3ra-873/23 — anularea actului adminstrativ

3ra-873/23 — anularea actului adminstrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-873/24

2-22006456-01-3ra-17082024

Instanța de fond: Judecătoria Comrat, sediul Central, judecător – V. Harpacov

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, judecători – A. Mironov, L. Caraianu, D. Fujenco

D E C I Z I E

05 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Diana Stănilă

Oxana Parfeni

examinând recursul declarat de Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de

avocatul Coadă Andrei,

în cauza civilă intentată la acțiunea în contencios administrativ înaintată de

Colhozul „Pobeda” împotriva Consiliului sătesc Copceac, terț Primăria satului

Copceac cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, prin care au fost

respinse cererile de apel depuse de Consiliul sătesc Copceac și Primăria satului

Copceac împotriva hotărârii din 12 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 18 ianuarie 2022 Colhozul „Pobeda” s-a adresat cu acțiune în contencios

administrativ împotriva Consiliului sătesc Copceac cu privire la anularea deciziei nr.

17/22 din 21.12.2021 privind inventarierea și acceptarea obiectului la balanță.

În motivarea acțiunii a indicat că, în conformitate cu Constituția R. Moldova,

„Statul garantează imparțialitatea în luarea deciziilor, apărarea proprietății și lipsa

prejudiciului în rezultatul deciziilor adoptate”, de asemenea, unul din principiile de

bază într-un stat democratic este dreptul de proprietate și apărare. Dreptul la

respectarea proprietății private este garantat de art. 46 din Constituția R. Moldova și

de art. 1 din Protocolul nr. 1 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului.

A relatat reclamantul că, din momentul fondării în 1947 și obținerii

independenței de către RM, activează și achită toate indemnizațiile prevăzute de

lege, s-a reînregistrat și continue să activeze. Nu a intrat în programul național

„Pământ”, nu și-a schimbat forma de proprietate și de activitate gospodărească, nu a

intrat în insolvabilitate, nu a fost lichidat și continue să activeze în continuare. Toate

obiectele, construite din contul mijloacelor financiare ale Colhozului „Pobeda” în

perioada existenței acestuia (în afară de obiectele ale vieții social-culturale - scoli,

grădinițe și altele, predate în anul 2004 Primăriei), sunt grajduri pentru vaci,

1

magazine, brigăzi, brutărie și altele, care se află la balanța Colhozului „Pobeda” și

sunt folosite în activități de producție, pentru care se plătesc toate impozitele și

reținerile prevăzute de lege.

A menționat că, la ședință din 21.12.2021 a Consiliului sătesc Copceac, a fost

adoptată decizia nr. 17/22 privind inventarierea și acceptarea obiectului la balanță și

anume a moarei și brutăriei, care sunt de facto la balanță și aparțin cu drept de

proprietate Colhozului „Pobeda”.

A notat reclamantul că, în decizie nu este indicat despre care întreprindere este

vorba, însă consideră că este vizat Colhozul „Pobeda”, deoarece brutărie și moară în

sat, sunt doar la Colhozul „Pobeda”. Nu a cunoscut despre examinarea acestei

chestiuni, despre discutarea acesteia la comisia de profil și nici despre punerea

acesteia în discuție la ședința Consiliului Municipal.

Reclamantul a susținut că, hotărârea Guvernului nr. 162 din 19.02.2004 „Cu

privirea la unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile proprietate a

unităților administrativ-teritoriale și a statului” este neîntemeiată, deoarece toate

lucrările potrivit acestei hotărâri, Primăria le-a efectuat în anul 2004, inclusiv

acceptarea obiectelor social-culturale, predate de către Colhozul „Pobeda”, la

balanța Primăriei. În această hotărâre a fost indicat termenul de executarea a acesteia

și la acel moment, Primăria urma să efectueze inventarierea bunurilor.

Consideră reclamantul că brutăria și moara este proprietatea Colhozului

„Pobeda”, despre aceasta cunosc toți consilierii și angajații Primăriei. Mai mult ca

atât, brutăria a fost construită și dată în exploatare în anul 2006, peste 2 ani după

adoptarea acestei hotărâri, la care face referire Consiliul local în decizia sa.

A indicat că Colhozul „Pobeda” nu a fost privatizat, activează, nu și-a schimbat

forma de proprietate și nu a încetat activitatea. Toate bunurile mobile și imobile

aflate la balanță și utilizate în activitate întreprinderii, aparțin și sunt proprietatea

Colhozului „Pobeda”. Opinează că nu i s-a comunicat această hotărâre și nu a avut

posibilitatea de a participa în cadrul comisiei de profil la discuții și la adoptarea

deciziei contestate. Nu se cunoaște cine a fost inițiatorul depunerii spre examinare

și în baza cărui document sau a documentelor a fost examinată această chestiune.

Respectarea exactă și deplină a cerințelor articolelor 14, 17, 19, 22 din Legea

nr. 436 din 28.12.2006 privind administrația publică locală, este o condiție

indispensabilă pentru recunoașterea legalității și a puterii juridice a deciziilor

adoptate de consiliul local.

