3ra-882/23 — obligarea emiterii actului administartiv

3ra-882/23 — obligarea emiterii actului administartiv (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-882/23

2-21163542-01-3ra-18082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud.: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: G. Mîra, A. Bostan, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Casa Națională de

Asigurări Sociale,

în cauza civilă, de contencios administrativ depusă de Popușoi Valeriu

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

favorabil,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2023, prin care s-a

respins apelul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 21 decembrie 2022,

c o n s t a t ă:

La 04 noiembrie 2021, Popușoi Valeriu a depus acțiune în procedura

contenciosului administrativ, concretizată la 06 decembrie 2022, solicitând,

anularea ca fiind ilegală Decizia CTAS Centru cu nr. 91/2021/32248 din 20

septembrie 2021, anularea ca fiind ilegal răspunsul CNAS cu nr. P-1989/21 din 01

noiembrie 2021, obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să stabilească și să

achite pensia lui Valeriu Popușoi, începând cu 03 august 2021, luând în

considerație Certificatul eliberat de IGP cu nr. 34/20-10746 din 11 august 2021, și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, potrivit Certificatului eliberat de către

Inspectoratul General al Poliției Direcția de Poliție al mun. Chișinău nr. 34/20 se

atestă faptul că, a activat în organele afacerilor interne, iar vechimea lui Popușoi

Valeriu, la 30 august 2021 constituie 25 ani, 2 luni și 21 zile.

Prin Ordinul IGP al MAI nr. 330 EF din 30 iulie 2021, reclamantul a

demisionat, cu încetarea raportului de serviciu, cu trecere în rezerva Forțelor

Armate, conform art. 38, alin. (1), lit. c) al Legii nr. 288/2016 ”privind funcționarul

public cu statut special din cadrul MAI”, după acumularea vechimii în muncă ce

permite dreptul la pensie.

1

Astfel, în baza art. 61 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și 10

septembrie 2021 a solicitat stabilirea pensiei.

Prin Decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale, Oficiul Teritorial-Centru,

mun. Chișinău, nr. 91/2021/32248 din 20 septembrie 2021, a fost respinsă cererea,

motivând că nu există nici un temei legitim de a acordare a pensiei.

Nefiind de acord cu Decizia menționată, la 25 octombrie 2021 reclamantul s-

a adresat cu o cerere prealabilă la Casa Națională de Asigurări Sociale, prin care a

solicitat reexaminarea cererii inițiale și acordarea pensiei, reieșind din vechimea

totală în muncă și salariul primit.

Prin scrisoarea nr. P-1989/21 din 01 noiembrie 2021, Casa Națională de

Asigurări Sociale i-a comunicat că legislația în vigoare nu prevede posibilitatea

stabilirii pensiei.

Reclamantul consideră că, pârâta eronat a statuat obiectul cererii prealabile,

deoarece reclamantul a solicitat stabilirea pensiei potrivit actelor prezentate către

CNAS.

În răspunsul său, pârâta intenționat a interpretat eronat prevederile art. 61 din

Legea nr. 1544/1993, prin încercarea de a nega dreptul de la pensie după eliberarea

din serviciu.

Reieșind din prevederile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993 ”asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne”, ale Legii nr. 288/2016 ”cu privire la funcționarul public cu

statut special”, Casa Națională de Asigurări Sociale nejustificat nu a luat în calcul

perioada activității reclamantului 17 ianuarie 2000 – 03 august 2021, ca

circumstanță generatoare pentru recalcularea pensiei, contrar prevederilor art. 61

din Legea nr. 1544/1993, care coroborat cu prevederile lit. a), pct. 4 din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 1994, stabilește că calcularea pensiei se va efectua pentru

perioada data depunerii actelor, media lunară pentru stabilirea pensiei se face din

ultimele 12 luni calendaristice precedente concedierii.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 decembrie 2022, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Popușoi Valeriu.

S-a anulat decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial

sectorul Centru, mun. Chișinău) nr. 91/2021/32248 din 06 septembrie 2021 și actul

administrativ emis în procedura prealabilă nr. P-1989/21 din 01 noiembrie 2021.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să-i stabilească lui Popușoi

Valeriu pensia pentru vechime în serviciu în baza certificatului nr. 34/20- 10746

din 11 august 2021 eliberat de Inspectoratul General al Poliției, începând cu data

de 03 august 2021.

