2ac-453/23 — anularea deciziei

Dosarul nr. 2ac-453/23

2-21175830-01-2ac-17112023

ÎNCHEIERE

06 decembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând demersul Președintelui interimar al Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov, privind examinarea declarațiilor de abținere a judecătorilor Curții de

Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și Grigori Colev, de la examinarea

cauzei de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de colhozul „Pobeda” împotriva Consiliului sătesc Copceac cu privire la

anularea deciziei,

constată:

La 29 noiembrie 2021, colhozul „Pobeda” a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului sătesc Copceac cu privire la anularea deciziei nr.

14/8 din 01 ianuarie 2021 a Consiliului sătesc Copceac „privind formarea comisiei

în vederea transformării cotelor părți valorice din proprietate comună în procente”.

Prin hotărârea din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de colhozul „Pobeda” împotriva

Consiliului sătesc Copceac și s-a anulat decizia nr. 14/8 din 01 ianuarie 2021 a

Consiliului sătesc Copceac „privind formarea comisiei în vederea transformării

cotelor părți valorice din proprietate comună în procente”.

La 27 septembrie 2022, Consiliului sătesc Copceac a depus cerere de apel

nemotivată, iar la 05 ianuarie 2023 Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de

avocatul Andrei Coadă, a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 05

septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, prin care a solicitat casarea

hotărârii cu pronunțarea unei decizii noi de respingere a cererii de chemare în

judecată.

La 30 ianuarie 2023, Curții de Apel Comrat, conform competenței, i-a

parvenit spre examinare cererea de apel depusă de Consiliul sătesc Copceac,

reprezentat de avocatul Andrei Coadă împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Potrivit fișei de repartizare repetate a dosarului, cauza a fost repartizată

judecătorului-raportor Dmitrii Fujenco, care face parte din completul de judecată în

următoarea componență: Andrei Mironov – președintele completului, Grigori

Colev și Dmitrii Fujenco.

Prin decizia din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Comrat, a fost admisă

cererea de apel depusă de Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de avocatul Andrei

Coadă, s-a casat hotărârea din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul

1

Central și s-a transmis cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în

judecată depusă de colhozul „Pobeda” împotriva Consiliului sătesc Copceac cu

privire la anularea deciziei, Curții de Apel Comrat, pentru examinare conform

competenței.

Judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și

Grigori Colev, au declarat abținere de la judecată, în temeiului art. 50, 51 din

Codul administrativ, invocând că au participat la examinarea prezentei cauze și

prin decizia din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Comrat, au admis cererea de

apel depusă de Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de avocatul Andrei Coadă, au

casat hotărârea din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central și au

transmis cauza la o nouă reexaminare conform competenței, Curții de Apel

Comrat.

Judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și

Grigori Colev, au menționat că sunt în imposibilitate de a participa la examinarea

cererii de chemare în judecată depusă de colhozul „Pobeda” împotriva Consiliului

sătesc Copceac cu privire la anularea deciziei, deoarece anterior au participat la

examinarea prezentei cauzei în ordine de apel.

La 15 noiembrie 2023, Președintele interimar al Curții de Apel Comrat,

Andrei Mironov, a expediat cauza Curții Supreme de Justiție în vederea examinării

declarației de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov,

Dmitrii Fujenco și Grigori Colev, de la examinarea cererii de apel depusă de

Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de avocatul Andrei Coadă, împotriva

hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, invocând

imposibilitatea formării în cadrul Curții de Apel Comrat a unui complet de

judecată pentru examinarea acesteia (f.d. 135).

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele expuse în declarația

de abținere, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat,

Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și Grigori Colev și a transmite cauza la Curtea de

Apel Cahul.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a

remarca faptul că, potrivit informației privind judecătorii în funcție din cadrul

sistemului judiciar al Republici Moldova, publicată pe portalul oficial al

Consiliului Superior al Magistraturii, în cadrul Curții de Apel Comrat activează 4

judecători: Dmitrii Fujenco, Grigori Colev, Andrei Mironov (președinte

interimar) și Ștefan Starciuc, iar trei funcții fiind vacante.

Astfel, faptul că, în prezent, la Curtea de Apel Comrat activează doar 4

judecători constituie un impediment pentru formarea unui complet de judecată în

vederea examinării declarației de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat,

Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și Grigori Colev.

Prin urmare, în temeiul art. 53 alin. (3) din Codul de procedură civilă,

prezenta declarație de abținere urmează a fi soluționată de Curtea Supremă de

Justiție.

Conform art. 202 alin. (1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi

recuzat în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

Conform art. 50 din Codul administrativ, pentru o autoritate publică într-o

procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

2

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a

funcției.

Motivul indicat la alin. (1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică:

a) întreține relații personale strânse cu un participant la procedura

administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al acestuia;

b) și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau într-un alt mod ce poate

fi contestat în privința unui participant la această procedură;

c) și-a expus părerea în public cu privire la finalitatea procedurii sau la

aprecierea probelor până la încheierea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii

administrative.

