2ra-660/23 — cu privire la repararea prejudiciului material, incasarea dobinzii si a cheltuielilor de judecata

2ra-660/23 — cu privire la repararea prejudiciului material, incasarea dobinzii si a cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-660/23

2-21079187-01-2ra-27042023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Holban)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

Î N C H E I E R E

24 iulie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de

avocatul Eugenia Jelamschi,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ala

Zgăbăruș împotriva Societății Comerciale „Rosebulimex” Societate cu Răspundere

Limitată, cu privire repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere

și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de Ala Zgăbăruș și s-a menținut hotărârea din 16 mai 2022

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a c o n s t a t a t:

La 21 mai 2021, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi a

depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Rosebulimex” SRL, cu privire

repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că mama sa,

Tamara Răileanu, deținea cu drept de proprietate bunul imobil, construcție

comercială, pe care ulterior i-a donat-o ei, fapt, confirmat prin contractul de donație

nr. 3877 din 14 octombrie 2019.

În urma construcției unui market de către SC ,,Rosebulimex” SRL în

vecinătatea imobilului său a fost deteriorat peretele acestuia.

Pentru a soluționa situația creată pe cale amiabilă, la 05 iulie 2019,

administratorul SC „Rosebulimex” SRL, Victor Isac, benevol, a întocmit o recipisă,

precum că și-a asumat responsabilitatea reparării peretelui deteriorat, aplicând

ștampila companiei, însă acțiuni în vederea reparării prejudiciului cauzat nu s-au

întreprins.

Astfel, Tamara Raileanu, acționând în bază de procură, în interesul său, s-a

1

adresat la Primăria Sireți, în vederea constatării faptului deteriorării bunului imobil.

La 21 noiembrie 2019, comisia formată din vice-primar și 2 specialiști au

întocmit procesul-verbal privind cercetarea la fața locului, fiind constatat

deteriorarea a 2 burlane de scurgere a apei, deteriorarea în 2 locuri a tencuielii

peretelui, peretele lateral clădirii cu suprafața totală de 180 m.p. fiind stropit.

Reclamanta a susținut că pentru efectuarea lucrărilor de reparație, compania

„Grandstroi” SRL, la care s-a adresat întru efectuarea unui deviz de cheltuieli în

vederea reparării construcției a solicitat 50 594 lei.

Subsecvent, reclamanta a menționat că a încercat soluționarea litigiului pe cale

amiabilă, în acest sens fiind duse discuții, expediate reciproc somații, răspunsuri la

somații. Pârâta a recunoscut faptul că a fost scrisă recipisă, prin care Victor Isac ca

persoană fizică s-a obligat să repare peretele deteriorat și a solicitat termen rezonabil

de a fi efectuată reparația, motivând că e timp de iarnă, însă nu a întreprins măsuri

concrete și până în prezent peretele deteriorat nu s-a reparat.

În opinia reclamantei, nu persoana fizică Victor Isac și-a asumat angajamentul

reparării bunului, or, pe recipisă a fost aplicată ștampila companiei, iar Victor Isac

este administrator.

Complementar, reclamanta a indicat că întru respectarea prevederilor art. 22

din Codul civil, la 03 decembrie 2019, a expediat în adresa pârâtei notificare, la care

a anexat un act de verificare, aceasta fiind recepționată la 09 decembrie 2019, Astfel,

pârâta fiind pusă în întârziere peste 7 zile din data recepționării somației, și anume,

din 17 decembrie 2019. Iar în baza calculelor, urmează a fi încasată dobânda de

întârziere în suma de 7 974 lei.

Astfel, având în vedere cele enunțate, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul

Eugenia Jelamschi, a solicitat încasarea din contul SC „Rosebulimex” SRL

prejudiciului cauzat în sumă de 50 594 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 7 974

lei, taxa de stat în sumă de 1 757, 04 lei și cheltuielile de asistență juridică în cuantum

de 7 000 lei, iar în total suma de 67 325 lei.

Prin hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ala Zgăbăruș

împotriva SC „Rosebulimex” SRL cu privire la recuperarea prejudiciului.

La 19 mai 2022, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, a

depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acesteia.

La 14 septembrie 2022, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia

Jelamschi a depus apel motivat împotriva hotărârii din 16 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi

hotărâri de admitere a cererii sale de chemare în judecată.

