3r-155/24 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3r-155/24 2-23024739-01-3r-26062024 Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) V. Dodon Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Sîrbu, A. Braga, A. Bostn D E C I Z I E 03 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Ion Malanciuc examinând recursul declarat de avocatul Sorin Tighinean în numele și interesele lui Nacu Mihail, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nacu Mihail și Spancioc Florin împotriva Inspectoratului General al Poliției privind contestarea actului administrativ, împotriva încheierii din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 16 februarie 2023, Nacu Mihail și Spancioc Florin, reprezentați de avocatul Sorin Tighinean, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului General al Poliției privind contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Nacu Mihail și Spancioc Florin împotriva Inspectoratului General al Poliției privind contestarea actului administrativ. La 02 ianuarie 2024, Nacu Mihail și Spancioc Florin, prin intermediul avocatului Tighinean Sorin au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 26 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat casarea acesteia, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă. Prin încheierea din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat inadmisibil apelul depus de Nacu Mihail și Spancioc Florin, prin intermediul avocatului Sorin Tighinean, împotriva hotărârii din 26 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 11 iunie 2024, avocatul Sorin Tighinean în numele și interesele lui Nacu Mihail, a declarat recurs împotriva încheierii din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, cu dispunerea rejudecării cauzei. În motivarea recursului, a invocat că încheierea contestată este pasibilă de a fi casată. În contextul dat, a susținut că apelul motivat semnat electronic de avocatul Sorin Tighinean a fost expediat prin intermediul poștei electronice la adresa 1 instanței de apel la data de 10 mai 2024 ora 14:39, fapt confirmat prin mesajul de recepționare din aceiași dată ora 14:45. Prin urmare, apelul motivat a fost depus înaintea expirării termenului de 30 de zile de la notificarea hotărârii motivate, iar instanța de apel în mod nejustificat l-a respins ca inadmisibil.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții de apel. Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi. Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată constată că, copia încheierii din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Sorin Tighinean, prin intermediul poștei electronice, la 27 mai 2024 (f.d.95), iar cererea de recurs a fost depusă la 11 iunie 2024, în termen. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului, însă până la data examinării lui, referință nu a fost depusă. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii: respinge recursul.

Examinând recursul depus de avocatul Sorin Tighinean în numele și interesele lui Nacu Mihail împotriva încheierii din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce succed. În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată. Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, la 26 decembrie 2023 a fost pronunțată hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Nacu Mihail și Spancioc Florin împotriva Inspectoratului General al Poliției privind contestarea actului administrativ. 2 La 02 ianuarie 2024, Nacu Mihail și Spancioc Florin, prin intermediul avocatului Tighinean Sorin au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii menționate. În corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu articolul 1101 alin (5) din Codul administrativ, notificarea prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea. Articolul 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevede că hotărârea judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor.

Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169– 171. La cazul din speță, actele cauzei demonstrează incontestabil că hotărârea motivată din 26 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată reprezentantului apelanților, avocatului Tighinean Sorin, la data de 15 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.86), și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel că, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului la Curtea de Apel Chișinău a început să curgă la 16 aprilie 2024 și a expirat la data de 15 mai 2024. Cu toate acestea, recurentul Nacu Mihail și reprezentantul său, avocatul Sorin Tighinean nu au respectat prevederile la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ și nu a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea apelului. Instanța de recurs reține că în corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

3 Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. La caz, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului/recurentului și reprezentantului acestuia, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile procedurale. În conformitate cu art. 47 alin. (1), (3) din Codul administrativ, acțiunile procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului reprezentat.

În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse de participant. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat. În ceea ce vizează alegația recurentului precum că, apelul motivat semnat electronic de avocatul Sorin Tighinean a fost expediat prin intermediul poștei electronice la adresa instanței de apel la data de 10 mai 2024, instanța de recurs o consideră declarativă, or, la materialele dosarului nu este anexată cererea de apel motivată. Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel, deoarece recurentul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu 4 circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță. Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii contestate. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se respinge recursul declarat de avocatul Sorin Tighinean în numele și interesele lui Nacu Mihail.

Se menține încheierea din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nacu Mihail și Spancioc Florin împotriva Inspectoratului General al Poliției privind contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ion Malanciuc judecătorii Oxana Parfeni Diana Stănilă 5