3r-116/24 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr. 3r-116/24 (2-23058655-01-3r-23042024)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – V. Sîrbu, V. Negru, A. Braga

D E C I Z I E

12 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Gaureac Ghenadi,

în cauza de contencios administrativ înaintată de Gaureac Ghenadi împotriva

Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului administrativ și

obligarea emiterii actului administrativ,

împotriva încheierii din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost declarat inadmisibil apelul înaintat de Gaureac Ghenadi, prin intermediul

avocatului Kovali Vladimir, împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 25 aprilie 2022, avocatul Kovali Vladimir, în interesele lui Gaureac

Ghenadi, a depus cerere de chemare în judecată în contencios administrativ

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, prin care a solicitat: a anula ca fiind

ilegal răspunsul CTAS Criuleni cu nr.02-339 din 17.03.2023; a anula ca fiind ilegal

răspunsul CNAS cu nr.G-694/23 din 07.04.2023; a obliga CNAS, să stabilească și

să efectueze calcularea cuantumului pensiei lui Gaureac Ghenadi, cu achitarea

pensiei neachitate, luându-se în considerare Confirmarea eliberată de către DP

Chișinău cu nr. 1946 din 22.12.2023, începînd cu 01.03.1996, luând în considerare

majorările și recalculările ce au avut loc în această perioadă de timp.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 29 noiembrie 2023, s-

a admis acțiunea de contencios administrativ înaintată de Gaureac Ghenadi

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale, cu privire la anularea actului

administrativ și obligarea emiterii actului administrativ favorabil. S-a anulat integral

Decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Criuleni nr. 02-339 din 17.03.2023,

precum și Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. G-694/23 din 07.04.2023

adoptată în procedura prealabilă. S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale de

a emite o decizie cu privire la stabilirea pensiei lui Gaureac Ghenadi, în baza

calculului vechimii în muncă stabilit prin Confirmarea eliberată de către Direcția de

1

Poliție a mun. Chișinău nr. 1946 din 22.02.2023, începând cu data depunerii cererii

de pensionare.

La 30 noiembrie 2023, avocatul Kovali Vladimir, în interesele lui Gaureac

Ghenadi, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii menționate.

Prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat

inadmisibil apelul înaintat de Gaureac Ghenadi, prin intermediul avocatului Kovali

Vladimir, împotriva hotărârii din 29 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, deoarece apelantul nu a prezentat motivarea apelului în temeiul art. 232

alin. (2) din Codul administrativ.

La 10 aprilie 2024, Gaureac Ghenadi a declarat recurs împotriva încheierii din

27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 56-58).

În motivarea recursului, recurentul a susținut că nu i-a fost comunicată

hotărârea motivată a primei instanțe. Totodată, a indicat, printre altele, că „nu poate

fi pedepsit din motivul că a reziliat contractul de asistență juridică”.

Astfel, recurentul a solicitat admiterea cererii de recurs, casarea încheierii

instanței de apel, cu restituirea cauzei în instanța de apel la etapa examinării

admisibilității apelului.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul declarat de Gaureac Ghenadi este neîntemeiat și necesită a fi

respins din următoarele considerente.

Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe

și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile

prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 27 martie 2024,

aceasta fiind notificată avocatului recurentului prin poșta electronică la 29 martie

2024 (f.d. 53).

Astfel, recursul declarat de Gaureac Ghenadi la 10 aprilie 2024, este în termen

(f.d. 56-58).

La 23 aprilie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților la proces copia recursului (f.d. 62), însă aceștia nu au făcut uz de

dreptul lor de a se expune printr-o referință.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele decizii:

respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța

competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de

judecată.

Completul de judecată reține că în prezenta speță obiectul de examinare în

ordine de recurs vizează legalitatea și temeinicia încheierii din 27 martie 2024 a

Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul înaintat de

2

Gaureac Ghenadi, prin intermediul avocatului Kovali Vladimir, împotriva hotărârii

din 29 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, deoarece apelantul

nu a prezentat motivarea apelului în temeiul art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

Conform art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se

declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă

după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Conform art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Actele cauzei denotă că, dispozitivul hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, a fost pronunțat la 29 noiembrie 2023 în ședința publică (f.d. 25), copia

dispozitivului fiindu-i comunicată avocatului recurentului prin poșta electronică în

aceeași zi (f.d. 26).

La 30 noiembrie 2023, cu respectarea art. 232 alin. (1) din Codul administrativ,

Gaureac Ghenadi, prin intermediul avocatului Kovali Vladimir, a înregistrat apelul

nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond, solicitând casarea parțială a hotărârii

primei instanțe, rezervându-și dreptul de a prezenta apelul motivat după ce îi va fi

comunicată hotărârea motivată (f.d. 33).

Conform art. 97 alin. (1) din Codul administrativ notificarea este comunicarea,

dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Alineatul 3 al aceleiași norme legale prevede că autoritatea publică poate alege

între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a

recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu

scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace

electronice de comunicație dedicate.

În conformitate cu art. 109 din Codul administrativ un înscris poate fi notificat

prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea notificării

este suficient avizul de recepție.

