2ra-1185/23 — anularea ordinelor de sanctionare disciplinară, restabilirea în functie, încsarea salariului pentru lipsa fortata de la muncă, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1185/23 — anularea ordinelor de sanctionare disciplinară, restabilirea în functie, încsarea salariului pentru lipsa fortata de la muncă, repararea prejudiciului moral si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Petru Plotnic,

reprezentat de avocatul Diana Sanduleac,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Petru Plotnic împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice „Centrul Național de

Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” cu privire la anularea ordinelor de

sancționare disciplinară, anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de

muncă, încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la

muncă și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1185/23

nr. PIGD 2-20046362-01-2ra-22082023)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în vigoare până 01 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. L. Mitrofan

Curtea de Apel Chișinău, jud. N. Budăi, A. Bostan, G. Dașchevici

09 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Petru

Plotnic, reprezentat de avocatul Diana Sanduleac,,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

a depus cerere de chemare în judecată împotriva Instituției Medico-Sanitare

Publice „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” (în

continuare IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească”) cu privire la anularea ordinelor de sancționare disciplinară,

anularea ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea

salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și compensarea

cheltuielilor de judecată.

contractului individual de muncă nr. 11 din 02 februarie 2004 a fost angajat în

funcția de medic în cadrul IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească”, Substația AMU Sîngerei.

nr. 589/1-p din 01 august 2019 și nr. 774/1-p din 24 octombrie 2019 i-au fost

aplicate trei sancțiuni disciplinare sub formă de mustrare aspră.

sancțiune disciplinară sub formă de concediere din data de 06 februarie 2020, cu

desfacerea contractului individual de muncă nr. 11 din 02 februarie 2004.

disciplinare sub formă de concediere, deoarece nu a comis încălcările indicate în

acesta, careva plângeri de la pacienți nu a avut.

cu încălcarea prevederilor art. 206 alin. (4) din Codul muncii, care prevede că

pentru aceeași abatere disciplinară nu se poate aplica decât o singură sancțiune

dar în privința sa, pentru aceeași încălcare improvizată și scrisă în ordinele de

1

aplicare a mustrărilor aspre, precum și în ordinul de concediere, ca urmare a trei

sancțiuni de mustrare aspră.

categorii de sancțiuni disciplinare, însă în privința sa intenționat a fost aplicată

cea mai aspră sancțiune disciplinară la intervale foarte mici, doar cu scopul de a-

l putea concedia pentru că avea relații ostile cu șeful direct din teritoriu.

de chemare în judecată, la 02 aprilie 2020, reclamantul a expediat prin intermediul

poștei cerere prealabilă, însă nu a primit nici un răspuns.

ordinelor nr. 488/1-p din 26 iunie 2019 „Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare” sub formă de mustrare aspră; nr. 589/1-p din 01 august 2019 „Cu

privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” sub formă de mustrare aspră;

nr. 774/1-p din 24 octombrie 2019 „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare”

sub formă de mustrare aspră; anularea ordinului nr. 84p din 03 februarie 2020 „Cu

privire la concedierea disciplinară”, în baza căruia lui Petru Plotnic, medic la

Substația AMU Sîngerei, a fost aplicată sancțiune disciplinară sub formă de

concediere din data de 06 februarie 2020, cu desfacerea contractului individual de

muncă nr. 11 din 02 februarie 2004; restabilirea la locul de muncă; încasarea

salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă, începând cu 06

februarie 2020 până la restabilirea la locul de muncă și compensarea cheltuielilor

de judecată.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins acțiunea depusă de Petru Plotnic, ca neîntemeiată (vol. I,

f.d. 158, 161-169).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

hotărârea din 21 septembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a

remis cauza spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată (vol. I,

f.d. 222, 223-227).

2

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE DUPĂ REJUDECARE

Centru, s-a respins acțiunea depusă de Petru Plotnic în partea pretențiilor privind

anularea ordinelor emise de IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală

Urgentă Prespitalicească” nr. 488/1-0 din 26 iunie 2019 și nr. 589/1-p din 01

august 2019, ca tardivă.

ordinului de concediere, restabilirea la locul de muncă, încasarea salariului pentru

lipsa forțată de la locul de muncă și încasarea cheltuielilor de judecată.

Urgentă Prespitalicească” nr. 84 p din 03 februarie 2020 „Cu privire la

concedierea disciplinară”, potrivit căruia lui Petru Plotnic i s-a aplicat sancțiunea

disciplinară sub formă de concediere.

Substației Asistență Medicală Urgentă Sîngerei, Stația AMU Nord.

