2rac-106/23 — incasarea dobinzii, indexarea sumelor adjudecate, incasarea prejudiciului si compensarea cheltuielilor de judecata.

2rac-106/23 — incasarea dobinzii, indexarea sumelor adjudecate, incasarea prejudiciului si compensarea cheltuielilor de judecata. (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.2rac-106/23

2-19025263-01-2rac-05062023

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Vulcănești (jud: I. Botezatu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G. Colev, A. Curdov, Șt. Starciuc)

Î N C H E I E R E

24 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Întreprinderea Mixtă „Dak

Investments” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de administratorul

insolvabilității Ispas Iurie,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Întreprinderea

Mixtă „Dak Investments” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Întreprinderii cu

Capital Străin „Bulgari Winery” Societate cu Răspundere Limitată cu privire la

încasarea dobânzii de întârziere, indexarea sumelor adjudecate, încasarea prejudiciului

și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost

admis apelul declarat de Întreprinderea Mixtă „Dak Investments” Societate cu

Răspundere Limitată, reprezentată de administratorul insolvabilității Ispas Iurie, casată

parțial hotărârea din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești în

partea încasării cheltuielilor de asistență juridică și pronunțată în această parte o

hotărâre nouă de respingere a acțiunii ca neîntemeiată, în rest, hotărârea primei instanțe

a fost menținută,

c o n s t a t ă:

La 30 ianuarie 2019, ÎM „Dak Investments” SRL a depus cerere de chemare în

judecată împotriva ÎCS „Bulgari Winery” SRL cu privire la încasarea dobânzii de

întârziere, indexarea sumelor adjudecate, încasarea prejudiciului cauzat și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 22 septembrie 2015 s-a adresat în

judecată împotriva ÎCS „Bulgari Winery” SRL, solicitând încasarea datoriei rezultate

din contractul nr.1 din 02 septembrie 2013 privind furnizarea strugurilor pentru

producerea vinului în sumă de 3020741 de lei, dobânzii de întârziere în sumă de

928041,70 de lei și compensarea cheltuielilor de judecată. În procesul examinării

cauzei, ÎCS „Bulgari Winery” SRL a depus acțiune reconvențională împotriva sa,

solicitând încasarea sumei de 100165,32 de lei cu titlu de cheltuieli pentru prelucrarea și

păstrarea strugurilor ca materie primă.

1

Prin hotărârea din 16 februarie 2016 a Judecătoriei Taraclia a fost respinsă acțiunea

inițială depusă de ÎM „Dak Investments” SRL și acțiunea reconvențională depusă de

ÎCS „Bulgari Winery” SRL.

Prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul s-a admis apelul

declarat de ÎM „Dak Investments” SRL. S-a casat parțial hotărârea din 16 februarie

2016 a Judecătoriei Taraclia în partea respingerii acțiunii depuse de ÎM „Dak

Investments” SRL și pronunțată în această parte o hotărâre nouă de admitere a acțiunii.

S-a declarat nulitatea absolută a acordului adițional din 01 decembrie 2013 la contractul

nr.1 din 02 septembrie 2013 privind furnizarea strugurilor pentru producerea vinului,

încheiat între ÎM „Dak Investments” SRL și ÎCS „Bulgari Winery” SRL. S-a încasat din

contul ÎCS „Bulgari Winery” SRL în beneficiul ÎM „Dak Investments” SRL suma de

3020741 de lei cu titlu de datorie, 928041,70 de lei cu titlu de dobândă de întârziere și

87504 lei taxa de stat. În rest, hotărârea din 16 februarie 2016 a Judecătoriei Taraclia, a

fost menținută.

Prin încheierea irevocabilă din 07 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție a fost

considerat inadmisibil recursul declarat de ÎCS „Bulgari Winery” SRL.

Decizia irevocabilă din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul a fost executată

integral la 05 decembrie 2018.

Cu trimitere la prevederile art.267 alin.(1) și art.619 din Codul civil, ÎM „Dak

Investments” SRL a notat că pentru perioada de judecare a cauzei nominalizate supra

(22 septembrie 2015 – 07 martie 2018) nu au fost calculate și solicitate dobânzile de

întârziere care sunt pasibile de aplicate față de sumele încasate din contul ÎCS „Bulgari

Winery” SRL.

Cu referire la art.585 și art.619 din Codul civil, reclamanta a remarcat că suma

dobânzilor de întârziere pentru perioada examinării cauzei civile (22 septembrie 2015 –

07 martie 2018), constituie 1515336,10 lei.

Cu privire la cel de-al doilea capăt de cerere, reclamanta a notat că acesta este

bazat pe prevederile art.253 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, care statuează

că la cererea creditorului sau a debitorului, instanța care a soluționat cauza efectuează,

printr-o încheiere în funcție de situația de la momentul executării hotărârii, indexarea

sumelor adjudecate prin hotărârea pronunțată. Cererea de indexare a sumelor adjudecate

se examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul, data

și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea indexării.

Potrivit informațiilor Biroului Național de Statistică, pentru perioada 22 septembrie

2015 – 07 martie 2018, rata inflației în perioada septembrie 2015 – martie 2018, a

constituit 15,68%.

Mărfurile și serviciile în valoare de 3020741 de lei în perioada septembrie 2015 -

martie 2018, au valorat 3494370,50 de lei.

Cu trimitere la art.253 din Codul de procedură civilă, reclamanta a menționat că

suma indexării sumelor adjudecate pentru perioada examinării cauzei, constituie

473629,50 de lei.

Cu trimitere la art.94 alin.(1) și art.96 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

reclamanta a indicat că este îndreptățită de a solicita și încasarea din contul pârâtei

cheltuielilor de judecată suportate la judecarea cauzei civile nominalizate supra.

