2ra-1231/22 — incasarea despagubirii materiale a dobînzii de intirziere si cheltuielilie de judecata

2ra-1231/22 — incasarea despagubirii materiale a dobînzii de intirziere si cheltuielilie de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1231/22

2-19105917-01-2ra-02092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. V. Puica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, Iu. Cotruță)

ÎNCHEIERE

09 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Alexandr

Voinarovskii, reprezentat de avocatul Petru Coșleț,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexandr Voinarovskii

împotriva Elenei Țiței și Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/634 cu

privire la încasarea despăgubirii materiale, a dobânzii de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis

apelul declarat de Elena Țiței, reprezentată de avocatul Veaceslav Botnari casată

hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă

hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 08 mai 2019, Alexandr Voinarovskii, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Elenei Țiței și Asociației Coproprietarilor în Condominiu nr. 55/634 cu

solicitând încasarea despăgubirii materiale, a dobânzii de întârziere și compensarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că, este proprietarul automobilului de

model KIA, n/î RDT 513, însă la 10 martie 2019, aproximativ ora 10:37, fiind parcat

în fața blocului locativ, amplasat pe bd. Moscova 7/3, mun. Chișinău, a simțit o lovitură

puternică în partea stângă din față a automobilului. Ieșind din automobil a constatat că,

automobilul a fost lovit de o construcție din metal și lemn, și anume acoperișul instalat

deasupra apartamentului nr. 70A, de la etajul V, scara 4, a blocului locativ de pe bd.

Moscova 7/3. Imediat a apelat la serviciul 112. După efectuarea lucrărilor de deblocare

a automobilului și investigațiilor de la fața locului, organul de poliție a constatat că, în

urma condițiilor climaterice a căzut acoperișul de pe casa bd. Moscova 7/3, mun.

Chișinău, unde a deteriorat acoperișul din partea din față a automobilului menționat,

capota din față și geamul din față.

1

A susținut reclamantul că, pârâta Elena Țîței a confirmat că, în 2017 a schimbat

din cont propriu acoperișul deasupra apartamentului 70A. Pârâta a regretat faptul ce a

avut loc, însă a susținut că nu se simte vinovată de cauzare prejudiciului, considerând

că, condițiile climaterice și anume vântul este vinovat, calificând situația produsă drept

o forță majoră. Potrivit actului de constatare, eliberat de Asociația Coproprietarilor în

Condominiu nr.55/634 acoperișul căzut a fost schimbat fără acordul acestora. La fel,

președintele ACC nr.55/634 a relevat, că situația cu acoperișul dat s-a întâmplat din

cauza condițiilor climaterice. Cheltuielile pentru calamitățile naturale și pagubele aduse

ar trebui să fie achitate din fondurile alocate pentru calamitățile naturale alocate de

Guvernul RM. Reprezentantul ACC nr.55/634 indică că Elena Țîței nu s-a adresat cu

cerere, nu a înștiințat despre efectuarea lucrărilor pe acoperiș.

A menționat reclamantul că, administrația ACC nr.55/634, gestionarul blocului

locativ de pe bd. Moscova 7/3, mun. Chișinău, a fost la curent cu reconstrucția

acoperișului blocului locativ de către Elena Țîței, însă nu a întreprins acțiuni concrete

în vederea stopării lucrărilor.

Referitor la argumentele pârâților cu privire la forța majoră le consideră

neîntemeiate și declarative, deoarece la 09 martie 2019 Serviciul Hidrometeolologic de

Stat al RM, a emis avertizare de „cod galben” pentru 10 martie 2019, ziua cauzării

prejudiciului reclamantului, însă vântul puternic cu viteza de 20 m/s care a avut loc la

10 martie 2019 nu constituie o situație excepțională, și respectiv nu reprezintă un

eveniment anormal.

A declarat reclamantul că, potrivit răspunsului Serviciul Hidrometeolologic de Stat

al RM asemenea viteze ale vântului au mai avut loc și în anii precedenți, însă acoperișul

vechi nu a căzut, pe când cel instalat cu încălcări grave în construcții a căzut. În

consecință consideră că, pârâții poartă răspundere solidară pentru prejudiciul cauzat

automobilului, deoarece acoperișul se află în posesia și folosința acestora.