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de Ala Zgăbăruș și s-a menținut hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, invocând dispozițiile art. 5 din

Codul de procedură civilă, art. 9 alin.(1), (2) lit. f), art. 16 alin. (1) lit. b) și g), art.

19 alin. (1) și (2), art. 1998 alin. (1), art. 2025 alin.(1) din Codul civil și reieșind din

materialele cauzei, precum și argumentele participanților la proces, a conchis că

instanța de fond corect a respins cererea de chemare în judecată, întrucât la data

cauzării pretinsului prejudiciu, apelanta Zgăbăruș Ala nu era proprietar al bunului

2

imobil litigant. Or, la acel moment, bunul imobil al cărui perete se pretinde că a fost

deteriorat prin acțiunile SC „Rosebulimex” SRL aparținea cu drept de proprietate

Tamarei Răileanu, mama apelantei Ala Zgăbăruș.

Astfel, instanța ierarhic inferioară a stabilit lipsa vreunui drept legitim al

apelantei Ala Zgăbăruș, care i-ar conferi posibilitatea de a revendica repararea

prejudiciului cauzat bunului imobil, al cărui drept de proprietate nu îl deținea la acel

moment.

În susținerea acestei opinii, instanța de apel a reținut că, imobilul vizat a fost

obiect al contractului de donație încheiat între Tamara Răileanu și Ala Zgăbăruș la

data de 14 octombrie 2019, apelanta intrând în proprietatea acestuia la data semnării

prezentului contract.

De altfel, Curtea de Apel Chișinău a relevat că dispozițiile contractuale reflectă

faptul că imobilul donat de Tamara Răileanu era liber de vicii juridice și materiale

la momentul semnării prezentului contract, iar apelanta Ala Zgăbăruș a primit bunul

imobil liber de orice viciu material sau juridic, motiv din care aceasta nu poate

invoca repararea unui prejudiciu material cauzat anterior dobândirii dreptului de

proprietate.

Așadar, Ala Zgăbăruș nu este îndreptățită să solicite de la SC „Rosebulimex”

SRL repararea prejudiciului material cauzat în vara anului 2019, în condițiile în care

nu era proprietar al bunului imobil pretins deteriorat.

Totodată, instanța de apel a notat că înscrisul prezentat de Ala Zgăbăruș sub

formă de recipisă din 05 iulie 2019, nu poate constitui temei de admitere a

pretențiilor înaintate, or, potrivit acestuia, administratorul SC „Rosebulimex” SRL,

Victor Isac, și-a asumat responsabilitatea reparării prejudiciului cauzat bunului

imobil ce aparținea Tamarei Răileanu, dar nu Alei Zgăbăruș.

La fel, nici devizul de cheltuieli întocmit de către SRL,,Grandstroi” din

29 noiembrie 2019, prin care lucrările de reparație au fost estimate la suma de 50 594

lei, nu poate fi reținut întru justificarea pretențiilor înaintate, întrucât acesta nu

probează suportarea reală de către reclamantă a prejudiciului pretins. Or, din

conținutul acestui înscris nu se poate determina o anumită valoare probantă a

calculelor efectuate de către specialistul companiei ,,Grandstroi” SRL, care să

încadreze în rigorile de concludență, iar reclamanta/apelantă nu a făcut dovada

suportării efective a anumitor cheltuieli în legătură cu repararea peretelui pretins a fi

prejudiciat, în condițiile în care din conținutul cererii prealabile rezultă că

reclamanta, pe cont propriu, a recurs la efectuarea lucrărilor de reparație, angajând

specialiști în acest sens, însă a omis să prezinte înscrisuri, care ar confirma

suportarea reală a cheltuielilor invocate. Prin urmare, pretențiile înaintate sunt

neîntemeiate și lipsite de suport probator.

În conexiunea celor relatate, raportate la materialele dosarului, instanța de apel

a conchis lipsa temeiurilor, care ar îndreptăți reclamanta să solicite repararea

prejudiciului material, și subsecvent, încasarea dobânzii de întârziere.

Având în vedere dispozițiile art. 82, art. 94 alin. (1), art. 96 din Codul de

procedură civilă și ținând cont de faptul stabilirii netemeiniciei pretențiilor

reclamantei, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a respins pretenția

cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat, și a

cheltuielilor de asistență juridică.

