3ra-689/23 — Anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil

3ra-689/23 — Anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosar nr. 3ra-689/23 (2-21051228-01-3ra-26062023)

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani, judecător – I. Barbacaru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, judecători – Gh. Mîra, I. Dutca, D. Băbălău

D E C I Z I E

27 martie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursul declarat de Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza civilă la acțiunea în contencios administrativ înaintată de Valeriu Vlas

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la contestarea actului

administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ

favorabil,

împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și

menținută hotărârea din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă:

La 06 aprilie 2021, Valeriu Vlas, reprezentat de către avocatul Dorian Pîcălău,

a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Casei Naționale de Asigurări

Sociale (în continuare CNAS), solicitând a considera nelegitim răspunsul CNAS la

solicitare, prin care nu s-a efectuat calcularea pensiei reclamantului cu avantajele

prevăzute de actele normative nominalizate și în conformitate cu certificatul din 12

decembrie 2019, eliberat de către IGP al MAI, prin care acestuia i-a fost calculată

vechimea în muncă de 26 ani 00 luni 7 zile; a obliga CNAS să fie calculată pensia

lui Valeriu Vlas în conformitate cu certificatul nr. 34/20-5685-624, eliberat de către

IGP al MAI, potrivit căruia i s-a calculat perioada totală de activitate în IGP al MAI,

ca fiind 26 ani 00 luni 7 zile; a obliga CNAS să efectueze indexarea pensiei

reclamantului din momentul pensionării până la data depunerii acțiunii, cu achitarea

tuturor sumelor bănești, precum și a compensațiilor și contribuțiilor.

În susținerea acțiunii înaintate, s-a invocat că reclamantul a fost angajat al

organelor afacerilor interne al IGP al MAI, cu dreptul de a primi pensie pe linia MAI,

fiind inclusiv angajat al Izolatorului de detenție provizorie al IGP al MAI.

Până la reforma MAI din anul 2013, angajatorul direct al reclamantului era

Ministerul Afacerilor Interne, iar după reforma din 2013 - Inspectoratul General al

Poliției al MAI.

1

Reclamantul cosideră că, activând în funcția nominalizată și având în atribuțiile

sale de serviciu paza și escortarea persoanelor deținute, arestate penal fie

contravențional, precum și cele condamnate, urmau a fi luate în considerare actele

normative ce apără drepturile sale în cadrul activității în organele afacerilor interne,

care influențează la recalcularea eficientă a vechimii în muncă, precum și asupra

cuantumului pensiei calculate și achitate acestuia.

La 12 decembrie 2019, reclamantul a primit certificatul nr. 34/20-5685-624,

emis de IGP, potrivit căruia i s-a calculat perioada totală de activitate în IGP, ca fiind

de 26 ani 00 luni 7 zile. Astfel, fiind deja pensionat, s-a adresat cu o cerere către

CTAS Centru, la care a anexat certificatul nominalizat și a solicitat calcularea

pensiei în conformitate cu vechimea în muncă, ce a fost indicată de către fostul

angajator.

La 27 octombrie 2020, reclamantul a primit un răspuns de refuz de la CTAS

Centru, prin care i s-a refuzat în satisfacerea cererii, invocându-se drept motiv că

CTAS va răspunde la solicitare doar dacă reclamantul personal va depune cererea,

în timp ce Codul administrativ oferă posibilitatea de a depune o cerere inclusiv în

bază de procură.

La 31 octombrie 2020, reclamantul a atacat răspunsul cu o cerere de dezacord,

la care iarăși a primit un răspuns, potrivit căruia urmează să se prezinte reclamantul

personal pentru a depune cererea la CTAS, cu toate că în toate cazurile a anexat

copia legalizată al procurii, fapt ce este indicat inclusiv în articolul 46 din Codul

administrativ.

Drept urmare, la 10 martie 2021, reclamantul a adresat o cerere prealabilă către

CNAS, prin care a solicitat să-i fie calculată pensia cu avantaje, iar la 15 martie 2021,

a primit răspuns, prin care i s-a cerut să înlăture neajunsurile, cerință căreia s-a

conformat.

La 29 martie 2021, Valeriu Vlas a primit răspuns, prin care i s-a comunicat că,

dat fiind faptul că neajunsurile nu au fost înlăturate, cererea nu va fi examinată.

Respectiv, reclamantul a fost nevoit să se adreseze cu prezenta cerere de

chemare în judecată.

Potrivit reclamantului, activând într-o funcție în temeiul căreia a avut drept

sarcini paza și escortarea persoanelor deținute, arestate penal fie contravențional,

precum și a celor condamnate, în cumul, precum și corelativ cu instituții cu cele de

tip penitenciar, are dreptul la stabilirea pensiei cu înlesniri.