2

Astfel, în perioada de judecare a cauzei (22 septembrie 2015 – 07 martie 2018), ÎM

„Dak Investments” SRL a fost asistată de 2 avocați din cadrul BAA „Avornic și

Partenerii”, iar conform evidenței dosarului au avut loc peste 10 ședințe de judecată, cu

deplasarea avocaților; peste 50 de consultații a clientului, 2 expertize, studierea practicii

judiciare, fapt ce a dus la suportarea cheltuielilor pentru asistență juridică în mărime

totală de 600000 de lei.

În contextul enunțat, ÎM „Dak Investments” SRL a solicitat admiterea acțiunii și

încasarea din contul ÎCS „Bulgari Winery” SRL în beneficiul său a sumei de

1515336,10 lei cu titlu de dobândă de întârziere, indexarea sumelor adjudecate prin

decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, încasarea sumei de 473629,50 de

lei cu titlu de prejudiciu cauzat în urma inflației valutei naționale pe perioada 22

septembrie 2015 – 07 martie 2018, încasarea sumei de 600000 de lei cu titlu de

cheltuieli de judecată și taxa de stat.

La 20 noiembrie 2020, ÎM „Dak Investments” SRL a depus cerere de concretizare

a pretențiilor din acțiune, solicitând încasarea din contul ÎCS „Bulgari Winery” SRL în

beneficiul său a sumei de 1515336,10 lei cu titlu de dobândă de întârziere, indexarea

sumelor adjudecate prin decizia irevocabilă din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel

Cahul, încasarea sumei de 473629,50 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat în urma inflației

valutei naționale în perioada 22 septembrie 2015 – 07 martie 2018, sumei de 1000000

de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a sumei de 50000 de lei taxa de stat (f.d.205-

222, vol.I).

În motivarea acțiunii concretizate, ÎM „Dak Investments” SRL a indicat că este în

drept să solicite dobânda de întârziere pentru perioada 19 septembrie 2013 – 16

septembrie 2015, întrucât Curtea de Apel Cahul în decizia din 19 decembrie 2017 a

admis integral acțiunea sa de încasare a dobânzii de întârziere pentru perioada de la 19

septembrie 2013 – 16 septembrie 2015 din suma datorată 3020741 de lei, ceea ce a

constituit în total suma de 928041,70 de lei. Ce ține de dobânzile de întârziere pe

perioada examinării cauzei, nu a depus cerere de concretizare, respectiv instanța de apel

nu s-a pronunțat în privința acestora. Pe lângă acestea, instanța de apel nici nu a indicat

că acțiunea s-a admis parțial sau că în partea dobânzilor de întârziere calculate până la

data pronunțării cauzei, urmează a fi respinse, dimpotrivă a indicat că acțiunea ÎM „Dak

Investments” SRL se admite integral.

Cu atât mai mult, în perioada examinării cauzei, ÎCS „Bulgari Winery” SRL nu a

achitat datoria în mărime de 3020741 de lei, și ținând cont de concluziile deciziei din 19

decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, care a devenit irevocabilă prin încheierea din

07 martie 2018 a Curții Supreme de Justiție, pârâta este obligată la plata dobânzilor de

întârziere calculate pe perioada de judecare a cauzei (22 septembrie 2015 – 07 martie

2018).

Cu trimitere la art.123 alin.(2) din Codul de procedură civilă, ÎM „Dak

Investments” SRL consideră că obligația este purtătoare de dobândă de întârziere care a

fost demonstrată printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă (decizia din 19 decembrie

2017 a Curții de Apel Cahul) și nu este obligată să demonstreze din nou acest fapt, în

situația în care Curtea de Apel Cahul a constatat drept veridice și corecte dobânzile de

întârziere calculate pentru perioada 19 septembrie 2023 – 16 septembrie 2015 din care

3

motiv dobânzile calculate pentru perioada următoare în care pârâtul la fel nu a achitat

datoria (22 septembrie 2015 – 07 martie 2018) urmează să fie calculate după aceiași

formulă legală. Or, potrivit art.254 alin.(3) din Codul de procedură civilă, după ce

hotărârea rămâne irevocabilă, părțile și ceilalți participanți la proces, precum și

succesorii lor în drepturi, nu pot înainta o nouă cerere de chemare în judecată cu

aceleași pretenții și în același temei, nici să conteste în alt proces faptele și raporturile

juridice stabilite în hotărârea judecătorească irevocabilă.

Reclamanta a subliniat că în prezenta acțiune nu înaintează aceleași pretenții și în

baza aceluiași temei, or, în litigiul anterior a solicitat calcularea și încasarea dobânzii de

întârziere pe toată perioada examinării cauzei, începând cu data depunerii acțiunii –

până la pronunțarea hotărârii, însă fără a concretiza cuantumul sumei, deoarece la acel

moment se afla în imposibilitate să determine acestă sumă pentru că nu avea cum să

cunoască când se va pronunța o hotărâre definitivă și irevocabilă și deja având o

hotărâre definitivă, prin prisma principiului disponibilității în drepturi, a depus acțiune

civilă separată, prin care solicită încasarea dobânzilor de întârziere în sumă de

1515336,10 lei pentru perioada de judecare a cauzei civile conexe (22 septembrie 2015

– 07 martie 2018).

Consideră că în prezentul litigiu nu sunt aplicabile prevederile art.265 lit.b) CPC,

deoarece Curtea de Apel Cahul nu s-a pronunțat pentru admiterea sau neadmiterea

dobânzilor de întârziere pentru perioada anterioară de judecare a cauzei civile. Or, odată

ce pârâta a reținut plata pentru bunurile procurate pentru perioada 19 decembrie 2017 –

07 martie 2018 și în general pentru perioada de la data depunerii acțiunii, adică din 22

septembrie 2015, este în drept să calculeze dobânzile de întârziere, deoarece pârâta s-a

folosit de mijloace financiare străine.

De altfel, pârâta a executat integral obligația de achitare a datoriei la data de 05

decembrie 2018, cu mult după rămânerea irevocabilă a hotărârii din 07 martie 2018.

