2ra-660/23 — cu privire la repararea prejudiciului material, incasarea dobinzii si a cheltuielilor de judecata

Dosarul nr. 2ra-660/23 2-21079187-01-2ra-27042023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Holban) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță) Î N C H E I E R E 24 iulie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu examinând admisibilitatea recursului declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ala Zgăbăruș împotriva Societății Comerciale „Rosebulimex” Societate cu Răspundere Limitată, cu privire repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Ala Zgăbăruș și s-a menținut hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a c o n s t a t a t: La 21 mai 2021, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi a depus cerere de chemare în judecată împotriva SC „Rosebulimex” SRL, cu privire repararea prejudiciului material, încasarea dobânzii de întârziere și a cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a relatat că mama sa, Tamara Răileanu, deținea cu drept de proprietate bunul imobil, construcție comercială, pe care ulterior i-a donat-o ei, fapt, confirmat prin contractul de donație nr. 3877 din 14 octombrie 2019. În urma construcției unui market de către SC ,,Rosebulimex” SRL în vecinătatea imobilului său a fost deteriorat peretele acestuia. Pentru a soluționa situația creată pe cale amiabilă, la 05 iulie 2019, administratorul SC „Rosebulimex” SRL, Victor Isac, benevol, a întocmit o recipisă, precum că și-a asumat responsabilitatea reparării peretelui deteriorat, aplicând ștampila companiei, însă acțiuni în vederea reparării prejudiciului cauzat nu s-au întreprins.

Astfel, Tamara Raileanu, acționând în bază de procură, în interesul său, s-a 1 adresat la Primăria Sireți, în vederea constatării faptului deteriorării bunului imobil. La 21 noiembrie 2019, comisia formată din vice-primar și 2 specialiști au întocmit procesul-verbal privind cercetarea la fața locului, fiind constatat deteriorarea a 2 burlane de scurgere a apei, deteriorarea în 2 locuri a tencuielii peretelui, peretele lateral clădirii cu suprafața totală de 180 m.p. fiind stropit. Reclamanta a susținut că pentru efectuarea lucrărilor de reparație, compania „Grandstroi” SRL, la care s-a adresat întru efectuarea unui deviz de cheltuieli în vederea reparării construcției a solicitat 50 594 lei.

Subsecvent, reclamanta a menționat că a încercat soluționarea litigiului pe cale amiabilă, în acest sens fiind duse discuții, expediate reciproc somații, răspunsuri la somații. Pârâta a recunoscut faptul că a fost scrisă recipisă, prin care Victor Isac ca persoană fizică s-a obligat să repare peretele deteriorat și a solicitat termen rezonabil de a fi efectuată reparația, motivând că e timp de iarnă, însă nu a întreprins măsuri concrete și până în prezent peretele deteriorat nu s-a reparat. În opinia reclamantei, nu persoana fizică Victor Isac și-a asumat angajamentul reparării bunului, or, pe recipisă a fost aplicată ștampila companiei, iar Victor Isac este administrator.

Complementar, reclamanta a indicat că întru respectarea prevederilor art. 22 din Codul civil, la 03 decembrie 2019, a expediat în adresa pârâtei notificare, la care a anexat un act de verificare, aceasta fiind recepționată la 09 decembrie 2019, Astfel, pârâta fiind pusă în întârziere peste 7 zile din data recepționării somației, și anume, din 17 decembrie 2019. Iar în baza calculelor, urmează a fi încasată dobânda de întârziere în suma de 7 974 lei. Astfel, având în vedere cele enunțate, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, a solicitat încasarea din contul SC „Rosebulimex” SRL prejudiciului cauzat în sumă de 50 594 lei, dobânzii de întârziere în mărime de 7 974 lei, taxa de stat în sumă de 1 757, 04 lei și cheltuielile de asistență juridică în cuantum de 7 000 lei, iar în total suma de 67 325 lei.

Prin hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Ala Zgăbăruș împotriva SC „Rosebulimex” SRL cu privire la recuperarea prejudiciului. La 19 mai 2022, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea acesteia. La 14 septembrie 2022, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi a depus apel motivat împotriva hotărârii din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea acesteia și emiterea unei noi hotărâri de admitere a cererii sale de chemare în judecată.