Astfel, reclamantul a indicat că nu s-au luat în considerare dispozițiile Hotărârii

Guvernului RM nr. 78 din 21 februarie 1994, art. 33 alin. (2) al Legii cu privire la

sistemul penitenciar nr. 1036 din 17 decembrie 1996, în vigoare până la 21 martie

calculându-se două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu pentru perioada

efectuării serviciului în cadrul Izolatorului de Detenție Provizorie, din

considerentele că pe perioada efectuării serviciului în organele afacerilor interne, și

anume în subdiviziunile menționate, dânsul și-a supus riscului sănătatea și viața,

având contact direct cu persoanele reținute, inclusiv contagioase.

Reclamantul a subliniat că, riscul la care sunt supuși colaboratorii de poliție pe

parcursul serviciului în cadrul Izolatorului Detenție Preventivă a fost reflectat și de

către instanțele judiciare prin hotărâri similare adoptate anterior. Astfel, reclamantul

consideră că este îndreptățit să i se efectueze recalcularea vechimii în muncă, cu

2

includerea în ea a avantajelor de două luni vechime pentru o lună în serviciu, pentru

perioada activării sale în Izolatorul de Detenție Provizorie.

În conformitate cu prevederile punctului (8) lit. d) al Hotărârii Guvernului nr.

78 din 21 februarie 1994, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei

militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului pentru

Combaterea Crimelor Economice și Corupției și a sistemului penitenciar se acordă

două luni vechime în muncă pentru o lună de serviciu, în instituții penitenciare de

tip închis, izolatoarele de urmărire penală și instituțiile destinate pentru deținerea și

tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări de subteran.

Potrivit art. 33 alin. (2) din Legea cu privire la sistemul penitenciar nr. 1036 din

17 decembrie 1996 (în vigoare până la 21 martie 2008), vechimea în muncă în

vederea acordării pensiei colaboratorilor sistemului penitenciar, se calculează cu

următoarele înlesniri: o zi de serviciu în instituții penitenciare de tip închis,

izolatoare de urmărire penală și în instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici, precum și la lucrări în subteran, se

consideră ca 2 zile de serviciu.

Din esența normelor de drept enunțate rezultă că pentru calcularea vechimii în

muncă cu înlesnirile solicitate este necesar ca persoana să întrunească două condiții,

și anume: instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată

în pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie1994 și să-și exercite serviciul

nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală (izolatoare de detenție

provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși

și bolnavilor psihici.

Potrivit reclamantului, penitenciarele de tip închis, izolatoarele de urmărire

penală (izolatoarele de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea

și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici sunt entități care cad sub

incidența reglementărilor din pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994.

Conform art. 10 alin. (3) al Legii privind pensiile de asigurări sociale de stat nr.

156-XIV din 14 octombrie 1998, odată ce dreptul la pensie este imprescriptibil, atât

cât persistă acest drept, titularul are posibilitatea de a iniția acțiune imprescriptibilă

în vederea ajustării avantajelor ce rezultă din acest drept la normele de drept în

vigoare și la situația actuală. Caracterul imprescriptibil al dreptului la recalcularea

vechimii în muncă se relevă prin aceea că acesta este un drept personal, astfel

exercițiul său nu poate fi limitat în timp și nu este susceptibil de a fi pierdut prin

neuz.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 18 octombrie 2022, s-

a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Valeriu Vlas împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil. S-a anulat decizia

CTAS Centru exprimată prin răspunsul nr. 9393 din 27 octombrie 2020 și deciziile

CNAS exprimate prin răspunsurile nr. V-2496/20 din 02 decembrie 2020 și nr. V-

508/21 din 12 martie 2021. S-a obligat CNAS să emită o decizie cu privire la

recalcularea cuantumului pensiei stabilite lui Vlas Valeriu în baza calculului

vechimii în muncă confirmat prin certificatul MAI nr. 34/20-5685-624 din 12

decembrie 2019 și să-i achite diferența pensiei începând cu 19 decembrie 2009.

3

La 26 octombrie 2022, Casa Națională de Asigurări Sociale a declarat apel

împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 18 octombrie 2022,

care a fost suplimentat la 23 ianuarie 2023, solicitând casarea hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi decizii prin care cererea intimatului să fie respinsă ca

neîntemeiată.

Prin decizia din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a conchis că, Casa Națională de

Asigurări Sociale neîntemeiat i-a refuzat recalcularea pensiei reclamantului, or din

conținutul normelor reținute de către instanță se deduce că penitenciarele de tip

închis, izolatoarele de urmărire penală (izolatoare de detenție provizorie) și

instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea bolnavilor contagioși și bolnavilor

psihici, sunt entitățile ce cad sub incidența reglementărilor pct. 8 al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Astfel, instanța de apel a reținut că din esența normelor de drept enunțate reiese

că pentru calcularea vechimii în muncă cu acordarea înlesnirilor reglementate de pct.