De asemenea, la caz, nu sunt aplicabile prevederile art.22 și 24 din Codul de

executare potrivit cărora, executorul judecătoresc este în drept să calculeze dobânzi de

întârziere, deoarece procedura de executare a fost încetată, și prin urmare, nu are

posibilitatea să se adreseze la executorul judecătoresc prin prisma acestor norme de

drept, dar prin adresare în judecată cu acțiune civilă separată. Cu atât că, în încheierea

irevocabilă din 27 martie 2019, Curtea Supremă de Justiție a reținut că competentă la

examinarea acțiunii privind la indexarea sumelor adjudecate, încasarea dobânzii de

întârziere și cheltuielilor de judecată, este Judecătoria Cahul, sediul Central.

Reclamanta a încercat să soluționeze pe cale amiabilă litigiul, prin expedierea în

adresa pârâtei a somației, recepționată la 14 decembrie 2018, fapt recunoscut de către

ultima, însă nu s-a soldat cu succes.

În viziunea reclamantei, prin prisma art.123 alin.(2) și art.254 din Codul de

procedură civilă, obligația este purtătoare de dobândă de întârziere, deoarece a fost

demonstrat printr-o hotărâre judecătorească irevocabilă și respectiv nu este obligată să

demonstreze din nou acest fapt, odată ce Curtea de Apel Cahul a constatat drept veridice

și corecte dobânzile de întârziere calculate pentru perioada 19 septembrie 2013 – 16

septembrie 2015, este indubitabil că dobânzile calculate pentru perioada următoare în

4

care pârâta la fel nu a achitat datoria (22 septembrie 2015 – 07 martie 2018), să fie

calculate dobânzi de întârziere după aceeași formulă legală.

Cu trimitere la art.619 alin.(1) și (2) din Codul civil, reclamanta a remarcat că a

fost prejudiciată încontinuu pe tot parcursul examinării cauzei, de aceea este îndreptățită

să actualizeze cuantumul dobânzilor de întârziere, acestea fiind recalculate pentru o

perioadă adițională, începând cu data depunerii acțiunii.

Cu referire la art.267 alin.(1) din Codul civil, reclamanta a notat că termenul de

prescripție de 3 ani are o altă semnificație, și anume, că în această perioadă de timp

urmează să depună o acțiune în judecată pentru a-și putea apăra dreptul încălcat. Acest

termen a fost îndeplinit și respectiv a fost prejudiciată și după depunerea acțiunii, fiind

îndreptățită să actualizeze cuantumul dobânzilor de întârziere pe parcursul examinării

cauzei în conformitate cu art.619 din Codul civil, care prevede că dobânzile de

întârziere se calculează pe toată perioada de întârziere.

Cu referire la art.277 alin.(1) și (2) din Codul civil, reclamanta a menționat că

odată ce acțiunea a fost depusă la 22 septembrie 2015, termenul de prescripție a fost

întrerupt, respectiv este îndreptățită la calcularea dobânzii de întârziere pentru o

perioadă de 3 ani.

De asemenea, reclamanta consideră că în speță nu sunt aplicabile prevederile

art.283 din Codul civil, or, dreptul principal, la care a avut dreptul la prestațiile

suplimentare legate de dreptul principal, nu a fost prescris, fapt confirmat prin decizia

irevocabilă din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, prin care s-a încasat din

contul pârâtei datoria contractuală în sumă de 3020741 de lei.

În opinia ÎM „Dak Investments” SRL termenul de 3 ani de înaintare a acțiunii în

judecată, a început să curgă de la data emiterii deciziei - 19 decembrie 2017 a Curții de

Apel Cahul, întrucât din această dată obligația este purtătoare de dobândă de întârziere,

odată ce instanța de apel a constatat ca fiind întemeiate și corecte dobânzile de întârziere

calculate pentru perioada 19.09.2013 – 16.09.2015. Respectiv, dobânzile calculate

pentru perioada următoare, în care pârâta, la fel, nu a achitat datoria (22.09.2015 –

07.03.2018) urmează să fie calculate dobânzi de întârziere după aceeași formulă legală.

Totodată, reclamanta consideră că prin prisma art.253 CPC este în drept să solicite

indexarea sumelor adjudecate, or, în privința acțiunii din 22 septembrie 2015 instanțele

de judecată s-au expus printr-o hotărâre irevocabilă la 07 martie 2018, executată la 05

decembrie 2018, iar Codul de procedură civilă oferă un mecanism care permite

compensarea pierderilor creditorului de către debitor cauzate în urma unei perioade

îndelungate de neexecutare a obligațiilor scadente în condițiile unor procese inflaționiste

în țară sau de altă natură similară.

Date fiind cele menționate, reclamanta consideră că este în drept la indexarea

sumelor adjudecate prin decizia irevocabilă din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel

Cahul, odată ce de la data depunerii acțiunii, instanțele de judecată anterioare s-au

pronunțat prin hotărâre irevocabilă aproximativ peste 2 ani și jumătate.

Reclamanta a specificat că dispozițiile art.253 din Codul de procedură civilă nu

delimitează începutul calculării prejudiciului cauzat în urma inflației anume din

perioada pronunțării hotărârii, dar reglementează indexarea sumelor adjudecate prin

hotărârea pronunțată pentru ca într-un final să obțină o satisfacție echitabilă din partea

5

instanțelor judecătorești și să obțină valoarea mijloacelor bănești, pe care le-a solicitat și

le-a obținut după o durată îndelungată de timp.

Pe lângă acestea, în perioada 19.12.2017-07.03.2018, pârâta la etapa de executare,

nu a executat benevol hotărârea judecătorească, deși era obligată să o execute imediat,

iar neexecutarea nemotivată atrage răspundere prevăzută de Codul de procedură civilă,

acest mecanism fiind oferit de prevederile art.253 CPC, prin urmare este îndreptățită la

indexarea sumelor adjudecate.

