3ra-401/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-401/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3ra-401/23
2-22063089-01-3ra-10042023
Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc
Î N C H E I E R E
05 iunie 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere
Limitată „ Alitela Prim”,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă
de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Alitela Prim” împotriva Consiliului municipal
Chișinău cu privire la controlul legalității actelor administrative
împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 05 mai 2022, SRL „Alitela Prim” a depus cererea de chemare în judecată
împotriva Consiliului municipal Chișinău, privind anularea sintagmei „dar nu mai
târziu de 31.12.2022” din pct. 8.6 a deciziei nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu
privire la aprobarea Regulamentului de comerț local al mun. Chișinău”; anularea
prevederilor privind supunerea la licitație a amplasamentelor pentru unitățile de
comerț ambulant prevăzute în Regulamentul de comerț local al municipiului
Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.15/14 din
29.12.2021; anularea Regulamentului privind licitațiile cu strigare pentru obținerea
dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unei unități de comerț ambulant
stradal pe teritoriul mun. Chișinău și decizia nr. 17/6 din 01 octombrie 2020.
În motivarea acțiunii a indicat că, prin cererea nr. 325/22 din 28 martie 2022 s-a
adresat Consiliului mun. Chișinău, solicitând anularea sintagmei „dar nu mai târziu
de 31.12.2022” din pct. 8.6 a deciziei nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu privire la
aprobarea Regulamentului de comerț local al mun. Chișinău”; anularea pct. 4.3 alin.
alin. (7), (9)-(14) din Regulamentul de comerț local a mun. Chișinău, aprobat prin
decizia nr. 15/14 din 29 decembrie 2021; anularea Regulamentului privind licitațiile
cu strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unei
unități de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău și decizia nr. 17/6 din
01 octombrie 2020. Însă, prin urmare de la Consiliu în termen legal nu a primit
1
răspuns. Iar conform prevederilor art. 64 alin. (2) din Codul administrativ,
nesoluționarea cererii în termen legal, se consideră drept respingere a cererii.
A relatat reclamanta că, reglementarea activității de comerț prin decizia
Consiliului local, contravine prevederilor art. 6 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la
comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, care prevede că, autoritățile
administrației publice locale reglementează desfășurarea comerțului prin
Regulamentul de comerț local.
Astfel, a reținut reclamanta că, toate reglementările trebuie să se regăsească în
acest Regulament. Iar prin decizia, Consiliului local este în drept doar să aprobe
Regulamentul menționat. Motiv din care prevederea pct.8.6 din această decizie
contravine legislației în vigoare și urmează а fi anulată.
Totodată, a notat reclamanta că, refuzul de a prelungi termenul de valabilitate a
unui document, poate avea loc doar în baza unor condiții clar stabilite. Iar astfel, art.
11 alin.(1) lit. b) din Legea comerțului interior prevede că, principiile de bază de
reglementare și desfășurare a activității de comerț sunt, transparența și previzibilitatea
inițierii, desfășurării și/sau încetării activității de comerț, iar ambiguitățile apărute, se
vor interpreta în favoarea comerciantului. Or, în cazul dat, sunt imprevizibile
condițiile pentru prelungirea schemelor de amplasament și continuarea desfășurării
activității de comerț pentru acești comercianți după 31 decembrie 2022, deoarece
pârâtul impune astfel de condiții pe care însăși el nu este convins că le va executa în
termenul invocat tot de el. Iar drept dovadă la aceste argumente sunt aceleași condiții,
care au fost stabilite, dar de asemenea nu au fost executate de către pârât, în anul
precedent - 2021, invocate în pct.6.12 din Cerințele privind organizarea și desfășurară
comerțului ambulant stradal, care prezintă Anexa nr. 2 la Regulamentul cu privire la
desfășurarea activității de comerț în mun. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului
municipal Chișinău nr. 17/5 din 01.10.2020.
Prin urmare, consideră reclamanta că, în astfel de condiții, pârâtul intenționează
să refuze prelungirea schemelor în baza unor condiționalități imprevizibile, care nu
au convingerea că vor surveni sau nu, în dependență dacă Primăria, va executa sau nu
va executa anumite activități, pe care pârâtul le propune în acest termen - efectuarea
licitațiilor. Or, rezultă că, dacă Primăria, din diferite motive, din neglijență sau chiar
și intenționat, nu v-a organiza licitațiile respective până la 31 decembrie 2022,
schemele pentru gheretele existente nu vor mai fi prelungite, iar agenții economici
vor fi impuși să înceteze activitatea economică.
