3ra-401/23 — contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
3ra-401/23 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3ra-401/23 2-22063089-01-3ra-10042023 Prima instanță: Curtea de Apel Chișinău – A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc Î N C H E I E R E 05 iunie 2024 mun.
Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată „ Alitela Prim”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Alitela Prim” împotriva Consiliului municipal Chișinău cu privire la controlul legalității actelor administrative împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 05 mai 2022, SRL „Alitela Prim” a depus cererea de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, privind anularea sintagmei „dar nu mai târziu de 31.12.2022” din pct. 8.6 a deciziei nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț local al mun.
Chișinău”; anularea prevederilor privind supunerea la licitație a amplasamentelor pentru unitățile de comerț ambulant prevăzute în Regulamentul de comerț local al municipiului Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.15/14 din 29.12.2021; anularea Regulamentului privind licitațiile cu strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unei unități de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău și decizia nr. 17/6 din 01 octombrie 2020. În motivarea acțiunii a indicat că, prin cererea nr. 325/22 din 28 martie 2022 s-a adresat Consiliului mun. Chișinău, solicitând anularea sintagmei „dar nu mai târziu de 31.12.2022” din pct. 8.6 a deciziei nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț local al mun.
Chișinău”; anularea pct. 4.3 alin. alin. (7), (9)-(14) din Regulamentul de comerț local a mun. Chișinău, aprobat prin decizia nr. 15/14 din 29 decembrie 2021; anularea Regulamentului privind licitațiile cu strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unei unități de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău și decizia nr. 17/6 din 01 octombrie 2020. Însă, prin urmare de la Consiliu în termen legal nu a primit 1 răspuns. Iar conform prevederilor art. 64 alin. (2) din Codul administrativ, nesoluționarea cererii în termen legal, se consideră drept respingere a cererii. A relatat reclamanta că, reglementarea activității de comerț prin decizia Consiliului local, contravine prevederilor art. 6 alin. (1) lit. i) din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, care prevede că, autoritățile administrației publice locale reglementează desfășurarea comerțului prin Regulamentul de comerț local.
Astfel, a reținut reclamanta că, toate reglementările trebuie să se regăsească în acest Regulament. Iar prin decizia, Consiliului local este în drept doar să aprobe Regulamentul menționat. Motiv din care prevederea pct.8.6 din această decizie contravine legislației în vigoare și urmează а fi anulată. Totodată, a notat reclamanta că, refuzul de a prelungi termenul de valabilitate a unui document, poate avea loc doar în baza unor condiții clar stabilite. Iar astfel, art. 11 alin.(1) lit. b) din Legea comerțului interior prevede că, principiile de bază de reglementare și desfășurare a activității de comerț sunt, transparența și previzibilitatea inițierii, desfășurării și/sau încetării activității de comerț, iar ambiguitățile apărute, se vor interpreta în favoarea comerciantului.
Or, în cazul dat, sunt imprevizibile condițiile pentru prelungirea schemelor de amplasament și continuarea desfășurării activității de comerț pentru acești comercianți după 31 decembrie 2022, deoarece pârâtul impune astfel de condiții pe care însăși el nu este convins că le va executa în termenul invocat tot de el. Iar drept dovadă la aceste argumente sunt aceleași condiții, care au fost stabilite, dar de asemenea nu au fost executate de către pârât, în anul precedent - 2021, invocate în pct.6.12 din Cerințele privind organizarea și desfășurară comerțului ambulant stradal, care prezintă Anexa nr. 2 la Regulamentul cu privire la desfășurarea activității de comerț în mun. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 17/5 din 01.10.2020.
Prin urmare, consideră reclamanta că, în astfel de condiții, pârâtul intenționează să refuze prelungirea schemelor în baza unor condiționalități imprevizibile, care nu au convingerea că vor surveni sau nu, în dependență dacă Primăria, va executa sau nu va executa anumite activități, pe care pârâtul le propune în acest termen - efectuarea licitațiilor. Or, rezultă că, dacă Primăria, din diferite motive, din neglijență sau chiar și intenționat, nu v-a organiza licitațiile respective până la 31 decembrie 2022, schemele pentru gheretele existente nu vor mai fi prelungite, iar agenții economici vor fi impuși să înceteze activitatea economică.