Totodată, reclamanta a dedus că termenul de prescripție pentru depunerea cererii

de indexare a sumelor atribuite prin hotărâre judecătorească începe să curgă după

executarea hotărârii judecătorești, or, potrivit art.272 alin.(1) din Codul civil, dreptul la

acțiune a început să curgă din momentul în care pârâta a executat hotărârea

judecătorească irevocabilă - 05 decembrie 2018. Prin urmare, termenul de 3 ani de

înaintarea acțiunii civile a început să curgă din această dată, acțiunea fiind depusă la 30

ianuarie 2019.

Chiar și în situația în care termenul de prescripție ar fi fost calculat începând cu 19

decembrie 2017, data emiterii deciziei Curții de Apel Chișinău, termenul de 3 ani de

adresare în judecată oricum nu a fost omis.

Cu trimitere la art.94 și 96 din Codul de procedură civilă, reclamanta a indicat că

odată ce a avut câștig de cauză, este îndreptățită la compensarea cheltuielilor de judecată

suportate în cauza conexă.

La acest aspect reclamanta a notat că a prezentat ordinele de plată achitate pentru

serviciile juridice, ceea ce demonstrează că acestea au fost rele, necesare și rezonabile,

fapt ce se confirmă prin facturile fiscale: AAE3750474 din 28.12.2018 în sumă de

136463 de lei; AAE3750433 din 31.10.2018 în sumă de 136463 de lei; AAE3750423

din 28.09.2018 în sumă de 136463 de lei; AAE3750491 din 31.01.2019 în sumă de

54148 de lei; AAE3750414 din 30.08.2018 din 136463 de lei, precum și ordinul nr.163

din 02.03.2018, care demonstrează că a fost transferată suma de 400000 de lei și factura

fiscală aferentă acestuia nr.AAE3750372 din 31.05.2018 care justifică achitarea deplină

a onorariului avocatului în temeiul contractului de asistență juridică încheiat cu BAA

„Avornic & Partenerii”.

A subliniat că în cererea anterioară de chemare în judecată nu a fost indicată

mărimea integrală a onorariului avocatului achitat pentru serviciile juridice, deoarece

plata a fost efectuată în 6 transferuri, pe când la acțiune a anexat dovada achitării doar

pentru 5 transferuri. Astfel, onorariul avocatului constituie 1000000 de lei.

La 20 noiembrie 2020, ÎM „Dak Investments” SRL a depus demers, prin care a

solicitat în temeiul art.70 alin.(1) CPC înlocuirea sa în proces cu succesorul său în

drepturi SRL „ACOREX”, motivând că la 19.11.2020 a încheiat cu SRL „ACOREX”

contract de cesiune a creanței, prin care cedentul ÎM „Dak Investments” SRL a transmis

cesionarului SRL „ACOREX” dreptul său subiectiv de creanță față de debitorul ÎCS

„Bulgari Winery” SRL (f.d.199-200, vol.I).

La 08 februarie 2021, ÎCS „Bulgari Winery” SRL, reprezentată de avocatul R.

Ahmedov, a depus cerere, prin care în temeiul art.265 lit.a) și b) din Codul de procedură

civilă, a solicitat încetarea procesului civil pe capătul de cerere înaintat de ÎM „Dak

Investments” SRL cu privire la încasarea dobânzii de întârziere pentru neexecutarea

6

obligației de plată pentru perioada 22 septembrie 2015 – 07 martie 2018, în sumă de

1515336,10 lei (f.d.254, vol.I; f.d.1-2, vol.II).

Prin încheierea din 18 martie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești a fost

respins demersul reclamantei ÎM „Dak Investments” SRL cu privire la înlocuirea sa în

proces cu succesorul său în drepturi SRL „ACOREX” (f.d.24-25, vol.II).

Prin încheierea din 07 iulie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești, în

temeiul art.265 lit.b) CPC, a fost admis demersul ÎCS „Bulgari Winery” SRL,

reprezentată de avocatul R. Ahmedov și încetat procesul civil pe capătul de cerere

înaintat de ÎM „Dak Investments” SRL împotriva ÎCS „Bulgari Winery” SRL cu privire

la încasarea dobânzii de întârziere pentru neexecutarea obligației de plată pentru

perioada 22 septembrie 2015 – 07 martie 2018, în sumă de 1515336,10 lei (f.d.46-51,

vol.II).

La 26 iulie 2021, ÎM „Dak Investments” SRL, reprezentată de administratorul

insolvabilității Ispas Iurie a declarat recurs împotriva încheierii din 07 iulie 2021 a

Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești (f.d.209-219, vol.III).

Prin decizia din 15 octombrie 2021 a Curții de Apel Comrat a fost admis recursul

declarat de ÎM „Dak Investments” SRL, reprezentată de administratorul insolvabilității

Ispas Iurie. A fost casată încheierea din 07 iulie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Vulcănești și emisă o nouă încheiere, prin care a fost admis demersul ÎCS „Bulgari

Winery” SRL, reprezentată de avocatul R. Ahmedov și încetat procesul civil, intentat la

acțiunea ÎM „Dak Investments” SRL împotriva ÎCS „Bulgari Winery” SRL în partea

pretenției cu privire la încasarea dobânzii de întârziere pentru neexecutarea obligației de

plată pentru perioada 22 septembrie 2015 – 07 martie 2018, în sumă de 1515336,10 lei

și anume: pentru perioada 22 septembrie 2015 – 19 decembrie 2017 (perioadă din

momentul depunerii acțiunii până la examinarea cauzei în fond în instanțele de judecată)

în temeiul art.265 lit.b) din Codul de procedură civilă, adică în legătură cu faptul că,

într-un litigiu între aceleași părți, cu privire la același obiect și pe aceleași temeiuri s-a

emis o hotărâre judecătorească rămasă irevocabilă; și pentru perioada de la 19

decembrie 2017 – 07 martie 2018 (perioada între emiterea deciziei Curții de Apel Cahul

și încheierii Curții Supreme de Justiție) în temeiul art.265 lit.a) din Codul de procedură

civilă, adică în legătură cu faptul că, cauza nu urmează a fi judecată în procedură civilă

(f.d.33-42, vol.IV).