Prin urmare, ținând cont de faptul că decizia indicată conține neajunsuri

deosebit de serioase, și anume, prelucrarea incompletă a conținutului și

nerespectarea procedurii de adoptare a acesteia, executarea ei generează acțiuni

ilicite în privința agentului economic. Însăși decizia contestată a fost publicată doar

la începutul anului 2022.

Totodată, în conformitate cu articolul 8 din Legea R. Moldova cu privire la

antreprenoriat și întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992, „Dacă, drept urmare a

emiterii de către autoritățile administrației publice sau de către un alt organ a unui

act ce nu corespunde competenței lui sau legislației se încalcă drepturile

întreprinderii, aceasta este în drept să apeleze la instanța judecătorească competentă

pentru a anula actul respectiv”.

A solicitat reclamantul anularea deciziei Consiliului sătesc Copceac nr. 17/22

din 21.12.2021 privind inventarierea și acceptarea obiectului la balanță.

2

Prin hotărârea din 12 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central a

fost admisă acțiunea depusă de Colhozul „Pobeda”.

S-a anulat decizia Consiliului sătesc Copceac nr. 17/22 din 21.12.2021 privind

inventarierea și acceptarea obiectului la balanță, ca ilegală și care lezează drepturile

Colhozului „Pobeda” (f.d. 56, 67-70).

La data de 27 septembrie 2022 reprezentantul Consiliului sătesc Copceac și a

Primăriei satului Copceac a depus cerere de apel nemotivată, iar la data de

11.10.2022 cererea de apel motivată împotriva hotărârii din 12 septembrie 2022 a

Judecătoriei Comrat, sediul central, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu

pronunțarea unei decizii noi prin care acțiunea să fie respinsă.

Prin decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă cererea

de apel depusă de reprezentantul Consiliului sătesc Copceac și Primăria satului

Copceac, fiind menținută hotărârea din 12 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat,

sediul central.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, Hotărârea de Guvern nr. 162

din 19.02.2004 „Despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile

proprietate a unităților administrativ-teritoriale și a statului” se referă în exclusivitate

la clădirile proprietate publică, care se află pe teritoriul unităților administrativ-

teritoriale, la clădirile care aparțin statului sau la bunurile imobile fără stăpân. Prin

urmare, Consiliul satului Copceac nu a avut împuterniciri legale de a pune obligația

pe seama Primăriei sat. Copceac pentru a face inventarierea obiectului - moara și

brutăria, care sunt proprietatea reclamantului, Colhozului „Pobeda”.

A mai constatat instanța de apel că, bunurile imobile - moara și brutăria, nu fac

parte din clădiri proprietate publică, care să se afle pe teritoriul unităților

administrativ-teritoriale ale satului Copceac și nici clădiri care să aparțină statului,

sau bunuri imobile fără stăpân.

Curtea de Apel Comrat a menționat că bunurile imobile (moara și brutăria),

care aparțin colhozului, nu pot fi considerate fără stăpân, deoarece, Colhozul

„Pobeda” nu și-a schimbat forma de proprietate și activitatea gospodărească, nu a

intrat în programul „Pămînt”, nu a fost desființat, nu a fost reînregistrat cu o altă

formă de proprietate, nu a fost lichidat dar continuă să activeze și să efectueze plăți

în bugetul de stat a tuturor impozitelor.

A mai invocat că, lipsa înregistrării dreptului de proprietate în Registrul

bunurilor imobile în privința obiectelor indicate, nu poate servi drept temei pentru

recunoașterea moarei și a brutăriei, ca fiind fără stăpân.

A concluzionat că hotărârea instanței de fond este justă și că Consiliul satului

Copceac nu avea temeiuri legale pentru emiterea deciziei contestate, în baza

Hotărârii de Guvern nr. 162 din 19.02.2004 „Despre unele măsuri privind

inventarierea bunurilor imobile proprietate a unităților administrativ-teritoriale și a

statului”.

La 26 iunie 2023, Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de avocatul Coadă

Andrei, a depus recursul motivat împotriva deciziei din 30 mai 2023 a Curții de Apel

Comrat, solicitând admiterea cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu

pronunțarea unei noi decizii de respingere a acțiunii.

La 23 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

participanților la proces.

3

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii

recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune

împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că decizia a instanței

de apel a fost pronunță la data de 30 mai 2023 (f.d. 126, 128-135).

La data de 26 iunie 2023, Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de avocatul

Coadă Andrei, a depus în termen, recursul motivat împotriva deciziei din 30 mai

2023 a Curții de Apel Comrat (f.d. 143, vol.1).

În motivarea recursului, Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de avocatul

Coadă Andrei, a indicat că Potrivit HG Nr. 1090 din 31-10-2000 cu privire la

realizarea Programului Național „Pămînt” pct. 6, Prefecții județelor și mun.

Chișinău, autoritățile publice ale UTA Găgăuzia vor asigura îndeplinirea tuturor

lucrărilor stipulate în contractele de privatizare și restructurare, precum și a

graficului anexat de stingere a datoriilor și de lichidare a întreprinderilor agricole și

vor prezenta Guvernului lunar informații.

