2ra-639/23 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti

2ra-639/23 — cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin incalcarea dreptului la executarea in termen rezonabil a hotaririi judecatoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra–639/23

2-21118183-01-2ra-03052023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. E. Culinca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Malîi, V. Cotorobai, A. Braga)

Î N C H E I E R E

24 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

examinând admisibilitatea recursului depus de Victoria Dari (Eremia),

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Dari

(Eremia) împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Consiliul municipal Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și

executorul judecătoresc Liudmila Ghețiu, cu privire la repararea prejudiciului cauzat

prin încălcarea dreptului la executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

împotriva deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul depus de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, s-a casat

hotărârea din 12 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a respins

cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Dari (Eremia),

c o n s t a t ă:

La 05 august 2021, Victoria Dari (Eremia) a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul Municipal

Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și executorul judecătoresc Liudmila

Ghețiu, cu privire la constatarea faptului încălcării art. 6§1 din CEDO, art. 1 al

Protocolului nr. 1 la Convenție, exprimat prin încălcarea dreptului la executarea în

termen rezonabil a hotărârii nr. 3-3586/2008 din 06 noiembrie 2008 a Curții de Apel

Chișinău și încălcarea dreptului la protecția proprietății (pentru perioada 1 iulie

2017, până la pronunțarea în prezenta cauză a hotărârii judecătorești, de constatare

a violării dreptului garantat de art. 6§1 din Convenție), încasarea din contul bugetului

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, prejudiciul material cauzat în mărime

de 114 000 lei, prejudiciului moral cauzat în mărime de 2 100 euro.

În susținerea cererii a indicat că, prin hotărârea din 6 noiembrie 2008 a Curții

de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 19 ianuarie 2011 a Curții Supreme de

Justiție, a fost obligat Consiliul Municipal Chișinău să asigure Victoria Dari

(Eremia) cu spațiul locativ, în conformitate cu prevederile legislației în vigoare.

În baza încheierii nr. 12-1087/2010 din 07 iulie 2010 a executorului

judecătoresc al Oficiului de Executare Centru al Departamentului de Executare, a

1

fost intentată procedura de executare și stabilit termen pentru executarea benevolă a

documentului executoriu.

Potrivit răspunsului nr. 08-4613 din 20 august 2010 a Primăriei municipiului

Chișinău, a fost comunicat executorului judecătoresc Oleg Ungureanu, despre faptul

că, executarea hotărârii instanței de judecată nu este posibilă, pe motivul lipsei

spațiului locativ disponibil în mun. Chișinău, precum și din lipsa mijloacelor

financiare necesare pentru construcția spațiului locativ în vederea executării

hotărârii.

În cadrul procedurii de executare, Victoria Dari (Eremia), potrivit cererii, a

solicitat asigurarea executării documentului executoriu prin aplicarea sechestrului

pe apartamentul nr. XX din blocul locativ situat pe str. XXXXX, mun. Chișinău,

aflat în gestiunea Consiliului Municipal Chișinău și construit din surse financiare ale

administrației publice locale.

Prin încheierea nr. 026-12-1087/2010 din 22 iulie 2011 a executorului

judecătoresc, s-a interzis Consiliului Municipal Chișinău de a repartiza sau de a

înstrăina apartamentul nr. XX din blocul locativ situat pe str. XXXXX, mun.

Chișinău, decât creditorului, întru asigurarea executării hotărârii din 06 noiembrie

2008 a Curții de Apel Chișinău, care a fost menținut prin hotărârea din 29 noiembrie

2011 a Judecătoriei Centru, mun. Chișinău.

Ulterior, prin hotărârea din 17 august 2011 a Curții de Apel Chișinău, menținută

prin decizia din 27 ianuarie 2012 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă în

special pretenția Victoriei Dari (Eremia) și dreptul asupra apartamentului nr. XX din

blocul locativ din str. XXXXX, mun. Chișinău, cu obligarea Direcției General

Locativ-Comunale și Amenajare a Consiliului Municipal Chișinău să-i elibereze

ordin de repartiție pentru apartamentul identificat.

În temeiul încheierii din 18 iunie 2012 a Curții de Apel Chișinău, la cererea

executorului judecătoresc, instanța de judecată a explicat modul de aplicare și

extindere a hotărârii din 17 august 2011 a Curții de Apel Chișinău.

Însă, în baza dispoziției nr. 799-d din 08 august 2012 a Primăriei mun. Chișinău

„cu privire la repartizarea apartamentelor în blocul locativ nr. XX din str. XXX,

mun. Chișinău”, au fost eliberate ordine de repartiție altor persoane decât cele

nominalizate în hotărâre.