Prin hotărârea din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești a

fost respinsă acțiunea depusă de ÎM „Dak Investments” SRL împotriva ÎCS „Bulgari

Winery” SRL cu privire la încasarea sumei de 473629,50 de lei cu titlu de prejudiciu

cauzat în urma inflației valutei naționale în perioada 22 septembrie 2015 – 07 martie

2018, sumei de 1000000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și a sumei de 50000 de

lei taxa de stat. S-a încasat din contul ÎM „Dak Investments” SRL în beneficiul ÎCS

„Bulgari Winery” SRL suma de 181709 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența

juridică.

La 17 decembrie 2021, ÎM „Dak Investments” SRL, reprezentată de

administratorul insolvabilității Ispas Iurie, prin intermediul oficiului poștal, a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 16 mai 2021, întru executarea

încheierii din 20 aprilie 2022 a Curții de Apel Comrat, a prezentat motivarea apelului,

7

solicitând casarea hotărârii din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Vulcănești, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii sale (f.d.132-136, 152-

153, 159, 178-186, vol.II).

Prin decizia din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat a fost admis apelul

declarat de ÎM „Dak Investments” SRL, reprezentată de administratorul insolvabilității

Ispas Iurie, casată parțial hotărârea din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul

Vulcănești, în partea respingerii pretenției privind încasarea din contul ÎCS „Bulgari

Winery” SRL în beneficiul ÎM „Dak Investments” SRL a sumei de 1000000 de lei cu

titlu de cheltuieli pentru asistență juridică și pronunțată în această parte o hotărâre nouă,

prin care acțiunea ÎM „Dak Investments” SRL împotriva ÎCS „Bulgari Winery” SRL cu

privire la încasarea sumei de 1000000 de lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență

juridică a fost respinsă ca neîntemeiată. În rest, hotărârea primei instanțe, a fost

menținută (f.d.26-44, vol. V).

În partea pretenției înaintate de ÎM „Dak Investments” SRL împotriva ÎCS

„Bulgari Winery” SRL cu privire la încasarea sumei de 473629,50 de lei cu titlu de

prejudiciu cauzat în urma inflației valutei naționale în perioada 22 septembrie 2015 – 07

martie 2018, cu trimitere la art.253 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel a motivat decizia prin faptul că norma dată de drept prevede indexarea sumelor

adjudecate care au fost încasate prin hotărâre judecătorească pronunțată, dar care nu a

fost executată. Atât reclamantul, cât și pârâtul sunt în drept să înainteze acțiune prin care

să solicite indexarea sumelor adjudecată în rezultatul inflației valutei naționale atât în

partea micșorării, cât și în partea majorării sumei.

Instanța de apel a remarcat că perioada 22 septembrie 2015 – 07 martie 2018,

pentru care se solicită suma de 473629,50 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat în urma

inflației valutei naționale, urmează a fi împărțită în două etape și anume: de la 22

septembrie 2015 – până la 19 decembrie 2017 (perioada din momentul depunerii

acțiunii până la examinarea în fond a cauzei) și de la 19 decembrie 2017 – 07 martie

2018 (perioada între emiterea deciziei Curții de Apel Cahul și încheierea Curții Supreme

de Justiție).

Instanța de apel a reținut că în perioada de la 22 septembrie 2015 – 19 decembrie

2017 nu a fost pronunțată hotărâre judecătorească de încasare a datoriei din contul ÎCS

„Bulgari Winery” SRL în beneficiul ÎM „Dak Investments” SRL, respectiv, nu există

temeiuri de drept și de fapt de adresare în judecată cu privire la indexarea sumei

adjudecate pentru perioada menționată.

În acest context, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe

de respingere a pretenției privind indexarea sumei adjudecate prin hotărâre

judecătorească pronunțată pentru perioada 22 septembrie 2015 – 19 decembrie 2017,

adică până la emiterea deciziei din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul în cauza

de încasare a datoriei.

Referitor la perioada de la 19 decembrie 2017 – până la 07 martie 2018, instanța de

apel a considerat ca fiind neîntemeiată pretenția de indexare a sumei adjudecate pentru

perioada menționată, întrucât între creditor și debitor a fost încheiată o tranzacție de

executare benevolă la 27 aprilie 2018 la inițiativa executorului judecătoresc Șevcenco

8

Oleg, fapt ce rezultă din procesul-verbal nr.102-459/2018 din 27 aprilie 2018 (f.d.125,

vol.I).

Instanța de apel a remarcat că potrivit pct.7 din procesul-verbal nr.102-459/2018

din 27 aprilie 2018 în cazul în care debitorul va respecta graficul de achitare a datoriei

stabilit la pct.1, creditorul urmăritor nu va fi în drept să solicite încasarea dobânzilor și

altor plăți rezultate din întârzierea executării conform art.24 din Codul de executare și

art.619 din Codul civil.

Totodată, instanța de apel a notat că potrivit materialelor dosarului, debitorul ÎCS

„Bulgari Winery” SRL a respectat graficul de achitare a datoriei stabilit la pct.1 din

procesul-verbal nr.102-459/2018 din 27 aprilie 2018, fapt ce se confirmă prin ordinele

de plată de transfer a mijloacelor bănești la contul executorului judecătoresc anexate la

dosar (f.d.125-136, vol.I). Iar, prin încheierea din 06 decembrie 2018 a executorului

judecătoresc Șevcenco Oleg a fost încetată procedura de executare a documentului

executoriu nr.2c-57/2015 din 07 martie 2018 emis de Judecătoria Cahul, sediul Taraclia

ca urmare a stingerii obligației (f.d.136, vol.I).