Astfel, comunică reclamanta că, prevederile pct. 8.6 din decizia în cauză este о
normă ambigue, care contravine prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea
comerțului interior, care stabilește că, principiile de bază de reglementare și
desfășurare a activității de comerț sunt, transparența și previzibilitatea inițierii,
desfășurării și/sau încetării activității de comerț, iar ambiguitățile apărute, se vor
interpreta în favoarea comerciantului. Motiv din care, sintagma „dar nu mai târziu de
31 decembrie 2022”, urmează a fi anulată.
A susținut reclamanta că, expunerea amplasamentelor la licitație, contravine
prevederilor art. 213 alin. (2) și (3) din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231
din 23 septembrie 2010, care stipulează că, amplasamentele sunt constituite prin
decizia autorității administrației publice locale, care elaborează și emite scheme de
2
amplasament. Or, legea prevede doar două acțiuni administrative ale Administrației
Publice locale: constituirea amplasamentelor și emiterea schemelor de amplasament.
Mai mult ca atât, Legea nu prevede expunerea amplasamentelor la licitație. Or,
regulile de funcționare a rețelei de comerț ambulant, aprobate prin Hotărârea
Guvernului Republicii Moldova nr. 517 din 18 septembrie 1996, nu prevăd expunerea
la licitație a amplasamentelor. Iar astfel, conform pct. 6 din aceste Reguli, amplasarea
și deschiderea rețelei de comerț ambulant staționar și mobil se efectuează doar prin
decizia organelor administrației publice locale.
Prin urmare, reclamanta a considerat că, impunerea procedurii de licitație de
asemenea contravine și prevederilor art. 1 alin. (3) lit. h) din Legea cu privire la
comerțul interior, care stipulează că, scopul prezentei legi este simplificarea
procedurilor de lansare și desfășurare a activităților de comerț. Or, este evident că,
licitația, fiind о procedură suplimentară și complicată, neprevăzută de lege, nu
simplifică dar face mai complicată procedura de desfășurare a activității de comerț,
atât procedural cât și majorează costurile pentru desfășurarea activității economice.
Aceleași prevederi comunică reclamanta că, se regăsesc și în pct. 1.2 din
Regulamentul local de comerț al mun. Chișinău, prin care se declară scopul de a
simplifica procedurile de desfășurare a activităților de comerț, însă pe de altă parte,
prin impunerea licitațiilor prevăzute de pct. 4.3 alin. (7) din Regulament, se face mai
complicată procedura și se majorează costurile. Or, procedura de expunere la licitație
a amplasamentelor pentru comerțul ambulant nu este prevăzută de legislația în
vigoare și contravine prevederilor art. l alin.(3) lit. h) din Legea cu privire la comerțul
interior cu referire la scopul de simplificare a procedurilor de lansare și desfășurare a
activităților de comerț.
În astfel de condiții, consideră reclamanta că, prevederile pct.4.3 alin. (7), (9) -
(14) din Regulamentul de comerț local al municipiul Chișinău, aprobat prin decizia
Consiliul municipal Chișinău nr. 15/14 din 29 decembrie 2021, cu privire la
expunerea amplasamentelor la licitație, sunt absolut ilegale și urmează a fi anulate.
Iar anularea prevederilor Regulamentului de comerț local al municipiul Chișinău, care
prevăd expunerea la licitație a amplasamentelor, generează și anularea actelor
normative, care reglementează desfășurarea licitațiilor pentru amplasamente, în acest
caz - Regulamentul privind licitațiile cu strigare pentru obținerea dreptului de a
încheia un contract privind amplasarea unității de comerț ambulant stradal pe
teritoriul mun. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 17/6 din
01 octombrie 2020.
Prin urmare, reclamanta a considerat că, legislația în vigoare nu prevede,
amplasarea unității comerciale ambulante pe terenul administrației publice locale, în
baza contractului privind amplasarea unității de comerț ambulant, prevăzut de pct. 4.3
alin. (9), (11) - (13) din Regulamentul local de comerț și de Regulamentul privind
licitațiile. Întrucât, de fapt, prin aceste contracte sunt transmise ilegal, în folosință
temporara terenurile municipale pentru activități economice. Or, relațiile de
transmitere în folosință temporară - locațiune/arendă sau comodat a terenurilor
publice, sunt reglementate prin Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul
normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului. Iar conform prevederilor art.
10 alin. (1) din această Lege, prețul normativ al pământului se stabilește la vânzare-
cumpărare terenurilor, la arendarea lor, precum și în alte cazuri ce țin de activitatea
3
economică. Iar alin.(8) din același articol prevede că, în cazul arendării terenurilor, se
stabilește plata de arendă anuală, deci pentru un an, dar nu pentru 5 ani așa cum
prevede pct. 4.3 alin.(12) din Regulamentul local de comerț.
Totodată, a reținut reclamanta că, Anexa nr. 1 la Regulamentul Consiliului mun.