S-a încasat de la Casa Națională de Asigurări Sociale în beneficiul

reclamantului Valeriu Popușoi, cheltuielile de judecată în sumă de 6 000 lei.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, potrivit informațiilor

gestionate de către Ministerul Afacerilor Interne, vechimea în a lui Popușoi Valeriu

pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) al Legii asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne nr. 1544 din 23 iunie 1993 a constituit 25 ani 02 luni și 21 zile.

2

Certificatul a fost elaborat în temeiul dosarului personal de arhivă, ordinul

IGP nr. 330 ef. din 30 iulie 2021 și este eliberat pentru a fi prezentat la Casa

Națională de Asigurări Sociale la solicitare.

Examinând acțiunea instanța de judecată a dat o apreciere critică argumentelor

pârâtei prin care a invocat că potrivit certificatului eliberat de Direcția de Poliție a

municipiului Chișinău a IGP al MAI nr. 34/20-10746 din 11 august 2021 prin care

reclamantului Valeriu Popușoi i s-a calculat vechimea în serviciu pentru stabilirea

pensiei de 25 ani 02 luni și 21 zile a fost neîntemeiat indicat calculul cu înlesnirile

de două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, din următoarele motive.

Conform pct. (8) lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994,

la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care au

îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru Combaterea Crimelor

Economice și Corupției și a sistemului penitenciar se acordă două luni vechime în

muncă pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de tip închis, izolatoarele

de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor

contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Instanța de fond a constatat în speță că, Popușoi Valeriu face parte din

categoria de colaboratori care efectuează serviciul de pază, escortare și deținere a

persoanelor reținute și arestate în izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de

detenție provizorie), considerent din care, acesta are dreptul la calcularea vechimii

în muncă cu avantaje, pentru perioadele de la 06 iulie 2018 până la 01 aprilie 2020

în funcția de subofițer șofer al Batalionului special de escortă și pază al Direcției

de Poliție a municipiului Chișinău a IGP al MAI; de la 01 aprilie 2020 până la 30

iulie 2020 în funcția de subofițer superior al Batalionului special de escortă și pază

al subdiviziunii subordonate al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a IGP

al MAI; de la 30 iulie 2020 până la 03 august 2021 în funcția de subofițer superior

al Batalionului special de escortă și pază al Direcției de Poliție a municipiului

Chișinău, calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu.

Instanța a conchis că, Direcția de Poliție a municipiului Chișinău a IGP al

MAI corect a efectuat recalcularea vechimii în muncă cu avantaje a reclamantului

prin certificatul nr. 34/20-10746 din 11 august 2021.

Astfel, decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial sectorul

Centru, municipiul Chișinău) nr. 91/2021/32248 din 06 septembrie 2021 privind

refuzul admiterii solicitării reclamantului Popușoi Valeriu de stabilire a pensiei

pentru vechime în serviciu pentru vechime în muncă și actul administrativ emis în

procedura prealabilă nr. P-1989/21 din 01 noiembrie 2021, sunt acte administrative

ilegale.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 20 ianuarie 2023 Casa

Națională de Asigurări Sociale a contestat cu apel hotărârea Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani din 21 decembrie 2022, iar la 11 mai 2023 a fost înregistrată cererea

de apel motivată, prin care s-a solicitat casarea hotărârii primei instanțe și emiterea

unei noi hotărâri, prin care acțiunea intimatului să fie respinsă ca neîntemeiată.

Prin deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2023, s-a respins cererea

de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 21 decembrie 2022.

3

La 21 iunie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs

nemotivat împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 13 iunie 2023, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și hotărârii Judecătoriei

Rîșcani din 21 decembrie 2022, cu pronunțarea unei noi hotărâri de respingere a

acțiunii.

La 08 septembrie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus de recurs

motivat.

În motivarea recursului a reiterat că instanța de apel a dat o interpretate

arbitrară materialelor dosarului și cadrului normativ pertinent speței.

În temeiul art. 49 alin. (3) din Legea nr. 1544/1993, organele de asigurări

sociale au dreptul de control asupra autenticității actelor ce confirmă vechimea în

serviciu și solda (câștigul), eliberate de organele abilitate.