Prin decizia din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul declarat de Ala Zgăbăruș și s-a menținut hotărârea din 16 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău, invocând dispozițiile art. 5 din Codul de procedură civilă, art. 9 alin.(1), (2) lit. f), art. 16 alin. (1) lit. b) și g), art. 19 alin. (1) și (2), art. 1998 alin. (1), art. 2025 alin.(1) din Codul civil și reieșind din materialele cauzei, precum și argumentele participanților la proces, a conchis că instanța de fond corect a respins cererea de chemare în judecată, întrucât la data cauzării pretinsului prejudiciu, apelanta Zgăbăruș Ala nu era proprietar al bunului 2 imobil litigant.

Or, la acel moment, bunul imobil al cărui perete se pretinde că a fost deteriorat prin acțiunile SC „Rosebulimex” SRL aparținea cu drept de proprietate Tamarei Răileanu, mama apelantei Ala Zgăbăruș. Astfel, instanța ierarhic inferioară a stabilit lipsa vreunui drept legitim al apelantei Ala Zgăbăruș, care i-ar conferi posibilitatea de a revendica repararea prejudiciului cauzat bunului imobil, al cărui drept de proprietate nu îl deținea la acel moment. În susținerea acestei opinii, instanța de apel a reținut că, imobilul vizat a fost obiect al contractului de donație încheiat între Tamara Răileanu și Ala Zgăbăruș la data de 14 octombrie 2019, apelanta intrând în proprietatea acestuia la data semnării prezentului contract.

De altfel, Curtea de Apel Chișinău a relevat că dispozițiile contractuale reflectă faptul că imobilul donat de Tamara Răileanu era liber de vicii juridice și materiale la momentul semnării prezentului contract, iar apelanta Ala Zgăbăruș a primit bunul imobil liber de orice viciu material sau juridic, motiv din care aceasta nu poate invoca repararea unui prejudiciu material cauzat anterior dobândirii dreptului de proprietate. Așadar, Ala Zgăbăruș nu este îndreptățită să solicite de la SC „Rosebulimex” SRL repararea prejudiciului material cauzat în vara anului 2019, în condițiile în care nu era proprietar al bunului imobil pretins deteriorat.

Totodată, instanța de apel a notat că înscrisul prezentat de Ala Zgăbăruș sub formă de recipisă din 05 iulie 2019, nu poate constitui temei de admitere a pretențiilor înaintate, or, potrivit acestuia, administratorul SC „Rosebulimex” SRL, Victor Isac, și-a asumat responsabilitatea reparării prejudiciului cauzat bunului imobil ce aparținea Tamarei Răileanu, dar nu Alei Zgăbăruș. La fel, nici devizul de cheltuieli întocmit de către SRL,,Grandstroi” din 29 noiembrie 2019, prin care lucrările de reparație au fost estimate la suma de 50 594 lei, nu poate fi reținut întru justificarea pretențiilor înaintate, întrucât acesta nu probează suportarea reală de către reclamantă a prejudiciului pretins.

Or, din conținutul acestui înscris nu se poate determina o anumită valoare probantă a calculelor efectuate de către specialistul companiei ,,Grandstroi” SRL, care să încadreze în rigorile de concludență, iar reclamanta/apelantă nu a făcut dovada suportării efective a anumitor cheltuieli în legătură cu repararea peretelui pretins a fi prejudiciat, în condițiile în care din conținutul cererii prealabile rezultă că reclamanta, pe cont propriu, a recurs la efectuarea lucrărilor de reparație, angajând specialiști în acest sens, însă a omis să prezinte înscrisuri, care ar confirma suportarea reală a cheltuielilor invocate. Prin urmare, pretențiile înaintate sunt neîntemeiate și lipsite de suport probator.

În conexiunea celor relatate, raportate la materialele dosarului, instanța de apel a conchis lipsa temeiurilor, care ar îndreptăți reclamanta să solicite repararea prejudiciului material, și subsecvent, încasarea dobânzii de întârziere. Având în vedere dispozițiile art. 82, art. 94 alin. (1), art. 96 din Codul de procedură civilă și ținând cont de faptul stabilirii netemeiniciei pretențiilor reclamantei, instanța de apel a conchis că prima instanță corect a respins pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat, și a cheltuielilor de asistență juridică.