Astfel, hotărârea din 17 august 2011a Curții de Apel Chișinău, în temeiul căreia

a și fost recunoscut dreptul asupra apartamentelor din blocul locativ nr. 6V din str.

XXXXX, mun. Chișinău, a fost executată parțial, prin instalarea a 5 familii.

În privința celorlalți, implicit și în privința Victoriei Dari (Eremia), la data de

26 septembrie 2012, Primarul General, în scopul executării integrale a hotărârii

judecătorești, precum și întru compensarea faptului că, nu a fost acordate

apartamente, a propus și a decis de a încheia tranzacții de împăcare.

Potrivit condițiilor tranzacției a fost statuat faptul, că fiecare familie (creditor

urmăritor) va primi o compensație bănească în schimbul apartamentului dispus în

temeiul hotărârii judecătorești. Or, între creditorii urmăritori și administrația publică

locală au fost încheiate 18 tranzacții de împăcare și efectivi executate. Familia

Victoriei Dari (Eremia), însă, nu a primit în proprietate nici apartament și nici nu a

fost compensată cu bani în schimb.

În cadrul procedurii de executare, a continuat, prin intermediul executorului

judecătoresc, să pretindă la încheierea unei tranzacții de împăcare prin alocarea unei

2

compensații financiare în schimbul apartamentului, întru executarea hotărârii

judecătorești.

Potrivit scrisorii nr. 08-404 din 3 februarie 2015, Primăria municipiului

Chișinău a comunicat Victoriei Dari (Eremia) că, achitarea costului unui apartament

ar duce la schimbarea hotărârii judecătorești, acordând caracter patrimonial, străină

litigiului inițial. Astfel se pretinde că acțiunile administrației publice locale debitoare

de refuz în achitarea contravalorii apartamentului poartă un caracter discriminatoriu,

având în vedere faptul că, altor familii/creditor le-au fost acordate fie apartamente,

fie mijloace financiare în schimb.

La 02 februarie 2015, Curtea Europeană pentru Drepturile a acceptat în

procedură cererea Victoriei Dari (Eremia), fiind emisă decizie la nr. 7640/2015 Dari

vs Moldova și comunicată Guvernului Republicii Moldova. S-a remarcat că, anterior

au fost pronunțate hotărâri judecătorești cu privire la compensarea prejudiciului

material și moral în perioada de până la 27 octombrie 2017, urmare a constatării

faptului încălcării dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii din 6

noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău.

Astfel, reclamanta a opinat că, este îndreptățită de a solicita compensarea

prejudiciului material și moral, pentru perioada începând cu data de 1 noiembrie

2017 și până la 10 februarie 2021. Or, la data de 10 februarie 2017, a încheiat un

contract de locațiune a unui apartament din str. Armenească 47, mun. Chișinău, fapt

comunicat/înregistrat la Direcția Deservire Fiscală Centru, sub nr. 107. Plata lunară

potrivit contractului constituie suma de 3000 lei, ceea ce și reprezintă prejudiciul

material cauzat pentru perioada începând cu 1 noiembrie 2017 și până la 10 februarie

2021, data expirării contractului de locațiune (perioada locațiunii de 38 luni x 3000

lei = 114. 000 lei).

Totodată, a fost reținut faptul că, în această perioadă familia sa s-a mărit cu

copilul Damian Eremia. Potrivit dispoziției la nr. 366-d din 5 august 2016, Victoria

Dari (Eremia) a fost numită tutore al copilului Damian Eremia, care a rămas orfan

în urma decesului părinților Cristina și Nicolae Eremia.

Reținând jurisprudența CEDO și Recomandarea nr. 6 a Curții Supreme de

Justiție, reclamanta pretinde la compensație morală în mărime de 2.100 euro.

Finalmente, a remarcat și faptul că, hotărârea din 6 noiembrie 2008 a Curții de

Apel Chișinău, menținută prin decizia din 19 ianuarie 2011 a Curții Supreme de

Justiție, până la momentul actual nu a fost executată, iar toate eforturile întreprinse

în cadrul procedurii de executare nu au dat rezultate scontate.