A invocat reclamantul că, automobilul a fost deteriorat în măsura în care nu se mai

putea restabili, iar la 22 martie 2019, ora 13:00 a fost numită evaluarea extrajudiciară

privind constatarea cuantumului prejudiciului cauzat. Fapt despre care, prin intermediul

telegramelor nr.2000/0003 și 2000/0007 din 20 martie 2019 au fost înștiințați pârâții,

în aceiași zi.

A afirmat reclamantul că, la 22 martie 2019, ora 13:00, data efectuării evaluării

sau prezentat reclamanta, Elena Țîței cu fiul Stanislav Țîței, fapt confirmat prin

semnăturile participanților în actul de examinare a mijlocului de transport nr.626/03A

din 22 martie 2019, iar potrivit raportului de evaluare a pagubei nr.626/03A din 22

martie 2019, valoarea prejudiciului cauzat constituie suma de 38 164,54 lei, Elena Țîței

nu a înaintat careva obiecții.

A menționat reclamantul că, la 31 martie 2019, ACC nr.55/634 a luat cunoștință

cu raportul de evaluare, inclusiv suma evaluării, fapt confirmat prin semnătura și

ștampila pârâtului.

A mai invocat reclamantul că, fiind în imposibilitate de a se folosi de automobilul

său, a fost nevoit să suporte cheltuieli suplimentare, pentru servicii taxi în interesul

familiei, și anume, deplasări spre locul de muncă, policlinică, efectuarea expertizei, în

sumă totală de 3 852,02 lei, care la fel urmează a fi încasate din contul pârâților.

2

A relatata că, în scopul soluționării litigiului pe cale amiabilă, la 05 aprilie 2019,

Elena Țîței și ACC nr.55/634 au fost somați despre cuantumul prejudiciului cauzat și

stabilirea întrevederii pentru 13 aprilie 2019, ora 17:00, însă ultimii nu s-au prezentat.

Prin cererea de concretizare a acțiunii, reclamantul a solicitat admiterea acțiunii,

încasarea în mod solidar din contul pârâților Elena Țîței și ACC nr.55/634 a

prejudiciului material în sumă de 42016,56 lei, a dobânzii de întârziere în sumă de

10797,57 lei, a cheltuielilor de judecată compuse din suma de 1540 lei, cu titlu de taxa

de stat, suma de 13,90 lei, cheltuieli pentru expedierea somației, suma de 301,60 lei,

cheltuieli pentru efectuarea expertizei extrajudiciare, suma de 500 lei, cheltuieli pentru

efectuarea expertizei extrajudiciare, suma de 245,50 lei, cheltuieli pentru eliberarea

informației din datele stației meteorologice și suma de 7500 lei, cheltuieli suportate

pentru asistența juridică.

Prin hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru

acțiunea înaintată de Alexandr Voinarovskii a fost admisă parțial și a fost încasat din

contul Elenei Țîței în beneficiul lui Alexandr Voinarovskii suma de 41274,64 lei, cu

titlu de despăgubiri materiale, suma de 9627,45 lei, cu titlu de dobânda de întârziere și

suma de 10588,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și alte cheltuieli extrajudiciare,

iar în total 61490,39 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

În motivarea soluției sale instanța de fond a stabilit că răspunzător pentru

recuperarea despăgubirilor este Elena Țiței, deoarece a organizat reparația și construcția

acoperișului neautorizat fără a înștiința administrația ACC nr. 55/634, de către o firmă

necunoscută, fără contract, o parte din care, din cauza vântului puternic, a căzut peste

automobilul reclamantului.

Respingând argumentele pârâtei precum că cazul dat urmează a fi apreciat ca

eveniment de forță majoră sau în afara controlului, instanța de fond a reținut că, vântul

cu viteza de 20 m/s care a avut loc la data de 10 martie 2019, nu constituie o situație

excepțională, or, fenomen meteorologic periculos se califică, vânt puternic cu viteza

25-30 m/s și mai mult.