Având în vedere că la etapa procedurii de executare, debitorul ÎCS „Bulgari

Winery” SRL a respectat întocmai clauzele tranzacției de conciliere a părților din 27

aprilie 2018, prin care s-a obligat să execute benevol documentul executoriu prin

achitarea în rate a datoriei în contul special al executorului judecătoresc Șevcenco Oleg,

începând cu 01 mai 2018 – până la 05 decembrie 2018, conform graficului stabilit, fapt

ce se confirmă prin încheierea din 06 decembrie 2018 a executorului judecătoresc

Șevcenco Oleg de încetare a procedurii de executare, instanța de apel a concluzionat că

reclamanta ÎM „Dak Investments” SRL nu este îndreptățită la indexarea sumelor

adjudecate prin decizia din 19 decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul.

Instanța de apel a considerat neîntemeiat argumentul ÎM „Dak Investments” SRL

precum că dreptul de a solicita indexarea sumelor adjudecate prin hotărâre

judecătorească este prevăzut nu doar la art.253 din CPC, dar rezultă și din prevederile

art.602 alin.(1), art.610 alin.(1) și art.611 alin.(1) din Codul civil în redacția legii până la

modificările din 01 martie 2019, or, debitorul ÎCS „Bulgari Winery” SRL a respectat

prevederile tranzacției de conciliere din 27 aprilie 2018 și a stins datoria conform

graficului stabilit de către părți, fiind astfel respectate prevederile pct.7 din tranzacție,

potrivit cărora în cazul în care debitorul va respecta graficul de achitare a datoriei

stabilit la pct.1, creditorul urmăritor nu va fi în drept să solicite încasarea dobânzilor și

altor plăți rezultate din întârzierea executării conform art.24 din Codul de executare și

art.619 din Codul civil (f.d.125 vol.I).

Prin urmare, creditorul ÎM „Dak Investments” SRL nu este îndreptățit de a solicita

indexarea sumelor adjudecate prin prisma prevederilor art.602 alin.(1), art.610 alin.(1)

și art.611 alin.(1) din Codul civil în redacția legii până la 01 martie 2019, în situația în

care debitorul a stins datoria față de creditor în termenul stabilit în tranzacția de

conciliere în cadrul procedurii de executare a documentului executoriu.

Cu atât mai mult, părțile au luat cunoștință cu condițiile tranzacției de conciliere,

nu au înaintat obiecții, iar procesul-verbal de conciliere a părților procedurii de

executare nr.102-459/2018 din 27 aprilie 2018 a fost contrasemnat de către toți

participanții la procedura de executare și anume de către creditorul urmăritor ÎM „Dak

9

Investments” SRL, debitorul ÎCS „Bulgari Winery” SRL și executorul judecătoresc

Șevcenco Oleg (f.d.125, 125 verso, vol.I).

În acest context, instanța de apel a considerat întemeiată concluzia primei instanțe

de respingere a pretenției ÎM „Dak Investments” SRL cu privire la încasarea din contul

ÎCS „Bulgari Winery” SRL a sumei de 473629, 50 de lei cu titlu de prejudiciu cauzat în

urma inflației naționale în perioada 22 septembrie 2015 – 07 martie 2018.

Cât privește pretenția ÎM „Dak Investments” SRL cu privire la încasarea din contul

ÎCS „Bulgari Winery” SRL a sumei de 1000000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică, instanța de apel a reținut ca fiind eronate concluziile primei instanțe de

respingere a pretenției respective, deoarece nu s-a făcut o delimitare, or, reclamantul a

solicitat încasarea cheltuielilor de judecată suportate în cauza civilă precedentă, pe când

prima instanță a considerat că respectivele cheltuieli se solicită a fi compensate în

prezenta cauză.

Instanța de apel a concluzionat că pretenția cu privire la compensarea cheltuielilor

de asistență juridică este neîntemeiată, cu casarea în această parte a hotărârii primei

instanțe și pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea ÎM „Dak Investments” SRL

cu privire la încasarea din contul ÎCS „Bulgari Winery” SRL a sumei de 1000000 de lei

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică urmează a fi respinsa ca neîntemeiată, din

următoarele motive.

Cu trimitere la art.96 alin.(1) și (11) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

a remarcat că deși reclamantul și-a întemeiat suportarea cheltuitelor de asistență juridică

în baza unor ordine de plată și a facturilor fiscale potrivit cărora s-au efectuat transferuri

bănești în baza contractului nr.37 din 23 martie 2016, totuși reclamantul nu a prezentat

probe incontestabile care ar justifica pretinsele cheltuieli, în special nu a fost prezentat

contractul nr.37 din 23 martie 2016 și acordul adițional la acest contract din 27 februarie

2018, la care se face referire în ordine de plată anexate la dosar.

Faptul prezentării ordinelor de plată și a facturilor fiscale de transfer a mijloacelor

bănești nu constituie drept probe concludente care ar demonstra că aceste sume de bani

au fost transferate pe contul Biroului asociat de avocați „Avornic & Partenerii” anume

pe acest dosar, întrucât contractul nr.37 din 23 martie 2016 prevede diferite condiții,

inclusiv, acordarea per general a unui complex de servicii juridice întreprinderii ÎM

„Dak Investments” SRL, pe toate categoriile de cauze civile, cu stabilirea unei plăți

unice pe an, indiferent de numărul de procese.

La acest subiect, instanța de apel invocat dubii că contractul nr.37 din 23 martie

2016 ar fi fost încheiat cu BAA ”Avornic & Partenerii” anume pentru acordarea

serviciilor de asistență juridică în cauza civilă, intentată la acțiunea ÎM „Dak

Investments” SRL împotriva ÎCS „Bulgari Winery” SRL cu privire la încasarea datoriei.