Astfel, comunică reclamanta că, prevederile pct. 8.6 din decizia în cauză este о normă ambigue, care contravine prevederilor art. 11 alin. (1) lit. b) din Legea comerțului interior, care stabilește că, principiile de bază de reglementare și desfășurare a activității de comerț sunt, transparența și previzibilitatea inițierii, desfășurării și/sau încetării activității de comerț, iar ambiguitățile apărute, se vor interpreta în favoarea comerciantului. Motiv din care, sintagma „dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022”, urmează a fi anulată. A susținut reclamanta că, expunerea amplasamentelor la licitație, contravine prevederilor art. 213 alin. (2) și (3) din Legea cu privire la comerțul interior nr. 231 din 23 septembrie 2010, care stipulează că, amplasamentele sunt constituite prin decizia autorității administrației publice locale, care elaborează și emite scheme de 2 amplasament.
Or, legea prevede doar două acțiuni administrative ale Administrației Publice locale: constituirea amplasamentelor și emiterea schemelor de amplasament. Mai mult ca atât, Legea nu prevede expunerea amplasamentelor la licitație. Or, regulile de funcționare a rețelei de comerț ambulant, aprobate prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 517 din 18 septembrie 1996, nu prevăd expunerea la licitație a amplasamentelor. Iar astfel, conform pct. 6 din aceste Reguli, amplasarea și deschiderea rețelei de comerț ambulant staționar și mobil se efectuează doar prin decizia organelor administrației publice locale. Prin urmare, reclamanta a considerat că, impunerea procedurii de licitație de asemenea contravine și prevederilor art. 1 alin. (3) lit. h) din Legea cu privire la comerțul interior, care stipulează că, scopul prezentei legi este simplificarea procedurilor de lansare și desfășurare a activităților de comerț.
Or, este evident că, licitația, fiind о procedură suplimentară și complicată, neprevăzută de lege, nu simplifică dar face mai complicată procedura de desfășurare a activității de comerț, atât procedural cât și majorează costurile pentru desfășurarea activității economice. Aceleași prevederi comunică reclamanta că, se regăsesc și în pct. 1.2 din Regulamentul local de comerț al mun. Chișinău, prin care se declară scopul de a simplifica procedurile de desfășurare a activităților de comerț, însă pe de altă parte, prin impunerea licitațiilor prevăzute de pct. 4.3 alin. (7) din Regulament, se face mai complicată procedura și se majorează costurile. Or, procedura de expunere la licitație a amplasamentelor pentru comerțul ambulant nu este prevăzută de legislația în vigoare și contravine prevederilor art. l alin.(3) lit. h) din Legea cu privire la comerțul interior cu referire la scopul de simplificare a procedurilor de lansare și desfășurare a activităților de comerț.
În astfel de condiții, consideră reclamanta că, prevederile pct.4.3 alin. (7), (9) - (14) din Regulamentul de comerț local al municipiul Chișinău, aprobat prin decizia Consiliul municipal Chișinău nr. 15/14 din 29 decembrie 2021, cu privire la expunerea amplasamentelor la licitație, sunt absolut ilegale și urmează a fi anulate. Iar anularea prevederilor Regulamentului de comerț local al municipiul Chișinău, care prevăd expunerea la licitație a amplasamentelor, generează și anularea actelor normative, care reglementează desfășurarea licitațiilor pentru amplasamente, în acest caz - Regulamentul privind licitațiile cu strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unității de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun.
Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 17/6 din 01 octombrie 2020. Prin urmare, reclamanta a considerat că, legislația în vigoare nu prevede, amplasarea unității comerciale ambulante pe terenul administrației publice locale, în baza contractului privind amplasarea unității de comerț ambulant, prevăzut de pct. 4.3 alin. (9), (11) - (13) din Regulamentul local de comerț și de Regulamentul privind licitațiile. Întrucât, de fapt, prin aceste contracte sunt transmise ilegal, în folosință temporara terenurile municipale pentru activități economice. Or, relațiile de transmitere în folosință temporară - locațiune/arendă sau comodat a terenurilor publice, sunt reglementate prin Legea nr. 1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.
Iar conform prevederilor art. 10 alin. (1) din această Lege, prețul normativ al pământului se stabilește la vânzare- cumpărare terenurilor, la arendarea lor, precum și în alte cazuri ce țin de activitatea 3 economică. Iar alin.(8) din același articol prevede că, în cazul arendării terenurilor, se stabilește plata de arendă anuală, deci pentru un an, dar nu pentru 5 ani așa cum prevede pct. 4.3 alin.(12) din Regulamentul local de comerț. Totodată, a reținut reclamanta că, Anexa nr. 1 la Regulamentul Consiliului mun. Chișinău nr. 17/6 din 01 octombrie 2020 privind licitațiile, prevede о metodologie de calcul a prețului, care contravine Metodologiei de calcul a prețului pentru locațiune/arendă sau comodat a terenurilor, prevăzuta de Legea privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului.