La fel, instanța de fond a reținut că potrivit art. 2025 alin. (1) Cod civil, conform

actului de examinare a mijlocului de transport au fost stabilite lucrări de reparație ce

urmau a fi efectuate (f.d.42, Vol. I), iar potrivit raportului de evaluare a pagubei nr.

626/03A din 22 martie 2019 întocmit de SRL „Expert Auto Plus” paguba materială

cauzată proprietarului a constituit suma de 38164,54 lei, iar ulterior prin cerere de

concretizare a acțiunii reclamantul a solicitat încasarea sumei de 37422,62 lei, cu titlu

de cheltuieli pentru restabilirea automobilului.

Încasând dobânda de întârziere prima instanță a reținut că conform art. 2025 alin.

(6) Cod civil, autorul faptei ilicite datorează de asemenea dobânda de întârziere la rata

determinată conform art. 942 începând cu data primirii de către persoana care răspunde

de prejudiciu a somației de la partea vătămată. Astfel, reclamantul a prezentat calculul

dobânzii de întârziere pentru perioada 11 aprilie 2019 – 26 ianuarie 2021, ce constituie

– 10 797,57 lei, însă instanța a exclus din suma dobânzii de întârziere, suma acumulată

pentru perioada stării de urgență, 17 martie -15 mai 2022 încasând suma de 9627,45 le,

cu titlu de dobândă de întârziere, deoarece în perioada stării de urgență, instituită în

legătură cu pandemia Covid-19, întârzierile pentru achitări nu pot fi imputate

debitorului.

3

Respingând pretenția lui Alexandr Voinarovskii către ACC nr.55/634 despre

încasarea despăgubirilor materiale, dobânda de întârziere și cheltuielile de judecată,

instanța de fond a reținut că Elena Țîței a organizat și construit acoperișul de-asupra

apartamentului ce-i aparține cu titlu de proprietate, care ulterior a căzut parțial peste

automobilul reclamantului, fără acordul ACC nr.55/634.

La 05 martie 2021, Elena Țîței, reprezentată de avocatul Veaceslav Botnari, a

depus cerere de apel nemotivată, iar la 21 iunie 2021 a depus cerere de apel motivată,

solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii din 09 februarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 10 mai 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de Elena Țîței, reprezentată de avocatul Veaceslav Botnari, a fost casată

hotărârea din 09 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

pretențiilor admise și a fost emisă în această parte o nouă hotărâre de admitere parțială

a acțiunii depusă de Alexandr Voinarovskii. A fost încasat din contul Elenei Țîței în

beneficiul lui Alexandr Voinarovskii suma de 37422,62 lei, cu titlu de prejudiciu

material, suma de 1123 lei, cu titlu de cheltuielile legate cu achitarea taxei de stat

proporțional pretențiilor admise, suma de 125,50 lei, cu titlu de cheltuielile, legate de

obținerea informației de la Serviciul Hidrometorologic, suma de 150,80 lei, cu titlu de

cheltuielile, legate de expedierea telegramei, sumă de 500 lei, cu titlu cheltuielile pentru

întocmirea actului de constatare a despăgubirilor, suma de 6,95 lei, cu titlu de

cheltuielile poștale și suma de 3500 lei, cu titlu de cheltuieli legate de asistența juridică

proporțional pretențiilor admise. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca neîntemeiată.

În partea respingerii capătului de cerere împotriva ACC nr. 55/634 hotărârea a

fost menținută.

În susținerea concluziei sale, instanța de apel a reținut că instanța de fond

întemeiat a constatat că răspunzător pentru recuperarea despăgubirilor pe litigiul dat

este Elena Țîței, proprietara apartamentului nr. 70A de pe bd. Moscova, 7/3, mun.

Chișinău, deoarece a fost demonstrat cu certitudine că aceasta a organizat reparația și

construcția acoperișului neautorizat pe partea unde se afla apartamentul său, fără

concursul ACC nr.55/634 și fără a înștiința potrivit procedurilor asociația. Astfel, Elena

Țîței urmează să poarte răspundere pentru consecințele survenite în legătură cu

construcția unui acoperiș, fără respectarea condițiilor necesare și nu a demonstrat faptul

că prejudiciul a fost cauzat în legătură cu forța majoră sau a evenimentului în afara

controlului, iar ACC55/634, nu poartă nici o răspundere de consecințele survenite la 09

martie 2019.

