3r-51/24 — anularea deciziei

Dosarul nr. 3r-51/24 2-23073325-01-3r-04032024 Prima instanță - (Curtea de Apel Comrat) A. Mironov, Ș. Starciuc, D. Fujenco D E C I Z I E 03 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând recursul declarat de Consiliul sătesc Copceac, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Copceac, terț Colhozul „Pobeda”, cu privire la anularea deciziei, împotriva încheierii din 05 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, c o n s t a t ă: La 23 mai 2023, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Copceac, terț Colhozul „Pobeda”, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului s. Copceac nr. 8/6.7 din 22 iunie 2022 ca ilegală.

Prin încheierea din 24 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a primit spre examinare acțiunea de contencios administrativ a Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Copceac cu privire la anularea deciziei Consiliului s. Copceac nr. 8/6.7 din 22 iunie 2022 ca ilegală. În cadrul ședinței de judecată din 05 februarie 2024, Consiliul sătesc Copceac a înaintat demers privind antrenarea în proces, în calitate de terț, a Primarului satului Copceac. Prin încheierea din 05 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca neîntemeiat demersul Consiliului sătesc Copceac privind antrenarea în proces, în calitate de terț, a Primarului satului Copceac. La 21 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Consiliul sătesc Copceac a declarat recurs împotriva încheierii din 05 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii recurate.

În motivarea recursului, a invocat că instanța nu a soluționat problema intervenirii în proces a Primăriei satului Copceac, drepturile și obligațiile cărora pot fi afectate, fapt prin care a încălcat normele de drept procedural. 1 În context, a susținut că decizia Consiliului s. Copceac nr. 8/6.7 din 22 iunie 2022 prevede repartizarea încăperilor pentru păstrarea cerealelor, care aparțin administrației publice locale Copceac (Primăriei satului Copceac).

Iar neatragerea în proces a autorității publice locale, care este proprietarul terenului, are drept consecință, soluționarea de către instanță a problemei drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, adică neacordarea unui statut procesual de participant la proces, ce le-ar oferi posibilitatea de a-și apăra în mod efectiv drepturile și interesele, fapt care impune o limitare de acces la justiție, respectiv o încălcare a art. 6 §1 CEDO (cauza nr.39391/04 „Business și Investiții pentru Toți contra Republicii Moldova” din 13 ianuarie 2010). În acest sens, consideră că este eronată concluzia instanței precum că Primăria s. Copceac nu are interes propriu în examinarea prezentului litigiu, iar instanța urma să atragă în proces și Primăria s. Copceac, pentru a-i oferi posibilitatea de a- și formula toate apărările în mod efectiv, drepturile și interesele sale, asupra terenului ce îi aparține cu drept de proprietate.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

La caz, instanța de recurs constată că copia încheierii contestate a fost notificată recurentului Consiliul s. Copceac la 16 februarie 2024 (f.d.59), iar cererea de recurs a fost declarată la 21 februarie 2024 (f.d.61), în termen. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului depus de Consiliul s. Copceac, însă, referințe nu au fost depuse. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Examinând recursul depus, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce succed. La cazul din speță, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Copceac, terț Colhozul „Pobeda”, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului s. Copceac nr. 8/6.7 din 22 iunie 2022. 2 În cadrul ședinței de judecată din 05 februarie 2024, Consiliul sătesc Copceac a înaintat demers privind antrenarea în proces, în calitate de terț, a Primarului satului Copceac. Iar, prin încheierea din 05 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca neîntemeiat demersul Consiliului sătesc Copceac privind antrenarea în proces, în calitate de terț, a Primarului satului Copceac.

În conformitate cu art. 2023 din Codul administrativ, participanți la proces sânt: a) pârțile; b) persoanele atrase în proces de instanța de judecată; c) alți subiecți investiți de lege cu drept de sesizare. Conform art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul art.7. Potrivit art. 205 alin. (1), (2) și (4) din Codul administrativ, la examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de litigiul în cauză. Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană terță trebuie atrasă în proces.

Această prevedere se aplică, în special, când: a) o persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr limitat de persoane.

Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică tuturor participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în proces și expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse până la acel moment în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la atragerea unui terț în proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea judecătorească prin care se refuză atragerea în proces a unui terț poate fi contestată separat cu recurs. În corespundere cu art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitate administrativă.

Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Comrat întemeiat a respins cererea înaintată de Consiliul sătesc Copceac privind antrenarea în proces în calitate de terț a Primarului satului Copceac, întrucât argumentele invocate de către acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ. Reieșind din cele reținute, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece nu a fost demonstrat în ce mod, în cazul unei eventuale hotărâri pe cauza data, pot fi afectate drepturile Primarului s. Copceac. Instanța de recurs notează că, fiecare participant are obligația de a-și argumenta solicitările înaintate în fața instanței și să le probeze.

3 Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă prin încheierea din 05 februarie 2024 este una întemeiată, iar argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale. Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de Consiliul sătesc Copceac. Se menține încheierea din 05 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Copceac, terț Colhozul „Pobeda”, cu privire la anularea deciziei.

Decizia este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc judecătorii Diana Stănilă Ion Malanciuc 4