Astfel, în sarcina administrațiilor publice locale s-a pus finisarea procedurii

inițiate prin program, fapt pe care îl îndeplinește până în prezent administrația

publică locală a satului Copceac. Mai mult, foștii lucrători ai Colhozului „Pobeda”

au depus cereri cu privire la determinarea cotelor- părți din bunurile colhozului și

atribuirea acestora în sume bănești.

Drept urmare, Consiliul local Copceac a examinat cererile depuse de cotași și

a emis decizia nr.17/22 la data de 22.12.2021 „cu privire la inventariere și luarea la

4

balanța Primăriei a bunurilor”, în conformitate cu Legea Nr. 121 din 04-05-2007

privind administrarea și dezetatizarea proprietății publice, art. 14 al Legii nr. 436 din

28.12.2006 cu privire la administrația publică locală și Hotărârea Guvernului Nr.

162 din 19-02-2004 despre unele măsuri privind inventarierea bunurilor imobile

proprietate a unităților administrativ-teritoriale și a statului.

A mai invocat recurentul că, intimatul a fost invitat la ședința comisiei de profil

și la ședința consiliului, fiind citat la ambele ședințe, însă din motive necunoscute

nu s-a prezentat.

Consideră că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată, fiind aplicate

eronat normele dreptului material și procedural.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Comrat în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza

materialelor din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de

judecată consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea

integrală a deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru

considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie

cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că, la 18 ianuarie 2022 Colhozul „Pobeda” s-a adresat

cu acțiune în contencios administrativ împotriva Consiliului sătesc Copceac cu

privire la anularea deciziei nr. 17/22 din 21.12.2021 privind inventarierea și

acceptarea obiectului la balanță.

Prin hotărârea din 12 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul central a

fost admisă acțiunea depusă de Colhozul „Pobeda” și s-a anulat decizia Consiliului

sătesc Copceac nr. 17/22 din 21.12.2021 privind inventarierea și acceptarea

obiectului la balanță, ca ilegală și care lezează drepturile Colhozului „Pobeda”.

Prin decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, a fost respinsă cererea

de apel depusă de reprezentantul Consiliului sătesc Copceac și Primăria satului

Copceac, fiind menținută hotărârea din 12 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat,

sediul central.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Consiliul

sătesc Copceac, reprezentat de avocatul Coadă Andrei, Completul de judecată

ajunge la concluzia că decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta

prezintă deficiențe în motivare. Instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns

convingător la expunerile de bază invocate de apelant. Argumentele formulate în

fața sa nu au fost clarificate, deși ultima avea obligația de a se pronunța asupra

5

fiecărui argument, astfel ca acestea să fie răsturnate, pentru a da posibilitate

instanței de recurs să exercite controlul judiciar a soluției pronunțate.

Astfel, Completul de judecată al instanței de recurs atrage atenția asupra

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de

superficialitate.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel nu a furnizat o motivare

adecvată și clară în ceea ce vizează anularea deciziei Consiliului sătesc Copceac nr.

17/22 din 21.12.2021 privind inventarierea și acceptarea obiectului la balanță.

În context, instanța de recurs menționează că prin decizia din 30 mai 2023

instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției privind anularea deciziei

Consiliului sătesc Copceac nr. 17/22 din 21.12.2021 cu privire la inventarierea și

acceptarea obiectului la balanță.

În susținerea poziției sale instanța de apel a reținut că moara și brutăria, nu fac

parte din clădiri proprietate publică, care se află pe teritoriul unităților administrativ-

teritoriale ale satului Copceac și că aceste bunuri aparțin colhozului și nu pot fi

considerate fără stăpân, deoarece, Colhozul „Pobeda” nu și-a schimbat forma de

proprietate și activitatea sa.

Însă din concluzia menționată nu rezultă faptul că Colhozul „Pobeda” ar deține

dreptul de proprietate asupra bunurilor imobile, moara și brutăria, care prin decizia

nr. 17/22 din 21.12.2021, a autorității publice locale au fost acceptate la balanța

Consiliului sătesc Copceac.

Prin urmare, instanța de apel urmează să verifice sub aspectul tuturor actelor

din dosar, în baza la ce acte Colhozului „Pobeda” ar pretinde la deținerea în

proprietate a bunurilor imobile nominalizate. Or, în cazul în care Cooperativa

Colhozul ”Pobeda” nu deține vreun drept asupra bunurilor obiect al litigiului, atunci

nu poate justifica un interes reieșind din vătămarea dreptului, în sensul art.17 Cod

administrativ, în vederea depunerii acțiunii

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța

de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, limitîndu-se doar la aspectele constatate de către instanța de

fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

6

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la

un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport

cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și

art. 6 § 1 din Convenție.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de avocatul

Coadă Andrei.

7

Se casează integral decizia din 30 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, emisă

în cauza de contencios administrativ intentată la acțiunea în contencios

administrativ înaintată de Colhozul „Pobeda” împotriva Consiliului sătesc Copceac,

terț Primăria satului Copceac cu privire la anularea actului administrativ, și se

restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

judecători Diana Stănilă

Oxana Parfeni

8