3 La 29 martie 2023, Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel, cu remiterea cauzei spre rejudecare și emiterea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii, încasarea din contul SC „Rosebulimex” SRL în beneficiul său, a prejudiciului cauzat și a dobânzii de întârziere, precum și punerea pe seama pârâtei a tuturor cheltuielilor de judecată, în sumă totală de 67 325 lei, inclusiv dobânda de întârziere în mărime de 7 974 lei, taxa de stat pentru toate instanțele în sumă totală de 3 952 lei și cheltuieli pentru asistență juridică 7 000 lei.

În motivarea recursului, recurenta a indicat motivele de fapt și de drept invocate anterior la examinarea cauzei în prima instanță și instanța de apel, suplimentar menționând dezacordul cu deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece în opinia sa, instanța ierarhic inferioară a aplicat eronat normele de drept, a interpretat un contract de donație în sensul în care prejudiciază părțile contractante, contrat voinței și comportamentului acestora, încălcând astfel drepturile lor prevăzute de lege de a primi despăgubirea pentru prejudicial material cauzat de către intimat/pârât, motiv din care a conchis că actul judecătoresc contestat urmează a fi casat integral, cu rejudecarea cauzei și emiterea unei hotărâri noi de admitere a cererii sale de chemare în judecată.

În argumentarea opiniei enunțate, recurenta a notat că contrar concluziilor instanței de apel, existența prejudiciului cauzat este probat prin întocmirea de către comisia din cadrul Primăriei satului Sireți a procesului-verbal de cercetare la fața locului din 21 noiembrie 2019. Subsecvent, la concluzia instanței de apel că în pct. 5 al contractului de donație, donatorul declară faptul că imobilul donat este liber de vicii juridice și materiale, la momentul semnării prezentului contract, recurenta făcând referire la art. 1117 alin. (1) și (2) al Codului civil, a subliniat că prevederile contractuale invocate în motivarea hotărârii judecătorești se referă la vicii ascunse, de natură să influențeze voința părților în ce privește acceptarea donației, dar nu la viciile materiale vizibile.

Respectiv, la caz, nu poate fi invocat faptul că bunul imobil transmis prin contractul de donație avea anumite vicii, or, viciu material se consideră un defect ascuns sau un neajuns al bunului. Complimentar, referitor la concluzia instanței de apel precum că, ea nu era în posesia unui drept legitim, care i-ar conferi posibilitatea de a revendica repararea prejudiciului cauzat bunului imobil, recurenta a menționat dezacordul cu aceasta, deoarece instanța ierarhic inferioară nu a ținut cont de faptul că un contract de donație este cu titlu oneros, sinalagmatic și translativ de proprietate.

Astfel, invocând dispozițiile art. 1087 alin. (1) din Codul civil, recurenta a conchis că, a dobândit în temeiul contractului de donație din 14 octombrie 2019 și dreptul de a se subroga în drepturile donatorului Tamara Răileanu în vederea obținerii reparării prejudiciului cauzat bunului, întrucât prevederile recipisei, prin care pârâtul și-a asumat obligațiile de reparare a daunelor cauzate sunt în strânsă legătură cu bunul imobil și nu cu persoana fizică Tamara Răileanu. În urma celor menționate, consideră că instanța ierarhic inferioară a dat prioritate unor prevederi contractuale dintre părți și nu a aplicat normele imperative ale legii. 4 La 17 mai 2023, în adresa SC „Rosebulimex” SRL a fost expediată copia recursului declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, intimata nu a depus referință în care să-și expună opinia asupra argumentelor invocate de recurentă. În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 22 noiembrie 2022 și expediată reprezentantului recurentei Ala Zgăbăruș, avocatului Eugenia Jelamschi, prin e-mail la 30 ianuarie 2023, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică, anexat la dosar (f.d.127).

În aceste circumstanțe, recursul declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, la data de 29 martie 2023, se consideră în termen. Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative ( modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Recursul declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Examinând temeiurile recursului declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil din următoarele considerente. În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, 29 martie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stipulează că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

5 În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Din analiza recursului declarat rezultă că Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2) lit. a), c) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reținând că recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art. 432 alin.(2) lit. a) și c) – neaplicarea legii care trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la 29 martie 2023, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; dacă cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu a stabilit.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de către Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, ca fiind inadmisibil.

6 Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ala Zgăbăruș, reprezentată de avocatul Eugenia Jelamschi, împotriva deciziei din 22 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Lilia Roic-Botezatu 7