faptul că durata concretă a
timpului de muncă desfășurat de recurenta/reclamantă, în baza ultimelor modificări la
contractul individual de muncă, era parțial, adică fracționat (0,5 salariu), 3,5 ore pe zi, de
la ora 08:30 – până la ora 12:00, începând cu 01 octombrie 2022 – până la 01 octombrie
2023, iar că acest ordin era sau nu valabil la momentul emiterii contestat nu a fost
concretizat de instanța de apel.
Or, aplicarea sancțiunii sub formă de concediere în temeiul art.86 alin.(1) lit.h)
Codul muncii este condiționată de întrunirea cumulativă a două condiții: lipsa nemotivată
de la serviciu și lipsa nemotivată să fi avut loc 4 ore și mai mult pe parcursul zilei de
lucru.
Pe când la caz instanța de apel a stabilit lipsa nemotivată a reclamantei/recurentei de
la serviciu în ziua de 02.11.2022, însă în niciun mod nu verifică dacă aceasta a lipsit 4
sau mai multe ore.
Un alt aspect la care instanța de apel nu a formulat nicio motivare constituie
argumentul reclamantei că contrar art.87 alin.(1)-(4) din Codul muncii nu s-a solicitat
opinia consultativă a organului sindical, și totodată dacă aceasta constituie temei de
nulitate a ordinului.
Ține de menționat că art.87 are textul în redacția Legii nr.114 din 09.07.2020, în
vigoare 31.08.2020, care nu a fost suspus modificărilor și completărilor ulterioare, dar în
vigoare la data emiterii ordinului contestat – 08 noiembrie 2022.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că în baza tuturor
temeiurilor prevăzute de art.86 alin.(1) din Codul muncii, concedierea salariaților,
membri de sindicat, se va efectua cu consultarea prealabilă a organului sindical din
unitate, prin notificarea organului respectiv, care la rândul său își prezintă opinia în
termen de 10 zile lucrătoare de la data recepționării notificării.
Deși, legislația muncii, în special art.87 din Codul muncii, cert statuează că organele
sindicale își prezintă opinia consultativă în termen de 10 zile lucrătoare de la data
recepționării notificării angajatorului, totuși instanța de apel a lăsat fără apreciere faptul
că prin demersul nr.02-07/1250 din 07 noiembrie 2022, conducerea IMSP „Institutul
Oncologic” a solicitat președintelui Comitetului sindical al IMSP „Institutul Oncologic”,
20
Valentina Stratan opinia consultativă în vederea concedierii Ludmilei Chistruga, medic-
oncolog chirurg în secția Mamologie, în baza art.86 alin.(1) lit.h) din Codul muncii, în
legătură cu absența fără motive întemeiate de la lucru timp de 4 ore consecutive (fără a
ține cont de pauza de masă) în timpul zilei de muncă (f.d.60, vol.I), dar în același timp, în
următoarea zi, la 08 noiembrie 2022 angajatorul a emis ordinul nr.437-ru, prin care a
desfăcut din 08 noiembrie 2022 contractul individual de muncă nr.1025 din 23 iulie 2009
încheiat cu Ludmila Chistruga, medic-oncolog chirurg, Secția Mamologie, în baza art.86
alin.(1) lit.h) din Codul muncii.
Distinct de acesta, nu este clar din care motiv la 10 februarie 2023, cu mult după
emiterea ordinului contestat, conducerea IMSP „Institutul Oncologic” prin demersul
nr.02-07/111 a solicitat repetat opinia consultativă a Comitetului sindical al IMSP
„Institutul Oncologic” cu privire la concedierea Ludmilei Chistruga în temeiul art.86
alin.(1) lit.h) din Codul muncii (f.d.76, vol.I).
La fel, nu s-a dat apreciere înscrisurilor parvenite de la Comitetul Sindical al IMSP
„Institutul Oncologic” cum ar fi: răspunsul nr.06 din 13 februarie 2023, la demersul
nr.02-07/111 din 10 februarie 2023, prin care s-a comunicat directorului IMSP „Institutul
Oncologic”, Ruslan Baltaga că în adresa organului sindical nu a parvenit o asemene
adresare din 07 noiembrie 2022 privind emiterea avizului consultativ pe marginea
concedierii Ludmilei Chistruga, precum și procesul-verbal nr.2 din 14 februarie 2023 a
ședinței Comitetului sindical al IMSP „Institutul Oncologic” din care rezultă că în adresa
Sindicatelor nu a parvenit nicio adresare a angajatorului privitor la solicitarea în prealabil
a opiniei consultative a organului sindical din instituție pe marginea concedierii Ludmilei
Chistruga în luna noiembrie 2022 și după decurgerea a 3 luni de la concediere a Ludmilei
Chistruga Comitetul sindical nu poate oferi/prezenta un aviz consultativ, reieșind din
faptul că subiectul este consumat și Chistruga Ludmila nu mai este membru al
Organizației sindicale din cadrul Institutului Oncologic (f.d.77-80, vol.I).
Cele nominalizate supra, denotă faptul că Curtea de Apel Chișinău per ansamblu nu
a efectuat o apreciere multiaspectuală, completă și nemijlocită probelor administrate la
materialele dosarului întru elucidarea circumstanțelor cauzei ce pot duce la emiterea unei
hotărâri judecătorești întemeiate și legale, apreciindu-le în mod nerezonabil.
În contextul expus, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
instanța de apel trebuia să indice cu suficientă claritate motivele pe care și-a întemeiat
decizia, iar având în vedere caracterul determinant al concluziilor sale, să precizeze
noțiunile ce implică o apreciere a faptelor și probelor dezbaterii.
În cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit la
cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat acțiunea posibilitatea de
a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o
încălcare a dreptului la un proces echitabil (speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09
decembrie 1994).
Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,
înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile
și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce în prezentul litigiu lipsește.
21
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că corectarea erorii instanței
de apel la judecarea cauzei în ordine de recurs nu este posibilă, completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție concluzionează de a admite recursul, de a casa integral decizia
instanței de apel și de a trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel, în alt complet de
judecată.
La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și
reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, cu respectarea dreptului
părților la un proces echitabil.
În conformitate cu art.431, art.445 alin.(1) lit.c) și alin.(3) din Codul de procedură
civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se admite recursul declarat de Chistruga Ludmila, reprezentată de avocata Oxana
Ivanov,
Se casează integral decizia din 10 octombrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în
cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Chistruga Ludmila
împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Institutul Oncologic” cu privire la
anularea ordinului privind aplicarea sancțiunii disciplinare, restabilirea la locul de muncă,
încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la locul de muncă, încasarea
prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată, cu trimiterea cauzei spre
rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Lilia Roic-Botezatu
22