La fel, instanța de apel, a considerat că instanța de fond întemeiat a concluzionat

temeinicia acțiunii, și a dispus încasarea sumei de 37422,62 lei cu titlu de despăgubiri

materiale, deoarece însuși reclamantul prin cererea suplimentară din 30 ianuarie 2020

a concretizat că pentru repararea automobilului a cheltuit suma de 37422,64 lei,

cheltuieli confirmate prin probele anexate la dosar și analizate în cumul: explicațiile

reclamantului ( vol.1, f.d.181), formularul de expediere a banilor, factura fiscală,

contractul din 12 aprilie 2019 factura din 20 mai 2019 și ordinul de plată din 22

noiembrie 2019, actul de îndeplinire a lucrărilor, factura din 28 martie 2019 și bonul de

plată din 12 martie 2019 ( vol.1, f.d.173, 174-176, 177, 178, 179).

4

Respingând pretenția reclamantului privind încasarea dobânzii de întârziere,

instanța de apel a reținut că dobânda de întârziere se calculează atunci când există o

creanță certă, lichidă și exigibilă, însă la caz reclamantul a calculat dobânda de

întârziere din suma calculată potrivit raportului de evaluare întocmit de SRL ,,Expert

Auto Plus”, fără a demonstra că aceste cheltuieli au fost suportate de către acesta.

Respectiv se atestă că lipsește caracterul de certitudine a creanței pentru a putea fi

calculată o dobândă la aceasta.

Respingând pretenția reclamantului cu privire încasarea cheltuielilor pentru

servicii-taxi, instanța de apel a reținut că ultimul nu a demonstrat dacă aceste deplasări

erau necesare sau dacă au fost realizate de el.

La 15 august 2022, prin intermediul oficiului poștal, Alexandr Voinarovskii,

reprezentat de avocatul Petru Coșleț, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de

apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel a interpreta eronat materialul

probatoriu, aplicând eronat legea materială.

A susținut că nu este de acord cu decizia instanței de apel cu privire la respingerea

capătului de cerere de încasare a dobânzii de întârziere, invocând că reclamantul a

calculat dobânda de întârziere din suma calculată potrivit raportului de evaluare

întocmit de SRL „Expert Auto Plus” fără a demonstra că aceste cheltuieli au fost

suportate de către acesta, or, la materialele cauzei este anexată pretenția din 05 aprilie

2019, recepționată de Elena Țiței la data de 11 aprilie 2019, prin care s-a solicitat

achitarea benevolă a prejudiciului în sumă de 38163,54 lei, astfel, rezultă că, din data

de 11 aprilie 2019, intimata Elena Țiței este în întârziere, recurentul fiind în drept să

pretindă încasarea dobânzii de întârziere.

La fel, nu este de acord cu decizia instanței de apel în partea respingerii

cheltuielilor de transport și cheltuielilor de asistență juridică, or, la materialele cauzei

au fost anexate probe care confirmă suportarea acestor cheltuieli.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 10 mai 2022.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la adresa poștală a

recurentului, inclusiv la poșta electronică a avocatului recurentului Petru Coșleț,

colonelpc@yandex.com la data de 17 iunie 2022 (f.d. 133).

Astfel, recursul declarat la 15 august 2022, este în termen.

La data de 02 septembrie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa

intimaților Elena Țiței și ACC nr. 55/634 (f.d. 156), cu înștiințarea despre depunerea

referinței.

Intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

5

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Alexandr Voinarovskii,

reprezentat de avocatul Petru Coșleț nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432

alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

6

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Alexandr

Voinarovskii, reprezentat de avocatul Petru Coșleț asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de Alexandr Voinarovskii, reprezentat de avocatul Petru Coșleț ca

inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Alexandr Voinarovskii, reprezentat de avocatul Petru Coșleț

se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

7