3r-51/24 — anularea deciziei

Dosarul nr. 3r-51/24

2-23073325-01-3r-04032024

Prima instanță - (Curtea de Apel Comrat) A. Mironov, Ș. Starciuc, D. Fujenco

D E C I Z I E

03 aprilie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Consiliul sătesc Copceac,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva

Consiliului sătesc Copceac, terț Colhozul „Pobeda”, cu privire la anularea deciziei,

împotriva încheierii din 05 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La 23 mai 2023, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat depus cerere

de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Copceac, terț Colhozul

„Pobeda”, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului s. Copceac nr. 8/6.7

din 22 iunie 2022 ca ilegală.

Prin încheierea din 24 mai 2023 a Curții de Apel Comrat, s-a primit spre

examinare acțiunea de contencios administrativ a Oficiului Teritorial Comrat al

Cancelariei de Stat împotriva Consiliului sătesc Copceac cu privire la anularea

deciziei Consiliului s. Copceac nr. 8/6.7 din 22 iunie 2022 ca ilegală.

În cadrul ședinței de judecată din 05 februarie 2024, Consiliul sătesc Copceac

a înaintat demers privind antrenarea în proces, în calitate de terț, a Primarului

satului Copceac.

Prin încheierea din 05 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, s-a respins ca

neîntemeiat demersul Consiliului sătesc Copceac privind antrenarea în proces, în

calitate de terț, a Primarului satului Copceac.

La 21 februarie 2024, prin intermediul poștei electronice, Consiliul sătesc

Copceac a declarat recurs împotriva încheierii din 05 februarie 2024 a Curții de

Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia și casarea încheierii recurate.

În motivarea recursului, a invocat că instanța nu a soluționat problema

intervenirii în proces a Primăriei satului Copceac, drepturile și obligațiile cărora

pot fi afectate, fapt prin care a încălcat normele de drept procedural.

1

În context, a susținut că decizia Consiliului s. Copceac nr. 8/6.7 din 22 iunie

2022 prevede repartizarea încăperilor pentru păstrarea cerealelor, care aparțin

administrației publice locale Copceac (Primăriei satului Copceac).

Iar neatragerea în proces a autorității publice locale, care este proprietarul

terenului, are drept consecință, soluționarea de către instanță a problemei

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces, adică neacordarea

unui statut procesual de participant la proces, ce le-ar oferi posibilitatea de a-și

apăra în mod efectiv drepturile și interesele, fapt care impune o limitare de acces la

justiție, respectiv o încălcare a art. 6 §1 CEDO (cauza nr.39391/04 „Business și

Investiții pentru Toți contra Republicii Moldova” din 13 ianuarie 2010).

În acest sens, consideră că este eronată concluzia instanței precum că Primăria

s. Copceac nu are interes propriu în examinarea prezentului litigiu, iar instanța

urma să atragă în proces și Primăria s. Copceac, pentru a-i oferi posibilitatea de a-

și formula toate apărările în mod efectiv, drepturile și interesele sale, asupra

terenului ce îi aparține cu drept de proprietate.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții

de apel.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești

împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

La caz, instanța de recurs constată că copia încheierii contestate a fost

notificată recurentului Consiliul s. Copceac la 16 februarie 2024 (f.d.59), iar

cererea de recurs a fost declarată la 21 februarie 2024 (f.d.61), în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință

de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului depus de

Consiliul s. Copceac, însă, referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Examinând recursul depus, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce succed.

La cazul din speță, Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Copceac, terț Colhozul

„Pobeda”, prin care a solicitat anularea deciziei Consiliului s. Copceac nr. 8/6.7 din

22 iunie 2022.

2

În cadrul ședinței de judecată din 05 februarie 2024, Consiliul sătesc Copceac

a înaintat demers privind antrenarea în proces, în calitate de terț, a Primarului

satului Copceac.

Iar, prin încheierea din 05 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, s-a respins

ca neîntemeiat demersul Consiliului sătesc Copceac privind antrenarea în proces,

în calitate de terț, a Primarului satului Copceac.

În conformitate cu art. 2023 din Codul administrativ, participanți la proces

sânt: a) pârțile; b) persoanele atrase în proces de instanța de judecată; c) alți

subiecți investiți de lege cu drept de sesizare.

Conform art. 204 din Codul administrativ, părți în procedura de contencios

administrativ pot fi persoanele fizice sau juridice și autoritățile publice în sensul

art.7.

Potrivit art. 205 alin. (1), (2) și (4) din Codul administrativ, la examinarea

acțiunii în contencios administrativ, instanța de judecată poate atrage în proces, din

oficiu sau la cerere, persoane ale căror drepturi sânt afectate de litigiul în cauză.

Dacă un terț participă la raportul juridic litigios în așa fel încât hotărârea

instanței de judecată ar interveni direct în drepturile lui, atunci această persoană

terță trebuie atrasă în proces. Această prevedere se aplică, în special, când: a) o

persoană contestă actul administrativ individual favorabil eliberat unui terț sau cere

constatarea nulității acestuia; b) o persoană contestă un act administrativ individual

defavorabil emis la cererea unui terț sau cere constatarea nulității acestuia; c) o

persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea unei

autorități publice să emită un act administrativ individual defavorabil pentru un

terț; d) o persoană înaintează acțiune în contencios administrativ pentru obligarea

unei autorități publice să emită un act administrativ individual favorabil pentru ea

și favorizarea poate fi acordată numai o singură dată sau doar pentru un număr

limitat de persoane.

Încheierea judecătorească prin care este atras în proces un terț se notifică

tuturor participanților la proces. Instanța de judecată indică motivul atragerii în

proces și expediază terțului atras în proces o copie a înscrisurilor depuse până la

acel moment în instanța de judecată. Încheierea judecătorească cu privire la

atragerea unui terț în proces nu este susceptibilă de recurs. Încheierea

judecătorească prin care se refuză atragerea în proces a unui terț poate fi contestată

separat cu recurs.

În corespundere cu art. 17 din Codul administrativ, drept vătămat este orice

drept sau libertate stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin

activitate administrativă.

Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține că la caz Curtea de Apel Comrat întemeiat a respins

cererea înaintată de Consiliul sătesc Copceac privind antrenarea în proces în

calitate de terț a Primarului satului Copceac, întrucât argumentele invocate de către

acesta nu se încadrează în dispozițiile art. 205 din Codul administrativ.

Reieșind din cele reținute, se constată temeinicia încheierii instanței de apel,

deoarece nu a fost demonstrat în ce mod, în cazul unei eventuale hotărâri pe cauza

data, pot fi afectate drepturile Primarului s. Copceac.

Instanța de recurs notează că, fiecare participant are obligația de a-și

argumenta solicitările înaintate în fața instanței și să le probeze.

3

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția

emisă prin încheierea din 05 februarie 2024 este una întemeiată, iar argumentele

invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii

contestate.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Consiliul sătesc Copceac.

Se menține încheierea din 05 februarie 2024 a Curții de Apel Comrat, în

cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

sătesc Copceac, terț Colhozul „Pobeda”, cu privire la anularea deciziei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

4