3

La 29 martie 2023, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi,

a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu

remiterea cauzei spre rejudecare și emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii,

încasarea din contul SC „Rosebulimex” SRL în beneficiul său, a prejudiciului cauzat

și a dobânzii de întârziere, precum și punerea pe seama pârâtei a tuturor cheltuielilor

de judecată, în sumă totală de 67 325 lei, inclusiv dobânda de întârziere în mărime

de 7 974 lei, taxa de stat pentru toate instanțele în sumă totală de 3 952 lei și cheltuieli

pentru asistență juridică 7 000 lei.

În motivarea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept invocate

anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar

menționând dezacordul cu deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

deoarece în opinia sa, instanța ierarhic inferioară a aplicat eronat normele de drept,

a interpretat un contract de donație în sensul în care prejudiciază părțile contractante,

contrat voinței și comportamentului acestora, încălcând astfel drepturile lor

prevăzute de lege de a primi despăgubirea pentru prejudicial material cauzat de către

intimat/pârât, motiv din care a conchis că actul judecătoresc contestat urmează a fi

casat integral, cu rejudecarea cauzei și emiterea unei hotărâri noi de admitere a

cererii sale de chemare în judecată.

În argumentarea opiniei enunțate, recurenta a notat că contrar concluziilor

instanței de apel, existența prejudiciului cauzat este probat prin întocmirea de către

comisia din cadrul Primăriei satului Sireți a procesului-verbal de cercetare la fața

locului din 21 noiembrie 2019.

Subsecvent, la concluzia instanței de apel că în pct. 5 al contractului de donație,

donatorul declară faptul că imobilul donat este liber de vicii juridice și materiale, la

momentul semnării prezentului contract, recurenta făcând referire la art. 1117 alin.

(1) și (2) al Codului civil, a subliniat că prevederile contractuale invocate în

motivarea hotărârii judecătorești se referă la vicii ascunse, de natură să influențeze

voința părților în ce privește acceptarea donației, dar nu la viciile materiale vizibile.

Respectiv, la caz, nu poate fi invocat faptul că bunul imobil transmis prin

contractul de donație avea anumite vicii, or, viciu material se consideră un defect

ascuns sau un neajuns al bunului.

Complimentar, referitor la concluzia instanței de apel precum că, ea nu era în

posesia unui drept legitim, care i-ar conferi posibilitatea de a revendica repararea

prejudiciului cauzat bunului imobil, recurenta a menționat dezacordul cu aceasta,

deoarece instanța ierarhic inferioară nu a ținut cont de faptul că un contract de

donație este cu titlu oneros, sinalagmatic și translativ de proprietate.

Astfel, invocând dispozițiile art. 1087 alin. (1) din Codul civil, recurenta a

conchis că, a dobândit în temeiul contractului de donație din 14 octombrie 2019 și

dreptul de a se subroga în drepturile donatorului Tamara Răileanu în vederea

obținerii reparării prejudiciului cauzat bunului, întrucât prevederile recipisei, prin

care pârâtul și-a asumat obligațiile de reparare a daunelor cauzate sunt în strânsă

legătură cu bunul imobil și nu cu persoana fizică Tamara Răileanu.

În urma celor menționate, consideră că instanța ierarhic inferioară a dat

prioritate unor prevederi contractuale dintre părți și nu a aplicat normele imperative

ale legii.

4

La 17 mai 2023, în adresa SC „Rosebulimex” SRL a fost expediată copia

recursului declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului declarat de

Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, intimata nu a depus

referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurentă.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 22 noiembrie 2022 și expediată reprezentantului recurentei Ala Zgăbăruș,

avocatului Eugenia Jelamschi, prin e-mail la 30 ianuarie 2023, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.127).

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de

avocatul Eugenia Jelamschi, la data de 29 martie 2023, se consideră în termen.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

( modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la

01 septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din

31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării

în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia

Jelamschi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din

31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Examinând temeiurile recursului declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de

avocatul Eugenia Jelamschi, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, 29 martie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt

în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească

a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

5

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă.

Din analiza recursului declarat rezultă că Ala Zgăbăruș, reprezentată de

avocatul Eugenia Jelamschi a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432

alin.(2) lit. a), c) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurenta a

făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin.(2) lit. a) și c) –

neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a

stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând

normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică

sau invers.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu,

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

în vigoare la 29 martie 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător

care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența

unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de

judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare

a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către

Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, nu pot constitui temei de

admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază recursul declarat de către Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia

Jelamschi, ca fiind inadmisibil.

6

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de

avocatul Eugenia Jelamschi, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Lilia Roic-Botezatu

7