2ra-639/23 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti

Dosarul nr. 2ra–639/23 2-21118183-01-2ra-03052023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Culinca) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga) Î N C H E I E R E 24 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu examinând admisibilitatea recursului depus de Victoria Dari (Eremia), în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Dari (Eremia) împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești, împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a admis apelul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a casat hotărârea din 12 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Dari (Eremia), c o n s t a t ă: La 05 august 2021, Victoria Dari (Eremia) a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul Municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, cu privire la constatarea faptului încălcării art. 6§1 din CEDO, art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție,

exprimat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii nr. 3-3586/2008 din 06 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău și încălcarea dreptului la protecția proprietății (pentru perioada 1 iulie 2017, până la pronunțarea în prezenta cauză a hotărârii judecătorești, de constatare a violării dreptului garantat de art. 6§1 din Convenție), încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, prejudiciul material cauzat în mărime de 114 000 lei, prejudiciului moral cauzat în mărime de 2 100 euro. În susținerea cererii a indicat că, prin hotărârea din 6 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 19 ianuarie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a fost obligat Consiliul Municipal Chișinău să asigure Victoria Dari (Eremia) cu spațiul locativ, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

În baza încheierii nr. 12-1087/2010 din 07 iulie 2010 a executorului judecătoresc al Oficiului de Executare Centru al Departamentului de Executare, a 1 fost intentată procedura de executare și stabilit termen pentru executarea benevolă a documentului executoriu. Potrivit răspunsului nr. 08-4613 din 20 august 2010 a Primăriei municipiului Chișinău, a fost comunicat executorului judecătoresc Oleg Ungureanu, despre faptul că, executarea hotărârii instanței de judecată nu este posibilă, pe motivul lipsei spațiului locativ disponibil în mun. Chișinău, precum și din lipsa mijloacelor financiare necesare pentru construcția spațiului locativ în vederea executării hotărârii. În cadrul procedurii de executare, Victoria Dari (Eremia), potrivit cererii, a solicitat asigurarea executării documentului executoriu prin aplicarea sechestrului pe apartamentul nr. XX din blocul locativ situat pe str. XXXXX, mun.

Chișinău, aflat în gestiunea Consiliului Municipal Chișinău și construit din surse financiare ale administrației publice locale. Prin încheierea nr. 026-12-1087/2010 din 22 iulie 2011 a executorului judecătoresc, s-a interzis Consiliului Municipal Chișinău de a repartiza sau de a înstrăina apartamentul nr. XX din blocul locativ situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău, decât creditorului, întru asigurarea executării hotărârii din 06 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău, care a fost menținut prin hotărârea din 29 noiembrie 2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău. Ulterior, prin hotărârea din 17 august 2011 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 27 ianuarie 2012 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă în special pretenția Victoriei Dari (Eremia) și dreptul asupra apartamentului nr. XX din blocul locativ din str. XXXXX, mun.

Chișinău, cu obligarea Direcției General Locativ-Comunale și Amenajare a Consiliului Municipal Chișinău să-i elibereze ordin de repartiție pentru apartamentul identificat. În temeiul încheierii din 18 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, la cererea executorului judecătoresc, instanța de judecată a explicat modul de aplicare și extindere a hotărârii din 17 august 2011 a Curții de Apel Chișinău. Însă, în baza dispoziției nr. 799-d din 08 august 2012 a Primăriei mun. Chișinău „cu privire la repartizarea apartamentelor în blocul locativ nr. XX din str. XXX, mun. Chișinău”, au fost eliberate ordine de repartiție altor persoane decât cele nominalizate în hotărâre. Astfel, hotărârea din 17 august 2011a Curții de Apel Chișinău, în temeiul căreia a și fost recunoscut dreptul asupra apartamentelor din blocul locativ nr. 6V din str. XXXXX, mun.

Chișinău, a fost executată parțial, prin instalarea a 5 familii. În privința celorlalți, implicit și în privința Victoriei Dari (Eremia), la data de 26 septembrie 2012, Primarul General, în scopul executării integrale a hotărârii judecătorești, precum și întru compensarea faptului că, nu a fost acordate apartamente, a propus și a decis de a încheia tranzacții de împăcare. Potrivit condițiilor tranzacției a fost statuat faptul, că fiecare familie (creditor urmăritor) va primi o compensație bănească în schimbul apartamentului dispus în temeiul hotărârii judecătorești. Or, între creditorii urmăritori și administrația publică locală au fost încheiate 18 tranzacții de împăcare și efectivi executate.