8 lit. d) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, este necesar ca persoana

să întrunească două condiții: să-și execute serviciul într-o instituție, subdiviziunea

căreia este specificată la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994;

și să-și exercite serviciul nemijlocit în închisori, izolatoare de urmărire penală

(izolatoare de detenție provizorie) și instituțiile destinate pentru deținerea și tratarea

bolnavilor contagioși și bolnavilor psihici.

Totodată, conform pct. 1 din Ordinul Ministerului Afacerilor Interne

nr.96/2018 „Cu privire la recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei

anumitor categorii de funcționari publici cu statut special și militari din cadrul

Ministerului Afacerilor Interne”, se stabilește că se acordă înlesniri două luni

vechime în muncă pentru o lună de serviciu militarilor care au îndeplinit serviciul

prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, corpului de ofițeri din cadrul subdiviziunilor autorităților administrative și

instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, pe perioada activității în

cadrul subdiviziunilor de pază, escortare și deținere a persoanelor reținute și arestate

în izolatorul de urmărire penală, care urmează a fi luate în considerare la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne nr. 1544/1993.

În preambulul Ordinului MAI nr. 96/2018 este precizat că, acesta a fost emis

întru respectarea prevederilor pct. 7 lit. g) și pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă,

stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului

Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, având la bază și Avizul consultativ al Curții Supreme de

Justiție din 29 septembrie 2014.

Astfel completul de judecată a apreciat ca întemeiată concluzia primei instanțe

cu privire la faptul că reclamantului Valeriu Vlas i-a fost calculată greșit vechimea

în muncă în perioada în care a activat în cadrul grupei de escortă (care pe parcursul

4

anilor a purtat diferite denumiri), fiind calculată ca o lună vechime în muncă egală

cu o lună de serviciu, dar conform prevederilor legale aplicabile speței, vechimea în

muncă pentru acest gen de funcții se calculează două luni vechime în muncă pentru

o lună de serviciu.

Instanța de apel a conchis că actele prezentate de Valeriu Vlas apelantei obligau

CNAS să stabilească și să efectueze calcularea pensiei, reieșind din vechimea în

muncă determinată în modul sus-indicat, circumstanță ce denotă caracterul nefondat

al refuzurilor apelantei.

Totodată, Curtea de Apel Chișinău a reiterat că potrivit jurisprudenței constante

a Curții Europene a Drepturilor Omului, pensia constituie un drept patrimonial în

sensul art. 1 al Protocolului Adițional la Convenția pentru Apărarea Drepturilor

Omului și a Libertăților Fundamentale și se constată o discriminare în sensul

articolului 14 dacă lipsește o justificare obiectivă rezonabilă pentru diminuarea

patrimoniului reclamantului. Limitarea nejustificată a unui drept recunoscut la

pensie specială, nesocotit ulterior, fără a exista o justificare obiectivă și rezonabilă

pentru o asemenea îngrădire, constituie o privare de proprietate în sensul art. 1 al

Protocolului Adițional nr. 1 la CEDO, dar și o discriminare în sensul art. 1 din

Protocolul 12 la Covenție (Buchen contra Cehiei-2006, Gaygusuz c Austriei-1996).

La 21 martie 2023, Casa Națională de Asigurări Sociale a expediat prin poșta

electronică recursul nemotivat împotriva deciziei din 21 februarie 2023 a Curții de

Apel Chișinău. La 18 iulie 2023, a înaintat recursul motivat, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel, cu pronunțarea unei noi decizii.

La 18 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat copia cererii de recurs

intimatului Valeriu Vlas, însă acesta nu a făcut uz de dreptul lui de a se expune

asupra recursului printr-o referință.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a

fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv

Cartea a treia „Procedura contenciosului administrativ” din Codul administrativ, în

special prevederile cu privire la temeiurile recursului.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea menționată, prevede că recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi

examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

Aceleași considerente se deduc și din interpretarea art. 195 din Codul

administrativ în coroborare cu prevederile art. 3 alin. (3) din Codul de procedură

civilă către stipulează că, procedura acțiunii în contenciosul administrativ se

desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169-171.

Legea procedurală civilă care impune obligații noi anulează sau reduce drepturile

procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea unor drepturi ori

stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare nu are putere retroactivă.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, la

examinarea recursului, va aplica prevederile cu privire la temeiurile declarării

recursului din Codul administrativ în redacția în vigoare la data declarării acestuia.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

5

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Instanța de recurs constată că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 21 februarie 2023, dispozitivul fiind notificat participanților la proces prin poșta

electronică la 10 martie 2023 (f.d. 104), iar decizia motivată le-a fost comunicată la

18 iunie 2023 (f.d. 108).

Astfel, depunerea recursului nemotivat la 21 martie 2023 (f.d. 105-107),

precum și a motivării recursului la 18 iulie 2023 (f.d. 111-114), este în termen.