În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe

dispozițiile art. 6, art. 13 CEDO, art. 1 Protocol 1 CEDO; prevederile art. 8 al

Declarației Universale a Drepturilor Omului, art. 14 alin. (1) al Pactului internațional

cu privire la drepturile civile și politice din 16 decembrie 1966, ratificat prin

Hotărârea Parlamentului nr. 217-XII din 28 iulie 2009, art. 4, art. 20, art. 120 a

Constituției Republicii Moldova, adoptată la data de 29 iulie 1994, Legii nr. 87 din

21 aprilie 2011, art. 9 alin. (2), lit. f), art. 15 alin. (1), art. 16 lit. g), art. 1998, art.

2036-2037 din Codul civil și art. 94, art. 166-167 din Codul de procedură civilă.

Reclamanta a solicitat constatarea faptului încălcării art. 6§1 din CEDO, art. 1

al Protocolului nr. 1 la Convenție, exprimat prin încălcarea dreptului la executarea

în termen rezonabil a hotărârii nr. 3-3586/2008 din 06 noiembrie 2008 a Curții de

Apel Chișinău și încălcarea dreptului la protecția proprietății (pentru perioada 1 iulie

3

2017, până la pronunțarea în prezenta cauză a hotărârii judecătorești, de constatare

a violării dreptului garantat de art. 6§1 din Convenție), încasarea din contul bugetului

de stat, prin intermediul Ministerului Justiției, prejudiciul material cauzat în mărime

de 114 000 lei, prejudiciului moral cauzat în mărime de 2 100 euro.

Prin hotărârea din 12 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Dari (Eremia). S-a

constatat încălcarea dreptului Victoriei Dari (Eremia), la executarea în termen

rezonabil a hotărârii nr. 3-3586/08 din 06 noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău.

S-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova, prin intermediul Ministerului

Justiției, în beneficiul Victoriei Dari (Eremia), prejudiciul material cauzat prin

încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești în

mărime de 114 000 lei, pentru perioada de neexecutare 01 noiembrie 2017-10

februarie 2021. S-a încasat din bugetul de stat al Republicii Moldova, prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficiul Victoriei Dari (Eremia), prejudiciul

moral în mărime de 2 100 euro, pentru perioada de neexecutare 01 noiembrie 2017-

10 februarie 2021).

Nefiind de acord cu soluția primei instanțe, la 27 iunie 2022, Ministerul Justiției

a declarat apel împotriva hotărârii din 12 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei decizii noi cu privire la respingerea acțiunii.

Prin decizia din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

de apel depusă de Ministerul Justiției. S-a casat hotărârea din 12 ianuarie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care: S-a

respins integral cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Dari (Eremia)

împotriva Ministerului Justiției, intervenienți accesorii Consiliul municipal

Chișinău, Primăria municipiului Chișinău și executorul judecătoresc Liudmila

Ghețiu, cu privire la reparare prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

executare în termen rezonabil a hotărârii judecătorești.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a notat că Victoria Dari

(Eremia) a activat începând cu 11 noiembrie 2004 în cadrul Departamentului de

Executare a Ministerului Justiției, Oficiul de Executare Centru, însă din 17 iunie

2010 în baza Legii nr. 113 privind executorii judecătorești, publicată în Monitorul

Oficial și intrată în vigoare din 23 iulie 2010, intimata nu mai activează la Oficiul de

Executare Centru al Departamentului de Executare a deciziilor judiciare, astfel

ulterior i-a fost atribuit statutul de executor privat, iar din anul 2012 a activat în

cadrul Întreprinderii de Stat „CRIS Registru”. Potrivit informației din 28 octombrie

2022 a Casei Naționale de Asigurări Sociale rezultă că intimata Dari (Eremia)

Victoria nu se regăsește ca beneficiar de pensie.

Instanța de apel a menționat că, nici o prevedere legală la caz nu obligă

autoritățile administrative să-i acorde o locuință socială după această dată, iar statul

Republica Moldova nu are obligația pozitivă de a-i acorda locuință socială, astfel

dreptul de atribuire a spațiului locativ este direct legat de deținerea statutului de

angajat al instituției care acordă aceste beneficii sociale pe perioada deținerii

statutului de angajat.

Curtea de Apel Chișinău a stabilit că, potrivit hotărârii judecătorești invocate

ca fiind neexecutată în termen rezonabil, asigurarea Victoriei Dari (Eremia) cu

spațiu locativ a fost realizată în calitate de spațiu locativ de serviciu în contextul în

4

care actele legislative ce au stat la baza emiterii acestei hotărâri nu prevedeau

obligația autorității publice locale de a împroprietări reclamantul, în calitate de

funcționar, în cadrul Departamentului de Executare a Ministerului Justiției, Oficiul

de Executare Centru, cu spațiu locativ, iar efectul hotărârii nominalizate nu este unul

continuu în timp, ci este determinat de deținerea de către reclamant a calității de

funcționar, în cadrul Departamentului de Executare a Ministerului Justiției, Oficiul

de Executare Centru.

