3r-155/24 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3r-155/24

2-23024739-01-3r-26062024

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) V. Dodon

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Sîrbu, A. Braga, A. Bostn

D E C I Z I E

03 iulie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de avocatul Sorin Tighinean în numele și

interesele lui Nacu Mihail,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Nacu Mihail și Spancioc Florin împotriva Inspectoratului

General al Poliției privind contestarea actului administrativ,

împotriva încheierii din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 16 februarie 2023, Nacu Mihail și Spancioc Florin, reprezentați de avocatul

Sorin Tighinean, au depus cerere de chemare în judecată împotriva Inspectoratului

General al Poliției privind contestarea actului administrativ.

Prin hotărârea din 26 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Nacu Mihail

și Spancioc Florin împotriva Inspectoratului General al Poliției privind contestarea

actului administrativ.

La 02 ianuarie 2024, Nacu Mihail și Spancioc Florin, prin intermediul

avocatului Tighinean Sorin au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii

din 26 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care a solicitat

casarea acesteia, cu emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin încheierea din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Nacu Mihail și Spancioc Florin, prin intermediul

avocatului Sorin Tighinean, împotriva hotărârii din 26 decembrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 11 iunie 2024, avocatul Sorin Tighinean în numele și interesele lui Nacu

Mihail, a declarat recurs împotriva încheierii din 27 mai 2024 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea acestuia, cu dispunerea rejudecării cauzei.

În motivarea recursului, a invocat că încheierea contestată este pasibilă de a fi

casată.

În contextul dat, a susținut că apelul motivat semnat electronic de avocatul

Sorin Tighinean a fost expediat prin intermediul poștei electronice la adresa

1

instanței de apel la data de 10 mai 2024 ora 14:39, fapt confirmat prin mesajul de

recepționare din aceiași dată ora 14:45.

Prin urmare, apelul motivat a fost depus înaintea expirării termenului de 30 de

zile de la notificarea hotărârii motivate, iar instanța de apel în mod nejustificat l-a

respins ca inadmisibil.

Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții

de apel.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Potrivit art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată constată

că, copia încheierii din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

avocatului Sorin Tighinean, prin intermediul poștei electronice, la 27 mai 2024

(f.d.95), iar cererea de recurs a fost depusă la 11 iunie 2024, în termen.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință

de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la

proces.

Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului, însă până la

data examinării lui, referință nu a fost depusă.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele

decizii: respinge recursul.

Examinând recursul depus de avocatul Sorin Tighinean în numele și interesele

lui Nacu Mihail împotriva încheierii din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta urmează a

fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din considerentele ce succed.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă

sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea

apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării

hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se

depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție reține că, la 26 decembrie 2023 a fost pronunțată hotărârea

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea

de chemare în judecată depusă de Nacu Mihail și Spancioc Florin împotriva

Inspectoratului General al Poliției privind contestarea actului administrativ.

2

La 02 ianuarie 2024, Nacu Mihail și Spancioc Florin, prin intermediul

avocatului Tighinean Sorin au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii

menționate.

În corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și

alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor

și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114.

Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin

poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

În conformitate cu articolul 1101 alin (5) din Codul administrativ, notificarea

prin intermediul sistemelor informaționale dedicate sau al altor mijloace electronice

de comunicație care permit confirmarea recepționării notificării este echivalentă cu

notificarea prin poștă convențională cu scrisoare recomandată. Confirmarea

recepției notificării, emisă în mod automatizat de sistemul informațional sau de alt

mijloc electronic de comunicație dedicat, probează notificarea.

Articolul 2764 alin. (3) din Codul de procedură civilă, prevede că hotărârea

judecătorească adoptată se publică pe pagina web a instanței judecătorești și se

comunică participanților la proces, inclusiv prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor.

Potrivit art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–

171.

La cazul din speță, actele cauzei demonstrează incontestabil că hotărârea

motivată din 26 decembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

notificată reprezentantului apelanților, avocatului Tighinean Sorin, la data de 15

aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice (f.d.86), și se încadrează în rigorile

art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Astfel că, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului la Curtea

de Apel Chișinău a început să curgă la 16 aprilie 2024 și a expirat la data de 15 mai

2024.

Cu toate acestea, recurentul Nacu Mihail și reprezentantul său, avocatul Sorin

Tighinean nu au respectat prevederile la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ și

nu a depus la Curtea de Apel Chișinău motivarea apelului.

Instanța de recurs reține că în corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din

Codul administrativ, participanții la procedura administrativă și procedura de

contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească

obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor

participanți.

3

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din

dreptul de a mai exercita această cale de atac.

La caz, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se datorează

în exclusivitate comportamentului pasiv al apelantului/recurentului și

reprezentantului acestuia, care trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și

atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și obligațiile

procedurale.

În conformitate cu art. 47 alin. (1), (3) din Codul administrativ, acțiunile

procedurale întreprinse de reprezentantul împuternicit se atribuie participantului

reprezentat. În măsura în care participantul nu contrazice neîntârziat acțiunile

întreprinse de reprezentantul împuternicit, acestea se consideră ca fiind întreprinse

de participant. Culpa reprezentantului împuternicit se atribuie participantului

reprezentat.

În ceea ce vizează alegația recurentului precum că, apelul motivat semnat

electronic de avocatul Sorin Tighinean a fost expediat prin intermediul poștei

electronice la adresa instanței de apel la data de 10 mai 2024, instanța de recurs o

consideră declarativă, or, la materialele dosarului nu este anexată cererea de apel

motivată.

Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel,

deoarece recurentul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232

alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor

art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și,

în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană,

în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a

justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza

Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz

Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția

emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu

4

circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt

contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.

Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii

contestate.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de avocatul Sorin Tighinean în numele și

interesele lui Nacu Mihail.

Se menține încheierea din 27 mai 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de

contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Nacu Mihail și Spancioc Florin împotriva Inspectoratului General al Poliției privind

contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ion Malanciuc

judecătorii Oxana Parfeni

Diana Stănilă

5