Completul reține că legiuitorul prin expresia „în special” din conținutul

normei art. 50 alin. (2) din Codul administrativ a indicat că motivele de justificare

a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției de judecător în procedura

contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv, respectiv pot fi

reglementate și alte astfel de motive.

În continuare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide

că potrivit art. 202 alin. (4) din Codul administrativ, recuzarea sau abținerea

judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 52 alin. (2), (4) din Codul de procedură civilă,

propunerea de abținere de la judecată trebuie să fie motivată și prezentată până la

începerea dezbaterii cauzei în fond.

Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele admiterii ei

se determină conform prevederilor art. 53 și 54.

Art. 53 alin. (5) din Codul de procedură civilă, statuează că instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se

supune niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Potrivit prevederilor art. 49 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de apel nu mai poate

participa la judecarea ei în primă instanță, repetat, în instanță de apel și nici în

instanță de recurs.

Judecătorul care a luat parte la judecarea cauzei în instanță de recurs nu mai

poate participa la judecarea ei în primă instanță și nici în instanță de apel sau în cea

de recurs.

În conformitate cu art. 50 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă,

judecătorul care judecă cauza urmează a fi recuzat dacă are un interes personal,

direct sau indirect, în soluționarea cauzei ori există alte împrejurări care pun la

îndoială obiectivitatea și nepărtinirea lui.

În conformitate cu art. 52 alin. (1) din Codul de procedură civilă, dacă există

temeiurile specificate la art. 50 și 51, judecătorul, expertul, specialistul, interpretul,

grefierul sânt obligați să se abțină de la judecată. În aceleași temeiuri, recuzarea

poate fi înaintată de participanții la proces sau este examinată din oficiu de către

instanță.

Din materialele cauzei rezultă că judecătorii Curții de Apel Comrat, Andrei

Mironov, Dmitrii Fujenco și Grigori Colev și-au declarat abținere de la judecarea

prezentei cauze.

3

Drept temei de abținere judecătorii Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și

Grigori Colev au invocat imposibilitatea participării la examinarea prezentei cauze

în fond pe motiv că anterior au participat în ordine de apel la examinarea cererii de

apel depusă de Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de avocatul Andrei Coadă

împotriva hotărârii din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei Comrat, sediul Central în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de colhozul „Pobeda” împotriva Consiliului sătesc Copceac cu privire la

anularea deciziei.

Astfel, prin decizia din 04 octombrie 2023 a Curții de Apel Comrat, a fost

admisă cererea de apel depusă de Consiliul sătesc Copceac, reprezentat de avocatul

Andrei Coadă, a fost casată hotărârea din 05 septembrie 2022 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central și transmisă cauza de contencios administrativ la cererea de

chemare în judecată depusă de colhozul „Pobeda” împotriva Consiliului sătesc

Copceac cu privire la anularea deciziei, Curții de Apel Comrat, pentru examinare

conform competenței. Drept temei, a fost invocat faptul că decizia a cărei anulare

se solicită, este act administrativ normativ, dar nu act administrativ individual.

În circumstanțele expuse, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că judecătorii Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și Grigori Colev au

participat anterior la examinarea cauzei.

În această privință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că

imparțialitatea personală a unui magistrat se prezumă până la proba contrară (cauza

Hauschildt v. Danemarca), iar prezumția imparțialității ar putea fi răsturnată dacă

circumstanțele abordate în cursul celei de-a doua proceduri sunt analoage celor cu

referire la care judecătorul s-a pronunțat anterior (cauza Mancel și Branquart vs

Franța).

Completul menționează că pentru a evita orice îndoială de imparțialitate și

profesionalism al judecătorului semnatar al declarației de abținere, rezultând din

faptul că magistratul s-a pronunțat asupra cauzei, declarația de abținere este

întemeiată și constituie un motiv obiectiv și suficient de justificat pentru a o

admite.

Or, raportând cele constatate la prevederile legale relevante prezentei cauze,

în vederea excluderii oricărei îndoieli în privința imparțialității magistraților,

Completul ajunge la concluzia de a admite declarația de abținere a judecătorilor

Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și Grigori Colev, de la judecarea prezentei cauze.

Astfel, având în vedere că, în rezultatul admiterii declarației de abținere a

judecătorilor Curții de Apel Comrat, Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și Grigori

Colev, de la examinarea prezentei cauze, a devenit imposibilă substituirea acestor

judecători, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că

prezenta cauză urmează a fi strămutată la Curtea de Apel Cahul.

În conformitate cu art. art. 202 alin. (4), 230 din Codul administrativ, art. art.

50-53, 269-270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

dispune:

Se admite declarația de abținere a judecătorilor Curții de Apel Comrat,

Andrei Mironov, Dmitrii Fujenco și Grigori Colev, de la de la examinarea cauzei

de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

4

colhozul „Pobeda” împotriva Consiliului sătesc Copceac cu privire la anularea

deciziei.

Se trimite Curții de Apel Cahul cauza de contencios administrativ intentată la

cererea de chemare în judecată depusă de colhozul „Pobeda” împotriva Consiliului

sătesc Copceac cu privire la anularea deciziei.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Aliona Miron

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5