Instanța de apel a constatat că raporturile de serviciu ale Victoriei Dari (Eremia)

cu Oficiul de Executare Centru al Departamentului de Executare a deciziilor

judiciare au încetat din anul 2010 și respectiv, statul nu are nici o obligație legală de

a o asigura pe Victoria Dari (Eremia) cu spațiu locativ, or legea prevedea

transmiterea în posesie a locuinței sociale nu și în proprietate. Respectiv, din anul

2010 Statul nu are obligația de a-i achita spațiul locativ închiriat pe perioada

neexecutării hotărârii judecătorești irevocabile, deoarece Victoria Dari (Eremia) a

fost persoană privată, activând în calitate de executor privat, ulterior în alte funcții,

iar Statul a fost decăzut din obligațiile sale pozitive de a suporta cheltuieli pentru

Victoria Dari (Eremia) care nu este funcționar public și nu este beneficiar de pensie.

La 06 aprilie 2023, Victoria Dari a depus cerere de recurs împotriva deciziei

din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea cererii de

recurs, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 12 ianuarie 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel a aplicat eronat normele

de drept material. A susținut că, la momentul intrării în vigoare a hotărârii din 06

noiembrie 2008 a Curții de Apel Chișinău, menținută prin decizia din 19 ianuarie

2011 a Curții Supreme de Justiție, a dobândit, de iure, dreptul incontestabil de a

beneficia de un spațiu locativ, actele judecătorești irevocabile enunțate nu conțin

mențiuni că locuința prin care era obligat Consiliul municipal Chișinău să-i acorde

Victoriei Dari și membrilor familiei sale-spațiu locativ, i-ar fi fost dat cu statut

juridic „ de serviciu” sau cu alt statut juridic. Or, potrivit pct. 4 al Regulamentului

cu privire la modul de acordare a încăperilor de locuit în Republica Moldova aprobat

prin hotărârea Sovietului Miniștrilor al RSS Moldovenești nr. 405 din 25 noiembrie

1987 ( la momentul adoptării hotărârii din 05 aprilie 2011 a Curții de Apel Chișinău

în vigoare), încăperile de locuit din casele fondului de stat și obștesc de locuințe se

acordă cetățenilor spre folosință pe un termen nelimitat.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 08 decembrie 2022.

Totodată, la 06 martie 2023, Curtea de Apel Chișinău a expediat, prin

intermediul poștei electronice, părților, copia deciziei integrale din 08 decembrie

2022, fapt ce se confirmă prin extrasul din poșta electronică anexată la materialele

cauzei (vol. II, f.d. 136).

Astfel, recursul declarat la 06 aprilie 2023 se consideră depus în termenul

stabilit de lege.

5

La 16 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului declarat de Victoria Dari împotriva deciziei din 08 decembrie 2022a

Curții de Apel Chișinău, creând astfel participanților la proces condiții egale de a

cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea

de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la

materialele dosarului (vol. II, f.d. 162).

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare

a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Victoria Dari a fost depus până la data intrării în vigoare

a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Victoria Dari, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din motivele

ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 22 iunie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat de Victoria Dari a invocat temei de

admisibilitate prevederile art. 432 alin. (2) lit. a), c) și d) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data de 06 aprilie 2023.

6

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurentul a

făcut trimitere la temeiurile de drept prevăzut de art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, precum că părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care instanța

judecătorească nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a interpretat în mod

eronat legea sau a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului, nu a

stabilit că instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică

dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Subsecvent, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432

alin. (3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursurilor, și

anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe

la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia

nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost

încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat

problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar

lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție nu le-a stabilit.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(4) din Codul de procedură civilă, în

vigoare la data depunerii recursului, normă citată supra, nu a stabilit săvârșirea

încălcărilor de către Curtea de Apel Chișinău în măsura în care ar fi dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau ar fi comis erori ce au dus la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului. Totodată, instanța de recurs nu a stabilit că

normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele

respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau

invers.

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele

de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe,

suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului

instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat de Victoria Dari (Eremia) nu rezultă că instanța de apel

a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

7

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva

Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursul declarat de Victoria Dari (Eremia) nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Victoria Dari (Eremia) împotriva

deciziei din 08 decembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

8