Mai mult ca atât, în cadrul primei instanțe a participat un avocat în interesele ÎM

„Dak Investments” SRL, care nu este angajat al BAA ”Avornic & Partenerii”, iar Curtea

de Apel Cahul a examinat cauza în 3-4 ședințe, respectiv plata pentru astfel de servicii

de asistență juridică în sumă de un milion de lei este prea exagerată ca mărime, fără a

lua în considerare că cauza a fost examinată în decurs a 3 ani. Pe lângă acestea, nu a fost

prezentat nici Actul de lucrări efectuate pe dosar.

10

De asemenea, nu au fost prezentate probe pertinente că mijloacele bănești ar fi fost

transferate anume pentru acordarea serviciilor de asistență juridică în prezenta cauză cu

privire la indexarea sumelor adjudecate pentru neexecutarea în termen a hotărârii

judecătorești pentru perioada 2017-2018, fapt ce în opinia instanței de apel atestă că

pretenția ÎM „Dak Investments” SRL cu privire la încasarea din contul ÎCS „Bulgari

Winery” SRL a sumei de 1000000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, este

neîntemeiată.

În circumstanțele enunțate, instanța de apel a concluzionat că ÎM „Dak

Investments” SRL nu a probat că pretinsele cheltuieli de asistență juridică sunt reale,

necesare și rezonabile ca mărime.

Cât privește pretenția privind încasarea sumei de 50000 cu titlu de taxă de stat

achitată la depunerea prezentei acțiuni, instanța de apel la fel a considerat-o

neîntemeiată, motivând prin prisma art.94 CPC că partea care a pierdut procesul este

obligată să plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.

La caz, acțiunea ÎM „Dak Investments” SRL a fost respinsă ca neîntemeiată.

În același timp, instanța de apel a considerat justă soluția primei instanțe privind

încasarea din contul ÎM „Dak Investments” SRL în beneficiul ÎCS „Bulgari Winery”

SRL sumei de 181709 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, or, reclamantul a

pierdut procesul, iar pârâta a prezentat suficiente probe că în prezenta cauză pentru

serviciile avocatului Ahmedov Ruslan a suportat respectivele cheltuieli, fapt ce se

confirmă prin contractul de acordarea a serviciilor juridice nr.13 din 31 martie 2020,

ordinele de plată și facturile fiscale anexate la dosar (f.d.66-73, vol.II).

La 06 februarie 2023, ÎM „Dak Investments” SRL, reprezentată de administratorul

insolvabilității Ispas Iurie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând casarea deciziei din 28 septembrie 2022 a Curții de Apel Comrat și a hotărârii

din 24 noiembrie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Vulcănești din 24 noiembrie 2021,

cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere integrală a acțiunii sale.

În susținerea recursului, ÎM „Dak Investments” SRL, reprezentată de

administratorul insolvabilității Ispas Iurie, cu trimitere la art.432 (2) lit.a) și c) și alin.(4)

din Codul de procedură civilă (în redacția Legii în vigoare la data depunerii recursului),

a invocat că instanța de apel examinat superficial cauza, cu aprecierea arbitrară a

probelor și cu aplicarea și interpretarea eronată a legii, în special a prevederilor art.253

din Codul de procedură civilă, art.19 alin.(5), art.602 alin.(1), art.610 alin.(1) și art.611

din Codul civil.

Recurentul consideră că este în drept să solicite indexarea sumelor de încasare a

sumei de 473629, 50 de lei cu titlu de compensație pentru prejudiciul cauzat de inflație,

având în vedere că urmare a neexecutării în termen de către intimat a obligațiilor sale de

plată în temeiul contractului nr.1 din 02 septembrie 2013 privind furnizarea strugurilor

pentru producerea vinului, suportând pierderi ca urmare a inflației. Or, la 05 decembrie

2018, când a fost stinsă obligația, mărfurile și serviciile prestate intimatului aveau o

valoare cu mult mai mare decât valoarea lor de la data depunerii acțiunii inițiale în anul

2015, este evident că încasarea sumelor în cuantumul adjudecat prin decizia din 19

decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul, care exprimă valoarea mărfurilor și a serviciilor

prestate în anul 2015, nu este în măsură să o repună în aceeași situație în care s-ar fi

11

aflat dacă obligația intimatului era executată în termen (art.19 alin.(5) Cod civil) și vine

în contradicție cu interesul pe care creditorul îl avea la executarea corespunzătoare a

obligației (art.611 alin.(1) Cod civil în redacția legii în vigoare până la 01 martie 2019),

și anume de a obține contravaloarea reală și echivalentă a mărfurilor și serviciilor în

baza contractului.

Prin respingerea acțiunii sale a fost privată de dreptul său de a fi restabilită în

drepturile lezate prin neexecutarea de către intimat a obligațiilor de plată pe parcursul

unei perioade de timp îndelungate.

Recurenta consideră că instanța de apel a emis o decizie cu încălcarea normelor de

drept material prin neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată. Or, faptul că în cadrul

procedurii de executare prin procesul-verbal de conciliere a încheiat tranzacție cu

intimatul nu instituie impediment pentru a putea pretinde la recuperarea prejudiciului

prin devalorizarea monedei naționale pentru perioada de neexecutare.

Cu atât mai mult, a pretins indexarea sumelor adjudecate până la data de 07 martie

2018, adică până la emiterea încheierii de intentare a procedurii de executare, având în

vedere că documentul executoriu a fost înaintat abia la 20 martie 2018.

Afară de aceasta, obiectul concilierii consemnate în procesul-verbal din 27 aprilie

2018 nu a constituit prevenirea sau stingerea unui litigiu între părți, dar s-a limitat

exclusiv la rezolvarea dificultăților apărute în procesul executării hotărârii judecătorești.

Procesul-verbal din 27 aprilie 2018 al executorului judecătoresc nu are relevanță

asupra dreptului său de a pretinde prejudiciul cauzat de inflația monedei naționale, or,

indexarea sumelor a fost solicitată pentru perioada anterioară intentării procedurii de

executare.