Familia Victoriei Dari (Eremia), însă, nu a primit în proprietate nici apartament și nici nu a fost compensată cu bani în schimb. În cadrul procedurii de executare, a continuat, prin intermediul executorului judecătoresc, să pretindă la încheierea unei tranzacții de împăcare prin alocarea unei 2 compensații financiare în schimbul apartamentului, întru executarea hotărârii judecătorești. Potrivit scrisorii nr. 08-404 din 3 februarie 2015, Primăria municipiului Chișinău a comunicat Victoriei Dari (Eremia) că, achitarea costului unui apartament ar duce la schimbarea hotărârii judecătorești, acordând caracter patrimonial, străină litigiului inițial. Astfel se pretinde că acțiunile administrației publice locale debitoare de refuz în achitarea contravalorii apartamentului poartă un caracter discriminatoriu, având în vedere faptul că, altor familii/creditor le-au fost acordate fie apartamente, fie mijloace financiare în schimb.

La 02 februarie 2015, Curtea Europeană pentru Drepturile a acceptat în procedură cererea Victoriei Dari (Eremia), fiind emisă decizie la nr. 7640/2015 Dari vs Moldova și comunicată Guvernului Republicii Moldova. S-a remarcat că, anterior au fost pronunțate hotărâri judecătorești cu privire la compensarea prejudiciului material și moral în perioada de până la 27 octombrie 2017, urmare a constatării faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 6 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău. Astfel, reclamanta a opinat că, este îndreptățită de a solicita compensarea prejudiciului material și moral, pentru perioada începând cu data de 1 noiembrie 2017 și până la 10 februarie 2021. Or, la data de 10 februarie 2017, a încheiat un contract de locațiune a unui apartament din str. Armenească 47, mun.

Chișinău, fapt comunicat/înregistrat la Direcția Deservire Fiscală Centru, sub nr. 107. Plata lunară potrivit contractului constituie suma de 3000 lei, ceea ce și reprezintă prejudiciul material cauzat pentru perioada începând cu 1 noiembrie 2017 și până la 10 februarie 2021, data expirării contractului de locațiune (perioada locațiunii de 38 luni x 3000 lei = 114. 000 lei). Totodată, a fost reținut faptul că, în această perioadă familia sa s-a mărit cu copilul Damian Eremia. Potrivit dispoziției la nr. 366-d din 5 august 2016, Victoria Dari (Eremia) a fost numită tutore al copilului Damian Eremia, care a rămas orfan în urma decesului părinților Cristina și Nicolae Eremia. Reținând jurisprudența CEDO și Recomandarea nr. 6 a Curții Supreme de Justiție, reclamanta pretinde la compensație morală în mărime de 2.100 euro.

Finalmente, a remarcat și faptul că, hotărârea din 6 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 19 ianuarie 2011 a Curții Supreme de Justiție, până la momentul actual nu a fost executată, iar toate eforturile întreprinse în cadrul procedurii de executare nu au dat rezultate scontate. În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe dispozițiile art. 6, art. 13 CEDO, art. 1 Protocol 1 CEDO; prevederile art. 8 al Declarației Universale a Drepturilor Omului, art. 14 alin. (1) al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, ratificat prin Hotărârea Parlamentului nr. 217-XII din 28 iulie 2009, art. 4, art. 20, art. 120 a Constituției Republicii Moldova, adoptată la data de 29 iulie 1994, Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, art. 9 alin. (2), lit. f), art. 15 alin. (1), art. 16 lit. g), art. 1998, art. 2036-2037 din Codul civil și art. 94, art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta a solicitat constatarea faptului încălcării art. 6§1 din CEDO, art. 1 al Protocolului nr. 1 la Convenție, exprimat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii nr. 3-3586/2008 din 06 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău și încălcarea dreptului la protecția proprietății (pentru perioada 1 iulie 3 2017, până la pronunțarea în prezenta cauză a hotărârii judecătorești, de constatare a violării dreptului garantat de art. 6§1 din Convenție), încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, prejudiciul material cauzat în mărime de 114 000 lei, prejudiciului moral cauzat în mărime de 2 100 euro. Prin hotărârea din 12 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Dari (Eremia).

S-a constatat încălcarea dreptului Victoriei Dari (Eremia), la executarea în termen rezonabil a hotărârii nr. 3-3586/08 din 06 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău.

S-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Victoriei Dari (Eremia), prejudiciul material cauzat prin încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești în mărime de 114 000 lei, pentru perioada de neexecutare 01 noiembrie 2017-10 februarie 2021. S-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Victoriei Dari (Eremia), prejudiciul moral în mărime de 2 100 euro, pentru perioada de neexecutare 01 noiembrie 2017- 10 februarie 2021). Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 27 iunie 2022, Ministerul Justiției a declarat apel împotriva hotărârii din 12 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei decizii noi cu privire la respingerea acțiunii.

Prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea de apel depusă de Ministerul Justiției. S-a casat hotărârea din 12 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care: S-a respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Dari (Eremia) împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, cu privire la reparare prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a notat că Victoria Dari (Eremia) a activat începând cu 11 noiembrie 2004 în cadrul Departamentului de Executare a Ministerului Justiției, Oficiul de Executare Centru, însă din 17 iunie 2010 în baza Legii nr. 113 privind executorii judecătorești, publicată în Monitorul Oficial și intrată în vigoare din 23 iulie 2010, intimata nu mai activează la Oficiul de Executare Centru al Departamentului de Executare a deciziilor judiciare, astfel ulterior i-a fost atribuit statutul de executor privat, iar din anul 2012 a activat în cadrul Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”. Potrivit informației din 28 octombrie 2022 a Casei Naționale de Asigurări Sociale rezultă că intimata Dari (Eremia) Victoria nu se regăsește ca beneficiar de pensie.

Instanța de apel a menționat că, nici o prevedere legală la caz nu obligă autoritățile administrative să-i acorde o locuință socială după această dată, iar statul Republica Moldova nu are obligația pozitivă de a-i acorda locuință socială, astfel dreptul de atribuire a spațiului locativ este direct legat de deținerea statutului de angajat al instituției care acordă aceste beneficii sociale pe perioada deținerii statutului de angajat.

Curtea de Apel Chișinău a stabilit că, potrivit hotărârii judecătorești invocate ca fiind neexecutată în termen rezonabil, asigurarea Victoriei Dari (Eremia) cu spațiu locativ a fost realizată în calitate de spațiu locativ de serviciu în contextul în 4 care actele legislative ce au stat la baza emiterii acestei hotărâri nu prevedeau obligația autorității publice locale de a împroprietări reclamantul, în calitate de funcționar, în cadrul Departamentului de Executare a Ministerului Justiției, Oficiul de Executare Centru, cu spațiu locativ, iar efectul hotărârii nominalizate nu este unul continuu în timp, ci este determinat de deținerea de către reclamant a calității de funcționar, în cadrul Departamentului de Executare a Ministerului Justiției, Oficiul de Executare Centru.

Instanța de apel a constatat că raporturile de serviciu ale Victoriei Dari (Eremia) cu Oficiul de Executare Centru al Departamentului de Executare a deciziilor judiciare au încetat din anul 2010 și respectiv, statul nu are nici o obligație legală de a o asigura pe Victoria Dari (Eremia) cu spațiu locativ, or legea prevedea transmiterea în posesie a locuinței sociale nu și în proprietate. Respectiv, din anul 2010 Statul nu are obligația de a-i achita spațiul locativ închiriat pe perioada neexecutării hotărârii judecătorești irevocabile, deoarece Victoria Dari (Eremia) a fost persoană privată, activând în calitate de executor privat, ulterior în alte funcții, iar Statul a fost decăzut din obligațiile sale pozitive de a suporta cheltuieli pentru Victoria Dari (Eremia) care nu este funcționar public și nu este beneficiar de pensie.

La 06 aprilie 2023, Victoria Dari a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 12 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material. A susținut că, la momentul intrării în vigoare a hotărârii din 06 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 19 ianuarie 2011 a Curții Supreme de Justiție, a dobândit, de iure, dreptul incontestabil de a beneficia de un spațiu locativ, actele judecătorești irevocabile enunțate nu conțin mențiuni că locuința prin care era obligat Consiliul municipal Chișinău să-i acorde Victoriei Dari și membrilor familiei sale-spațiu locativ, i-ar fi fost dat cu statut juridic „ de serviciu” sau cu alt statut juridic.

Or, potrivit pct. 4 al Regulamentului cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit în Republica Moldova aprobat prin hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr. 405 din 25 noiembrie 1987 ( la momentul adoptării hotărârii din 05 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău în vigoare), încăperile de locuit din casele fondului de stat și obștesc de locuințe se acordă cetățenilor spre folosință pe un termen nelimitat. În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 08 decembrie 2022. Totodată, la 06 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat, prin intermediul poștei electronice, părților, copia deciziei integrale din 08 decembrie 2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele cauzei (vol. II, f.d. 136). Astfel, recursul declarat la 06 aprilie 2023 se consideră depus în termenul stabilit de lege.

5 La 16 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților copia recursului declarat de Victoria Dari împotriva deciziei din 08 decembrie 2022a Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (vol. II, f.d.

162). Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Victoria Dari a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului declarat de Victoria Dari, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, 22 iunie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat de Victoria Dari a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), c) și d) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 06 aprilie 2023. 6 Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, precum că părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care instanța judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod eronat legea sau a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, nu a stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Subsecvent, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție nu le-a stabilit.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat de Victoria Dari (Eremia) nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări 7 implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991). În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că recursul declarat de Victoria Dari (Eremia) nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victoria Dari (Eremia) împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu 8