Prespitalicească” în beneficiul lui Petru Plotnic salariu pentru lipsa forțată de la

serviciu, pentru perioada 06 februarie 2020 – 16 noiembrie 2022, inclusiv, în sumă

de 505 001,30 MDL cu reținerile retribuțiilor necesare de a fi achitate în bugetul

de stat, stabilite prin lege.

Prespitalicească” în beneficiul lui Petru Plotnic suma de 5 000 MDL cu titlu de

compensare a cheltuielilor de judecată.

alin. (7), art. 256 alin. (1) lit. b) din Codul muncii, s-a dispus executarea imediată

a hotărârii în partea restabilirii la locul de muncă deținut și încasării unui salariu

mediu, în sumă de 14 623,59 MDL, calculat conform adeverinței nr. 083 din 29

iulie 2020 (vol. II, f.d. 16, 23-43).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Urgentă Prespitalicească” a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 16

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 13 februarie 2023 a

depus cererea de apel motivată (vol. II, f.d. 19-20, 58, 62-73).

3

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL DUPĂ REJUDECARE

apelul declarat de IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească”. S-a casat hotărârea din 16 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii pretențiilor reclamantului privind

anularea ordinului nr. 84p din 03 februarie 2020, restabilirii la locul de muncă și

încasarea salariului pentru perioada absenței forțate de la muncă, cu emiterea în

partea casată a unei noi hotărâri prin care s-au respins pretențiile ca neîntemeiate.

În rest, în partea respingerii pretențiilor din acțiune ca tardive, hotărârea din 16

noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a menținut fără

modificări (vol. II, f.d. 104, 105-117).

2019, șeful SAMU Sîngerei, Elvira Tronciu, a întocmit nota-informativă cu

privire la analiza și corectitudinea îndeplinirii fișelor de solicitare f-110/e și

calitatea asistenței medicale acordate pacienților de către medicul Petru Plotnic de

la SAMU Sîngerei (vol. I, f.d. 75-76 recto-verso).

Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească”, responsabil Stația AMU „Nord”,

Igor Prisacaru, a înaintat Centrului Național de Asistență Medicală Urgentă

Prespitalicească demersul înregistrat sub nr. 01-14/2253, prin care a solicitat

examinarea cazului medicului Petru Plotnic de la SAMU Sîngerei în cadrul

Comisiei curativ medicale din cadrul Centrului Național de Asistență Medicală

Urgentă Prespitalicească, în baza notei informative din 16 decembrie 2019 (vol. I,

f.d. 74).

curativ-medicale de control a IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală

Urgentă Prespitalicească”, în temeiul art. 208 alin. (1) din Codul muncii, a

solicitat de la angajatul Petru Plotnic, să prezinte în forma scrisă explicații în

termen de 5 zile despre neconformitățile depistate în completarea documentației

medicale. Totodată, l-a invitat la ședința Comisiei curativ-medicale la 22 ianuarie

2020, ora 11:00, în cadrul căreia urmau fi examinate materialele procedurii

disciplinare (vol. I, f.d. 49, 77).

următoarele abateri disciplinare comise de către medicul Petru Plotnic:

4

- administrarea în tratamentul pacienților a preparatelor care nu produc

efectul scontat în patologia stabilită și nu sunt conform prevederilor

PCN;

- neinformarea pacienților despre complicațiile care pot surveni în

cazurile refuzului de a fi transportați pentru tratament în instituție

medicală spitalicească, pentru ce pacientul trebuie să semneze, contrar

Legii ocrotirii sănătății nr. 411/1995 (art. 23 alin. (1) – pacientului este

necesar pentru orice prestație medicală propusă), Legii cu privire la

exercitarea profesiunii de medic nr. 264/2005 (art. 17 alin. (1) lit. h),

j) – este obligat să ceară consimțământul pacientului pentru orice

prestare medicală și să consemneze refuzul pacientului pentru orice

prestare medicală), Legii privind protecția datelor cu caracter personal

nr. 133/2011 (art. 5 alin. (1) – prelucrarea datelor cu caracter personal

se efectuează cu consimțământul subiectului datelor cu caracter

personal);

- completarea fișelor de solicitare se efectuează cu încălcarea

prevederilor Instrucțiunii privind completarea Fișei de solicitare a

asistenței medicale de urgență (f. l10/e), aprobată prin ordinul

MSMPS nr. 1079 din 30 decembrie 2016 (nu se completează toate

compartimentele, scris neciteț, diagnostic incorect, codificarea

patologiei incorecte, etc.);

- lipsa traseelor ECG în cazul patologiei care prevede efectuarea

obligatorie a traseului ECG, pentru excluderea urgențelor

cardiovasculare majore, care pun viața pacientului în pericol;