Din materialele cauzei rezultă că, la 09 februarie 2024, hotărârea motivată a

instanței de fond i-a fost notificată avocatului Kovali Vladimir prin intermediul

poștei electronice (f.d. 41). Prin mesajul din 09 februarie 2024, ora 09.47, cu

conținutul „receptionat.multumesc”, avocatul Kovali Vladimir a confirmat

recepționarea copiei hotărârii motivate (f.d. 42)

De asemenea, recurentul a avut posibilitatea reală de a verifica și de a lua

cunoștință de hotărârea primei instanțe, inclusiv de pe portalul național al instanțelor

de judecată www.instante.justice.md.

Conform art. 63, alin. (1) din Codul administrativ, calcularea termenelor în

procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 383-390

din Codul civil.

La rândul său, art. 385 din Codul civil prescrie în alin. (1) că, dacă începutul

curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va

surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu

se ia în considerare la calcularea termenului.

3

Totodată, art. 389 din Codul civil stipulează că dacă ultima zi a termenului este

o zi de duminică, de sâmbătă sau o zi care, în conformitate cu legea în vigoare, la

locul executării obligației este zi de odihnă, termenul expiră în următoarea zi

lucrătoare.

În astfel de circumstanțe, termenul limită de prezentare a motivării apelului a

început să curgă la data de 10 februarie 2024, ziua imediat următoare a notificării

hotărârii, și a expirat la data de 10 martie 2024, ultima zi de depunere a motivării

apelului fiind data de 11 martie 2024, zi de luni, iar apelantul Gaureac Ghenadi nu

și-a îndeplinit obligația pozitivă prevăzută de lege de a prezenta instanței cererea de

apel motivată.

Instanța de recurs remarcă că art. 232 alin. (2) din Codul administrativ prevede

termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului, în texul legii fiind

specificat locul concret unde urmează a fi depusă motivarea – la instanța de apel.

Până la data de 11 martie 2024, Gaureac Ghenadi nu a depus motivarea apelului

la Curtea de Apel Chișinău, în modul prevăzut de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

Completul de judecată nu poate reține argumentul recurentului potrivit căruia

acestuia nu i-a fost adusă la cunoștință hotărârea motivată, or înscrisurile anexate la

materialele cauzei dovedesc că hotărârea motivată a fost recepționată de avocatul

său, iar conform prevederilor art. 47, alin. (3) din Codul administrativ, culpa

reprezentantului împuternicit se atribuie participantului reprezentat, prin urmare,

neprezentarea în termenul și modul stabilit a apelului motivat de avocatul Kovali

Vladimir se echivalează cu nedepunerea motivării apelului de către Gaureac

Ghenadi.

Totodată, instanța remarcă faptul că recurentul a invocat în cererea de recurs că

„nu poate fi pedepsit din motivul că a reziliat contractul de asistență juridică”, adică

s-a insinuat rezilierea contractului cu avocatul său. Totuși, în argumentarea acestei

afirmații nu au fost aduse probe, or în situația creată ar prezenta interes momentul

presupusei rezilieri a contractului. Mai mult, această afirmație creează și mai multe

dubii, din momentul în care la 22 aprilie 2024, avocatul Kovali Vladimir a expediat

prin poșta electronică instanței de recurs copia notei de plată a taxei de timbru pentru

examinarea prezentei cereri de recurs (64-65). Deci, prin această scrisoare, avocatul

practic demonstrează faptul că continuă să acționeze din numele recurentului.

Respectiv, argumentele recurentului, formulate în cererea de recurs, sunt

apreciate critic de către Completul de judecată.

Drept consecință, intervine aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.

236 alin. (1) lit. e) din Codul administrativ de declarare a apelului inadmisibil.

Este de menționat faptul că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia

încheierii la data pronunțării acesteia. Respectiv, la 27 martie 2024, dată când a fost

pronunțată încheierea recurată, instanța de apel nu dispunea de cererea de apel

motivată sau oricare alte cereri din partea apelantului.

Completul de judecată menționează că potrivit jurisprudenței Curții Europene,

participanții procesului de judecată urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu

diligență derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale

procedurale.

Conform art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite

4

drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în

termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel

sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de

voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Prin prisma art. 24 alin. (1) din Codul administrativ, recurentul/apelant avea

obligația prezumată de a manifesta diligență și atitudine activă la îndeplinirea

obligațiilor sale procesuale.

Această acțiune procesuală era vital necesară pentru întreprinderea măsurilor

de protejare a dreptului de acces la instanță și depunerea în modul și termenul

prevăzut de lege a motivării apelului, în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune

procedurală, declararea apelului inadmisibil.

În atare circumstanțe, declararea apelului depus de Gaureac Ghenadi ca fiind

inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor Convenției Europene

pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale. În susținerea

opiniei enunțate, completul de judecată amintește că art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi

garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație

referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și

dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în

multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a

justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza

Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a 12 Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz

Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o

restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere că încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a respinge recursul depus de Gaureac Ghenadi.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Gaureac Ghenadi.

Se menține încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Gaureac Ghenadi

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ și obligarea emiterii actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

5