Chișinău nr. 17/6 din 01 octombrie 2020 privind licitațiile, prevede о metodologie de
calcul a prețului, care contravine Metodologiei de calcul a prețului pentru
locațiune/arendă sau comodat a terenurilor, prevăzuta de Legea privind prețul
normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului. Iar astfel, și art.10 alin. (l) din
această Lege, prevede în cazul arendării terenurilor. Plata anuală constituie nu mai
puțin de 2% din prețul normativ al terenului arendat.
Prin urmare, a reținut reclamanta că, plata pentru arendă trebuie să fie calculată
și achitată pentru un an, dar nu pentru cinci ani așa cum prevede Regulamentul privind
licitațiile și, plata constituie nu mai puțin de 2% din prețul normativ al terenului
arendat.
Astfel, a menționat că, formula de calcul a prețului pentru amplasamente,
prevăzuta de Metodologia de calcul a cuantumului plății pentru amplasarea unității
ambulante de comerț, Anexa nr. 1 la Regulamentul privind licitațiile, contravine
Metodologiei de calcul a prețului pentru locațiune/arendă sau comodat a terenurilor,
prevăzută de Legea nr.1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de
vânzare-cumpărare a pământului, deci este ilegală și urmează a fi anulată.
Prin hotărârea din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins
acțiunea de control normativ înaintată de către SRL „Alitela Prim” împotriva
Consiliului municipal Chișinău, privind anularea pct. 8.6 al deciziei Consiliului
Municipal Chișinău nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 în partea sintagmei „dar nu mai
târziu de 31 decembrie 2022”, anularea prevederilor privind supunerea la licitație a
amplasamentelor pentru unitățile de comerț ambulant prevăzute în Regulamentul de
comerț local al municipiului Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului Municipal
Chișinău nr.15/14 din 29 decembrie 2021, Regulamentului privind licitațiile cu
strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unei
unități de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău, aprobat prin decizia
Consiliului Municipal Chișinău nr.17/6 din 01 octombrie 2020, ca neîntemeiată.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, decizia Consiliului mun.
Chișinău nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului
de comerț local al mun. Chișinău”, Regulamentul de comerț local a mun. Chișinău,
aprobat prin decizia nr.15/14 din 29 decembrie 2021, Regulamentului privind
licitațiile cu strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind
amplasarea unei unități de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău și
decizia nr. 17/6 din 01 octombrie 2020, pot fi contestate în partea solicitată conform
procedurii stabilite de Cod administrativ pentru astfel de acte administrative cu
caracter normativ.
De asemenea a invocat că, după cum urmează din prezenta acțiune, reclamanta
solicită, anularea sintagmei „dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022” din pct. 8.6 a
deciziei nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului de
comerț local al mun. Chișinău”; anularea pct. 4.3 alin. alin. (7), (9)-(14) din
Regulamentul de comerț local a mun. Chișinău, aprobat prin decizia nr. 15/14 din 29
decembrie 2021; anularea Regulamentului privind licitațiile cu strigare pentru
4
obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unei unități de comerț
ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău și decizia nr. 17/6 din 01 octombrie 2020.
Or, urmează a se reține că, este dreptul administrației publice locale (Consiliului mun.
Chișinău), de a decide asupra modalității de organizare a problemelor locale, fără
implicații din partea administrației publice centrale.
Astfel, conform art. 14 alin. (2) lit. q¹) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006
privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale
autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii
privind descentralizarea administrativă, consiliul local aprobă regulamentul de
desfășurare a activităților de comerț în localitatea respectivă.
Rezultând din cele expuse, Curtea de Apel Chișinău a menționat că consideră
neîntemeiat și argumentul precum că, pct. 8.6 din decizia Consiliului mun. Chișinău
nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 urma a fi aprobat în Regulament, întrucât, aceasta
este о măsură temporară, necesară a fi aplicată până la aplicarea Regulamentului și
scoaterea la licitație a amplasamentelor și nu о condiție generală stabilită pentru
activitatea de comerț pe teritoriul municipiului Chișinău.
A concluzionat că, nu pot servi drept temei pentru anularea actului contestat
argumentele reclamantei precum că, licitarea amplasamentelor este anevoioasă și
complică obținerea amplasamentelor, or, procedura stabilită de autoritatea publică
locală este aprobată întru sistematizarea acțiunilor întreprinse și spre stimularea
comerțului ambulant organizat și modern și crearea unei proceduri reglementate,
transparente și imparțiale întru asigurarea unui mediu concurențial loial.