- diagnosticul stabilit nu corespunde datelor clinice obiective,

anamnezei, acuzelor, nu se efectuează investigațiile necesare conform

PCN și SMDT (pulsoximetria, glucometria, traseul ECG, etc.);

- lipsa nemotivată pe parcursul anului 2019 de la instruirile petrecute de

Centrul de instruire în domeniul medicinei de urgență și calamităților

(5 module: urgențe cardio-vasculare, traumatologie, toxicologice,

terapeutice, infecțioase), contrar prevederilor fișei postului.

temei de aplicare a prevederilor art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, întrucât

constituie responsabilități și obligații profesionale prevăzute de fișa postului a

medicului de urgență, adusă la cunoștința lui Petru Plotnic sub semnătură la 27

iunie 2017.

5

disciplinare sub formă de concediere a fost emis în termen de o lună de la data

primirii propunerii Comisiei curativ-medicale de control despre constatarea

abaterii disciplinare, termen prevăzut de Lege.

ianuarie 2020, salariatului Petru Plotnic i s-a cerut să depună explicații în termen

de 5 zile și a fost invitat la ședința Comisiei curativ-medicale de control pentru a

da explicații referitor la presupusele încălcări disciplinare. Însă, acesta nu a depus

explicații și nu s-a prezentat în cadrul ședinței comisiei, iar acest fapt nu poate fi

imputat angajatorului.

concediere a reclamantului, au fost respectate prevederile art. 87 alin. (1) din

Codul muncii, la 30 ianuarie 2020, IMSP „Centrul Național de Asistență Medicală

Urgentă Prespitalicească” a expediat Comitetului sindical demersul nr. 01-

15/153, prin care a fost solicitată opinia consultativă la concedierea salariatului

Petru Plotnic în temeiul art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii, iar conform

răspunsului Comitetului sindical nr. 09-02 din 30 ianuarie 2020 Petru Plotnic nu

este membru de sindicat (vol. I, f.d. 86, 87).

cadrul ședinței Comisiei curativ-medicale de control nu a fost examinată

documentația medicală și nu au fost stabilite încălcările concrete ale lui Petru

Plotnic. Or, faptele comise de către medicul Petru Plotnic au fost examinate de

către o Comisie specializată în domeniul medical, formată din medici-specialiști.

Cu atât mai mult că, reclamantul nu a formulat vreun demers prin care ar fi

solicitat audierea în cadrul examinării cauzei a unui specialist sau expert, care ar

da apreciere argumentelor Comisiei în privința acțiunilor sale ca medic, fapt ce

denotă acordul tacit al ultimului cu concluziile Comisiei referitor la

acțiunile/inacțiunile sale comise în cadrul desfășurării activității profesionale.

asigură activitatea de cercetare a faptelor sesizate ca abateri disciplinare sub

aspect medical și constată existența acestor abateri, iar ziua constatării abaterilor

disciplinare reprezintă momentul întocmirii procesului-verbal. Prin urmare, doar

Comisia curativ-medicală de control are competența de a constata săvârșirea unei

abateri disciplinare sub aspect medical de către salariat.

nr. 84 p din 03 februarie 2020 „cu privire la concediere disciplinară” a fost emis

6

de organul competent, cu respectarea procedurii și aplicarea corectă a normelor

materiale, fapt ce atestă că nu există temeiuri legale pentru anularea acestuia.

procedurii de concediere a reclamantului, Curtea de Apel Chișinău a conchis că

urmează a fi respinse cerințele privind anularea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare sub formă de concediere nr. 84-p din 03 februarie 2020, restabilirea

la locul de muncă, încasarea salariului pentru întreaga perioadă de absență forțată

de la muncă și compensarea cheltuielilor de judecată.

salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă este subsecventă pretenției de

anulare a ordinului de concediere. Respectiv, în condițiile în care s-a constatat că

eliberarea din funcție a reclamantului este legală, nu poate fi admis capătul de

cerere cu privire la încasarea salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Sanduleac, a dispus prin intermediul oficiului poștal cerere de recurs împotriva

deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei

recurate și menținerea hotărârii din 16 noiembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (vol. II, f.d. 121-123, 132 recto-verso).