Iar astfel, și art.10 alin. (l) din această Lege, prevede în cazul arendării terenurilor. Plata anuală constituie nu mai puțin de 2% din prețul normativ al terenului arendat. Prin urmare, a reținut reclamanta că, plata pentru arendă trebuie să fie calculată și achitată pentru un an, dar nu pentru cinci ani așa cum prevede Regulamentul privind licitațiile și, plata constituie nu mai puțin de 2% din prețul normativ al terenului arendat. Astfel, a menționat că, formula de calcul a prețului pentru amplasamente, prevăzuta de Metodologia de calcul a cuantumului plății pentru amplasarea unității ambulante de comerț, Anexa nr. 1 la Regulamentul privind licitațiile, contravine Metodologiei de calcul a prețului pentru locațiune/arendă sau comodat a terenurilor, prevăzută de Legea nr.1308 din 25 iulie 1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului, deci este ilegală și urmează a fi anulată.
Prin hotărârea din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins acțiunea de control normativ înaintată de către SRL „Alitela Prim” împotriva Consiliului municipal Chișinău, privind anularea pct. 8.6 al deciziei Consiliului Municipal Chișinău nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 în partea sintagmei „dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022”, anularea prevederilor privind supunerea la licitație a amplasamentelor pentru unitățile de comerț ambulant prevăzute în Regulamentul de comerț local al municipiului Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.15/14 din 29 decembrie 2021, Regulamentului privind licitațiile cu strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unei unități de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun.
Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului Municipal Chișinău nr.17/6 din 01 octombrie 2020, ca neîntemeiată. Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că, decizia Consiliului mun. Chișinău nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț local al mun. Chișinău”, Regulamentul de comerț local a mun. Chișinău, aprobat prin decizia nr.15/14 din 29 decembrie 2021, Regulamentului privind licitațiile cu strigare pentru obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unei unități de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău și decizia nr. 17/6 din 01 octombrie 2020, pot fi contestate în partea solicitată conform procedurii stabilite de Cod administrativ pentru astfel de acte administrative cu caracter normativ.
De asemenea a invocat că, după cum urmează din prezenta acțiune, reclamanta solicită, anularea sintagmei „dar nu mai târziu de 31 decembrie 2022” din pct. 8.6 a deciziei nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț local al mun. Chișinău”; anularea pct. 4.3 alin. alin. (7), (9)-(14) din Regulamentul de comerț local a mun. Chișinău, aprobat prin decizia nr. 15/14 din 29 decembrie 2021; anularea Regulamentului privind licitațiile cu strigare pentru 4 obținerea dreptului de a încheia un contract privind amplasarea unei unități de comerț ambulant stradal pe teritoriul mun. Chișinău și decizia nr. 17/6 din 01 octombrie 2020. Or, urmează a se reține că, este dreptul administrației publice locale (Consiliului mun.
Chișinău), de a decide asupra modalității de organizare a problemelor locale, fără implicații din partea administrației publice centrale. Astfel, conform art. 14 alin. (2) lit. q¹) din Legea nr. 436 din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, pornind de la domeniile de activitate ale autorităților administrației publice locale de nivelul întâi stabilite la art. 4 al Legii privind descentralizarea administrativă, consiliul local aprobă regulamentul de desfășurare a activităților de comerț în localitatea respectivă. Rezultând din cele expuse, Curtea de Apel Chișinău a menționat că consideră neîntemeiat și argumentul precum că, pct. 8.6 din decizia Consiliului mun.
Chișinău nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 urma a fi aprobat în Regulament, întrucât, aceasta este о măsură temporară, necesară a fi aplicată până la aplicarea Regulamentului și scoaterea la licitație a amplasamentelor și nu о condiție generală stabilită pentru activitatea de comerț pe teritoriul municipiului Chișinău. A concluzionat că, nu pot servi drept temei pentru anularea actului contestat argumentele reclamantei precum că, licitarea amplasamentelor este anevoioasă și complică obținerea amplasamentelor, or, procedura stabilită de autoritatea publică locală este aprobată întru sistematizarea acțiunilor întreprinse și spre stimularea comerțului ambulant organizat și modern și crearea unei proceduri reglementate, transparente și imparțiale întru asigurarea unui mediu concurențial loial.
Or, după cum urmează din actele contestate acestea au fost aprobate în legătură cu necesitatea ajustării Regulamentului de comerț local al municipiul Chișinău la modificările legislației în vigoare, asigurării realizării Planului de Implementare a Conceptului privind desfășurarea comerțului ambulant stradal în or. Chișinău, aprobat prin decizia Consiliului mun.