Or, după cum urmează din actele contestate acestea au fost aprobate în legătură
cu necesitatea ajustării Regulamentului de comerț local al municipiul Chișinău la
modificările legislației în vigoare, asigurării realizării Planului de Implementare a
Conceptului privind desfășurarea comerțului ambulant stradal în or. Chișinău, aprobat
prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 12/1 din 23 iulie 2020, stimularea
dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, simplificarea procedurilor de lansare a
activităților de comerț, crearea unui mediu favorabil de desfășurare a activității de
întreprinzător în cadrul municipiului, precum și în vederea asigurării liberei
concurențe, protecției vieții, sănătății, securității și intereselor economice și sociale
ale cetățenilor,
A remarcat instanța de apel că, consideră neîntemeiat și argumentul
reclamantului precum că, impunerea procedurii de licitație contravine și prevederilor
art. 1 alin.(3) lit. h) din Legea cu privire la comerțul interior, care stipulează că, scopul
prezentei legi este simplificarea procedurilor de lansare și desfășurare a activităților
de comerț. Or, procedura stabilită de autoritatea publică locală este aprobată întru
sistematizarea acțiunilor întreprinse și spre stimularea comerțului ambulant organizat
și modern și crearea unei proceduri reglementate, transparente și imparțiale întru
asigurarea unui mediu concurențial loial.
A concluzionat că, nu poate reține nici argumentul reclamantului privind
incertitudinea ultimului de a acționa după data de 31 decembrie 2022 stabilită prin.
8.6 a deciziei nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu privire la aprobarea
Regulamentului de comerț local al mun. Chișinău”.
Astfel, a considerat că se atestă că, Consiliul municipal Chișinău la emiterea
actelor și-a exercitat dreptul discreționar, a luat în considerare toate faptele relevante,
5
a respectat limitele legale ale dreptului discreționar, și-a exercitat dreptul discreționar
conform scopului acordat prin lege, motiv din care nu există temei privind anularea
actelor administrative. Regulamentele prenotate fiind elaborate în conformitate cu
prevederile legislației, Primăria municipiului Chișinău nefiind notificată de către
Cancelaria de Stat, în calitate de organ abilitat, referitor la ilegalitatea acestora. Or,
conform art. 87 Cod administrativ, în exercitarea dreptului discreționar atribuit,
autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și
cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul.
La 21 decembrie 2022 Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, a
depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău, iar la 03 aprilie 2023, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând
admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii instanței de apel cu remiterea cauzei
la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat că, hotărârea este una neîntemeiată, care nu
corespunde circumstanțelor stabilite în instanța de judecată emisă în rezultatul
interpretării eronate a normelor legale ce guvernează litigiul în cauză, fiind apreciate
arbitrar probele și înscrisurile prezentate.
Consideră că instanța total eronat a invocat lipsa unui suport probator pertinent,
or, toate probele necesare au fost prezentate.
Menționează recurenta cu referire la argumentele instanței de judecată din
hotărârea contestată precum că, examinând legalitatea actelor normative, instanța de
judecată verifică corespunderea actului normativ contestat prevederilor legii în
vigoare la momentul emiterii și nicidecum legalitatea acțiunilor/inacțiunilor
Consiliului mun. Chișinău, că sunt eronate, or, în cererea de judecată nici nu s-a
solicitat verificarea legalității acțiunilor/inacțiunilor Consiliului mun. Chișinău,
indicând că este o acțiune de control normativ și că actele normative contestate nu
corespund prevederilor legii în vigoare.
Totodată, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept susținute în cererea sa de
chemare în judecată.
Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.
246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care
vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.
Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare
a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii
recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru
principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor
în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până
la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Primarul
General al mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, a fost depus până la data intrării
în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului
normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va
fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
6
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu
recurs.
Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii
recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la
notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul
hotărârii a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 28 noiembrie
2022, care a fost expediat recurenților la data de 02 decembrie 2022 (f.d. 92). Astfel,
la data de 21 decembrie 2022 Societatea cu Răspundere Limitată „ Alitela Prim”, a
depus cerere de recurs nemotivată.
Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii
recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție
în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune
împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei
motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 16 martie 2023
(f.d.101).
La data de 03 aprilie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, a
depus recursul motivat împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel
Chișinău (f.d. 102-105).
Astfel, recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”,
împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea cu Răspundere
Limitată „Alitela Prim”, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este
inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea
privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și
temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se comunică părților.
Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii
recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele
a) - f).
Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar
la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu
jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor
de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de
a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe
cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii.
7
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului,
dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și
esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile
instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță
într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare
și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din
particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume
din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ,
în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs
în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească
cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul
depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, conține obiecții de fapt
și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de
către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind
necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se
bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar
exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o
hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau
aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează
cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului,
fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează
că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a
instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea
uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,
motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces
la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
8
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul
de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel,
conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac
și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi
conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea cu
Răspundere Limitată „Alitela Prim”.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
9