Pe lângă acestea, mențiunea prevăzută la pct.7 din procesul-verbal din 27 aprilie

2018 se referă exclusiv la dreptul de a pretinde dobânzi sau penalități de întârziere în

conformitate cu prevederile art.24 din Codul de executare și art.619 din Codul civil în

redacția leii până la 01 martie 2019, însă nu face referire la imposibilitatea de a pretinde

încasarea sumelor cu titlu de prejudiciu cauzat de inflația monedei naționale.

De asemenea, recurenta consideră că a prezentat suficiente probe care confirmă

faptul că a suportat cheltuieli de asistență juridică, cum ar fi: mandatul avocațial,

ordinele de plată, facturile fiscale eliberate de BAA „Avornic & Partenerii”, decizia din

19 decembrie 2017 a Curții de Apel Cahul ș.a.

Pe parcursul examinării cauzei precedente, a fost asistat de avocați din cadrul BAA

„Avornic & Partenerii”.

Cu atât că, legislația în vigoare nu obligă părțile să prezinte contractul de asistență

juridică pentru a demonstra suportarea cheltuielilor de asistență juridică.

Pretinsele cheltuielile de asistență juridică au fost suportate în cauza civilă conexă

finalizată cu emiterea încheierii irevocabile din 07 martie 2018 a Curții Supreme de

Justiție.

Avocatul nu putea acorda servicii juridice decât doar în baza unui contract încheiat

în acest sens.

La fel, consideră eronată concluzia instanței de apel precum că suma de 400000 de

lei ar constitui onorariul de succes, or prin ordinul de plată nr.163 din 02 martie 2018,

anexat la cererea de concretizare a pretențiilor, se atestă transferul sumei respective și

12

nu conține mențiuni că constituie onorariu de succes, la rubrica „destinația plății” fiind

indicat „pentru servicii juridice”.

În viziunea recurentei este greșită și alegația instanței de apel referitor la contractul

nr.37 din 23 martie 2016, or, acesta a fost încheiat anume pentru acordarea asistenței

juridice pe marginea prezentei cauze și nu are în vedere deservirea juridică generală.

Consideră că a justificat realitatea, necesitatea și rezonabilitatea cheltuielilor de

asistență juridică suportate prin prisma art.96 alin.(1) și art.118 alin.(1) din Codul de

procedură civilă.

De asemenea, instanța de apel eronat a încasat din contul său în beneficiul SRL

„Bulgari Winery” cheltuielile de asistență juridică în sumă de 181709 lei, în lipsa

dovezilor și motivării acestora.

În conformitate cu art.434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia la 28 septembrie 2022, în ședință

publică.

Din actele cauzei rezultă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost

expediată în adresa ÎM „Dak Investments” SRL, administratorului insolvabilității Ispas

Iurie și avocatului Pavel Digori, la 26 decembrie 2022 (f.d.45, vol.V).

Din avizul poștal anexat la actele cauzei rezultă că administratorului insolvabilității

ÎM „Dak Investments” SRL, Ispas Iurie a recepționat decizia contestată la 11 ianuarie

2023, iar avocatul Pavel Digori la 30 decembrie 2022 (f.d.51, 53, vol.V).

Astfel, recursul declarat de ÎM „Dak Investments” SRL, reprezentată de

administratorul insolvabilității Ispas Iurie la 06 februarie 2023, a fost depus în interiorul

termenului legal prevăzut la art.434 din Codul de procedură civilă.

La 16 iunie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa ÎCS „Bulgari

Winery” SRL și avocatului acesteia Ahmedov Ruslan copia recursului declarat de ÎM

„Dak Investments” SRL, reprezentată de administratorul insolvabilității Ispas Iurie, cu

înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.159, vol.V), cu toate acestea,

însă, intimata și reprezentantul său nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au

depus referință.

Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023,

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor

în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi.

13

În conjunctura enunțată, și având în vedere că, recursul a fost declarat la 06

februarie 2023, adică până la intrarea în vigoare a modificărilor operate în Codul de

procedură civilă, acesta va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Examinând temeiurile recursului, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă (până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în vigoare 01.09.2023), părțile și

alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin.(4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la

alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului (06 februarie 2023), cererea de recurs se consideră

inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432

alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului rezultă că ÎM „Dak Investments” SRL, reprezentată de

administratorul insolvabilității Ispas Iurie a invocat drept temei de admisibilitate a

recursului prevederile art.432 alin.(2) lit.a) și c) și alin.(4) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data de 06 februarie 2023, potrivit cărora, se consideră că normele

de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată și a interpretat în mod

eronat legea. Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta a făcut

trimitere la temeiurile de drept prevăzute de art.432 alin.(2) lit.a) și c) și alin.(4) din

Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, nu a stabilit că

instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat

legea, precum și că ar fi apreciat arbitrar probele.

În acest context, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

14

art.432 CPC, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, motivele

recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța

de apel s-a pronunțat corespunzător, soluția fiind bazată pe o cercetare multiaspectuală,

completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblul și

interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

Dezacordul recurentei cu soluția instanței de apel și relatarea situației nu constituie

temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a din

Codul de procedură civilă, are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept

material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în

fapt.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de

fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Prin prisma art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că

instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de

apreciere a probelor stabilite în art.130 din Codul de procedură civilă.

Din materiale dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, nu rezultă că

instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă

statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise

(cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC),

p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât

prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în

această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza

Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers

c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3 judecători,

printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează că recursul declarat de ÎM „Dak Investments” SRL, reprezentată de

administratorul insolvabilității Ispas Iurie, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului și drept urmare, este inadmisibil.

15

În conformitate cu art.433 lit.a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data

depunerii recursului, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Întreprinderea Mixtă „Dak

Investments” Societate cu Răspundere Limitată, reprezentată de administratorul

insolvabilității Ispas Iurie.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

16