ARGUMENTELE RECURSULUI

Sanduleac, în esență, a indicat circumstanțe de fapt și de drept similare celor din

cererea de chemare în judecată și în referința depusă la cererea de apel și anume

că nu a comis încălcările indicate în acest ordin și consideră că dacă chiar ar fi

fost careva omisiuni în completarea fișelor, aceasta nu este motiv de aplicare a

celei mai aspre sancțiuni disciplinare.

a cercetat multiaspectual circumstanțele importante, or, unul din argumentele de

baza a acțiunii a fost faptul că sancțiunea disciplinară i-a fost aplicată contrar

prevederilor art. 206 alin. (4) din Codul muncii, care interzice sancționarea

repetată pentru aceiași abatere disciplinară. În cazul din speță, Petru Plotnic a fost

pedepsit de trei ori cu mustrare aspră, iar ulterior cu concediere pentru aceeași

presupusă abatere disciplinară. Însă, instanța de apel, a respins argumentele

7

reclamantului în privința acestui aspect cu o frază generică că „încălcările au fost

diferite”, fără a analiza ordinele de sancționare emise în privința lui Petru Plotnic,

pentru a constata că sunt pe aceleași presupuse încălcări inventate și formale.

speță, lipsește un element esențial al răspunderii disciplinare – rezultatul

periculos. Or, la caz, presupusele abateri disciplinare nu au dus la careva

consecințe negative. Iar, pentru aplicarea unei sancțiuni disciplinare urmează să

fie întrunite trei elemente constitutive: fapta ilicită, rezultat periculos și legătura

cauzală dintre fapta ilicită și rezultatul periculos. Astfel, Petru Plotnic nu poate fi

tras la răspundere disciplinară pentru aceste fapte.

aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de mustrare aspră, nu a contestat

sancțiunile anterioare aplicate până la concediere. Acesta a arătat că nu a fost de

acord cu respectivele sancțiuni, însă ele i-au fost aplicate într-un interval de timp

atât de scurt, încât nu a reușit să reacționeze la toate pretinsele ilegalități comise

de angajator, fiind afectat de o stare continuă de stres încă de la prima sancțiune

disciplinară.

Curții Supreme de Justiție nr. 9 din 22 decembrie 2014 „privind practica judiciară

a examinării litigiilor care apar în cadrul încheierii, modificării și încetării

contractului individual de muncă”, urmează a fi motivată și concluzia instanței

privind corectitudinea sancțiunii aplicate anterior, indiferent dacă aceasta a fost

sau nu contestată de salariat. În condițiile speței, însă, Curtea de Apel Chișinău nu

motivat corectitudinea sancțiunilor aplicate.

dreptul său discreționar la stabilirea sancțiunii disciplinare, or, art. 206 din Codul

muncii prevede mai multe categorii de sancțiuni disciplinare. Respectiv, la

stabilirea sancțiunii, trebuie să se ține cont de criteriile de individualizare a

răspunderii disciplinare, și anume: gravitatea abaterii disciplinare comise,

împrejurările în care a fost săvârșită, urmările abaterii și de alte circumstanțe

obiective. În speță, însă, angajatorul nu a ținut cont de gravitatea abaterilor

disciplinare și de faptul că acțiunile/inacțiunile salariatului nu au dus la consecințe

periculoase și, în mod intenționat, a aplicat cea mai aspră sancțiune disciplinară

la intervale foarte mici, doar cu scopul de a fi concediat pentru că avea relații

ostile cu șeful din teritoriu.

8

ASPECTE DE PROCEDURĂ ÎN RECURS

de Asistență Medicală Urgentă Prespitalicească” a solicitat declararea recursului

lui Petru Plotnic ca fiind inadmisibil, din motiv că argumentele recursului nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă sau, după caz, respingerea recursului și menținerea fără

modificări a deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în conformitate

cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de

Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în

vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din

Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție

până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate rezultă

că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări

procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile

depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei

legi

reprezentat de avocatul Diana Sanduleac, împotriva deciziei din 06 aprilie 2023 a

Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă în vigoare până la 01 septembrie

2023

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cît și hotărîrile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

9

momentul depunerii recursului:

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.”

„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

10

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit extrasului din e-mailul Zimbra cu

adresa „valentina.trifan@justice.md”, copia deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții

de Apel Chișinău a fost notificată în mod electronic reprezentantului recurentului,

avocatului Diana Sanduleac, la 13 iunie 2023 (vol. II, f.d. 118 verso).

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost predată oficiului

poștal în data de 05 august 2023 (vol. II, f.d. 132).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

11

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii

și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-

ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv

nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața

Curții de Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din

Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel

Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

12

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei

cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder contra

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230). Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services contra Franței, § 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141,

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers contra Suediei, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Petru Plotnic,

reprezentat de avocatul Diana Sanduleac, ca fiind vădit neîntemeiat.

art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul lui Petru Plotnic, reprezentat de avocatul Diana

Sanduleac.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

13