Instituțiile de forță fiind organele abilitate pentru eliberarea calculului

vechimii în serviciu și a soldei bănești, pentru fiecare beneficiar de pensie, în

temeiul hotărârii menționate, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării,

Departamentul Instituțiilor Penitenciare, Serviciul de Informații și Securitate,

Centrul Național Anticorupție, Serviciul Protecție și Pază de Stat a prezentat Casei

Naționale de Asigurări Sociale, listele beneficiarilor de pensii și prestații sociale,

în format electronic, în mărimile stabilite până la data de 31.12.2016.

În cazul lui Popușoi Valeriu, la data depunerii cererii pentru stabilirea pensiei

23 august 2021, vechimea în muncă necesară pentru stabilirea pensiei fiind de 25

ani, ceea ce nu constituia.

Perioadele de activitate au fost calculate neîntemeiat, cu înlesniri - două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu și astfel vechimea totală în serviciu

constituind -25 ani 02 luni 21 zile.

În opinia recurentului, ordinul nr.96 din 20 martie 2018 emis de MAI în

conformitate cu prevederile pct.7 lit. g) și pct.8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr.78/1994 „Cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată

a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar”, depășește prevederile actului normativ în

temeiul căruia a fost emis.

Hotărârea Guvernului nr.78/1994 nu conține prevederile prevăzute în ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr.96 din 20.03.2018, perioada de activitate în

cadrul serviciului de detenție și escortare DP mun. Chișinău IGP MAI.

Recurentul a susținut că, două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu

se acordă doar persoanelor care au activat în penitenciare de tip închis, și nu

provizoriu, cum este indicat în ordinul emis de MAI.

Activitatea intimatului din perioada de referință (06.07.2018-03.08.2021) care

au fost calculate cu înlesniri, nu pot fi raportate la prevederile pct.8 a Hotărârii

Guvernului nr.78/1994.

Totodată, la solicitarea cheltuielilor de judecată, Popușoi Valeriu nu a

demonstrat aportul real al avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă

de avocat, aptitudinile speciale necesare pentru acordarea asistenței juridice, și în

ce măsură munca avocatului, în cauza respectivă, i-a limitat capacitatea de a lucra

în alte dosare, natura și durata relației dintre avocat și client.

4

Casa Națională de Asigurări Sociale a susținut că, cuantumul cheltuielilor de

asistentă juridică invocat de către avocat este exagerat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că: prin

Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat

cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea

cererii de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării

acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art.195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art.3 alin.(3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă,

cu excepția art.169–171. Or, legea procesual-civilă, care impune obligații noi

anulează sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează

exercitarea unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare,

nu are putere retroactivă.

În conjunctura enunțată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție,

la examinarea temeiurilor admisibilității recursului, va aplica prevederile Codului

administrativ în redacția în vigoare la data declarării recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond,

precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Cu referire la termenul recursului:

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen

de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În speță, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei contestate

la 13 iunie 2023 în ședință publică.

Din materialele dosarului rezultă că, instanței de apel a notificat recurentului

dispozitivul deciziei la 20 iunie 2023, iar decizia motivată la data de 14 august

2023, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se confirmă prin comunicările

anexate la fila dosarului 77/82.

Casa Națională de Asigurări Sociale, a depus recurs nemotivat la 21 iunie

2023, iar recursul motivat la 08 septembrie 2023.

5

Astfel, recursul este depus cu respectarea prevederilor art.245 din Codul

administrativ (în redacția legii în vigoare până la operarea modificărilor prin Legea

nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023).

Prin referința depusă la 21 septembrie 2023, Popușoi Valeriu a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

susținând că decizia instanței de apel este corectă și adoptată în baza cadrului legal

aplicabil speței.

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursurile

inadmisibile, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în

vigoare din 01 septembrie 2023), Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu

admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în

acord cu alin.(2) din art.246 din Codul administrativ, recursul se declară

inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință

nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5

judecători.

În această ordine de idei, completul de judecată remarcă că, Codul

administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de

seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări

de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel

contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel ca primă instanță într-o eventuală

examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul de judecată notează că, pentru a trece testul de admisibilitate,

cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în

condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art.245 alin.(2) din Codul administrativ (în redacția legii în vigoare până la

operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023).

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării

testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează

că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale

a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și

6

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct.38;

Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare

din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de

apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (cauza Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39). 7 La fel,

conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac

și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi

conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991,

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Casa

Națională de Asigurări Sociale.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

7