Chișinău nr. 12/1 din 23 iulie 2020, stimularea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, simplificarea procedurilor de lansare a activităților de comerț, crearea unui mediu favorabil de desfășurare a activității de întreprinzător în cadrul municipiului, precum și în vederea asigurării liberei concurențe, protecției vieții, sănătății, securității și intereselor economice și sociale ale cetățenilor, A remarcat instanța de apel că, consideră neîntemeiat și argumentul reclamantului precum că, impunerea procedurii de licitație contravine și prevederilor art. 1 alin.(3) lit. h) din Legea cu privire la comerțul interior, care stipulează că, scopul prezentei legi este simplificarea procedurilor de lansare și desfășurare a activităților de comerț.
Or, procedura stabilită de autoritatea publică locală este aprobată întru sistematizarea acțiunilor întreprinse și spre stimularea comerțului ambulant organizat și modern și crearea unei proceduri reglementate, transparente și imparțiale întru asigurarea unui mediu concurențial loial. A concluzionat că, nu poate reține nici argumentul reclamantului privind incertitudinea ultimului de a acționa după data de 31 decembrie 2022 stabilită prin. 8.6 a deciziei nr. 15/14 din 29 decembrie 2021 ,,Cu privire la aprobarea Regulamentului de comerț local al mun. Chișinău”. Astfel, a considerat că se atestă că, Consiliul municipal Chișinău la emiterea actelor și-a exercitat dreptul discreționar, a luat în considerare toate faptele relevante, 5 a respectat limitele legale ale dreptului discreționar, și-a exercitat dreptul discreționar conform scopului acordat prin lege, motiv din care nu există temei privind anularea actelor administrative.
Regulamentele prenotate fiind elaborate în conformitate cu prevederile legislației, Primăria municipiului Chișinău nefiind notificată de către Cancelaria de Stat, în calitate de organ abilitat, referitor la ilegalitatea acestora. Or, conform art. 87 Cod administrativ, în exercitarea dreptului discreționar atribuit, autoritățile publice trebuie să acționeze cu bună-credință în limitele legal stabilite și cu respectarea scopului pentru care le-a fost atribuit dreptul. La 21 decembrie 2022 Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, a depus recurs nemotivat împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la 03 aprilie 2023, a fost prezentată motivarea recursului, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a hotărârii instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat că, hotărârea este una neîntemeiată, care nu corespunde circumstanțelor stabilite în instanța de judecată emisă în rezultatul interpretării eronate a normelor legale ce guvernează litigiul în cauză, fiind apreciate arbitrar probele și înscrisurile prezentate. Consideră că instanța total eronat a invocat lipsa unui suport probator pertinent, or, toate probele necesare au fost prezentate. Menționează recurenta cu referire la argumentele instanței de judecată din hotărârea contestată precum că, examinând legalitatea actelor normative, instanța de judecată verifică corespunderea actului normativ contestat prevederilor legii în vigoare la momentul emiterii și nicidecum legalitatea acțiunilor/inacțiunilor Consiliului mun.
Chișinău, că sunt eronate, or, în cererea de judecată nici nu s-a solicitat verificarea legalității acțiunilor/inacțiunilor Consiliului mun. Chișinău, indicând că este o acțiune de control normativ și că actele normative contestate nu corespund prevederilor legii în vigoare. Totodată, a reiterat circumstanțele de fapt și de drept susținute în cererea sa de chemare în judecată. Conform art. XI alin. (1) și (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct.1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023. Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Respectiv, recursul depus de Primarul General al mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău, a fost depus până la data intrării în vigoare a Legii pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. 6 În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
Potrivit art. 245 alin. (1) din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că dispozitivul hotărârii a fost pronunțat de către Curtea de Apel Chișinău la data de 28 noiembrie 2022, care a fost expediat recurenților la data de 02 decembrie 2022 (f.d. 92). Astfel, la data de 21 decembrie 2022 Societatea cu Răspundere Limitată „ Alitela Prim”, a depus cerere de recurs nemotivată. Alineatul (2) al art. 245 din Codul administrativ (în vigoare la data depunerii recursului), prevedea că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.
Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că copia deciziei motivate a instanței de apel a fost notificată recurentei la data de 16 martie 2023 (f.d.101). La data de 03 aprilie 2023, Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, a depus recursul motivat împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 102-105). Astfel, recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, împotriva hotărârii din 28 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, în raport cu materialele cauzei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se comunică părților.
Conform art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a) - f). Din analiza prevederilor citate, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, depus până la data de 01 septembrie 2023, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate la art. 246 alin. (2) din Codul administrativ ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii. 7 În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul ne devolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către Curtea de Apel Chișinău, fiind apreciate corespunzător.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un argument.
Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu. De asemenea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor 8 în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.
(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată „Alitela Prim”, se declară inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Ion Malanciuc 9
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.