În motivarea recursului, Casa Națională de Asigurări Sociale a indicat că soluția

instanței de apel este una eronată, ce rezultă din interpretarea incorectă a legii

materiale aplicabile la caz, și anume pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și sistemului penitenciar.

Astfel, instanța de apel a emis o decizie pripită, fapt ce se datorează lipsei

analizării argumentelor invocate de recurentă în cererea de apel, și anume a analizării

legalității certificatului nr.34/20-5685-624 din 12 decembrie 2019 eliberat de

Direcția de Poliție a mun. Chișinău, în care se reflectă vechimea în muncă a

intimatului calculată cu înlesnirile de două luni vechime în muncă pentru o lună de

serviciu conform pct. 8 lit. d) al H.G. nr. 78/1994, pentru activitatea din cadrul

Grupei de escortă, pentru perioada 01.06.1999- 06.06.2001, 29.08.2002-12.06.2006.

Potrivit recurentei, certificatul nominalizat este nul din oficiu din motiv că

prevederile actului normativ care a stat la baza emiterii acestuia depășesc prevederile

actului normativ în temeiul căruia a fost emis, or, în legislația națională nu există un

act normativ care să prevadă acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii Ministerul Afacerilor Interne care au

activat sau activează în cadrul Grupului de escortă, subdiviziune a inspectoratelor de

poliție.

Respectiv, instanța de apel și instanța de fond urmau să aprecieze dacă la

calcularea vechimii în muncă a intimatului pentru perioadele de activitate în cadrul

Grupului de escortă urmează a fi aplicat pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului nr.

78/1994, în care este prevăzută expres modalitatea acordării înlesnirilor la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu prevederile Legii nr.

1544/1993.

În această ordine de idei, recurenta a conchis că certificatul nr.34/20-5685-624

din 12 decembrie 2019 eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău este nul, or,

intimatul nu a activat într-o instituție penitenciară cum este reglementat în pct. 8 lit.

d) din Hotărârea Guvernului nr. 78/1994.

Recurenta a apreciat critic soluția instanței de apel, or în opinia acesteia, în

cazul din speță instanța a confundat activitatea militarilor dintr-o instituție

penitenciară asupra cărora se răsfrânge Legea nr. 300/2017 cu privire la sistemul

administrației penitenciare, cât și Legea nr. 1036/1996 cu privire la sistemul

6

penitenciar abrogată la 16 mai 2018 care garantează expres acordarea înlesnirilor

respective, cu activitatea militarilor în cadrul Grupei de escortă din cadrul

Inspectoratului de Poliție, care nu este o instituție penitenciară, asupra căreia se

răsfrânge Legea nr. 320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului,

care la rândul său nu prevede acordarea înlesnirilor de două luni vechime în muncă

pentru o lună de serviciu pentru colaboratorii care activează în cadrul Grupei de

escortă. Iar reglementările ce se regăsesc în pct. 8 lit. d) din Hotărârea Guvernului

nr. 78/1994, sunt destinate doar colaboratorilor instituțiilor penitenciare.

În acest context, recurenta a conchis că intimatul nu întrunește condițiile

enumerate, deoarece, a activat în cadrul Grupei de escortă care nu este o instituție

penitenciară și nu se regăsește în pct. 8 lit. d) al HG nr. 78/1994.

Reieșind din cele expuse supra, temei de recalculare a pensiei pentru vechime

în muncă în conformitate cu datele reflectate în certificatul nr.34/20-5685-624 din

12 decembrie 2019, eliberat de Direcția de Poliție a mun. Chișinău, nu există.

Cât privește Ordinul MAI nr. 96 din 20 martie 2018 „Cu privire la

recunoașterea unor înlesniri pentru stabilirea pensiei anumitor categorii de

funcționări publici cu statut special și militar din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne”, adoptat în scopul aplicării corecte a prevederilor Hotărârii Guvernului nr.

78/1994, urmează de apreciat critic, deoarece ordinul nominalizat după cum s-a

menționat supra depășește prevederile actului normativ în temeiul căruia a fost emis.

În acord cu prevederile art. 193 alin. (3), (31) din Codul administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează acțiunile în contencios administrativ și cererile de

recurs în complete din 3 judecători.

În scopul uniformizării practicii judecătorești, completul din 3 judecători

poate decide, prin vot unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de

un complet din 5 judecători, iar completul din 5 judecători poate decide, prin vot

unanim, ca recursul considerat admisibil să fie examinat de un complet din 9

judecători.

Verificând decizia din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău în limitele

controlului de legalitate, în raport cu criticele invocate în recurs, pe baza materialelor

din dosar, în coroborare cu normele de drept aplicabile, Completul de judecată

consideră că acesta este admisibil și urmează a fi admis, cu casarea integrală a

deciziei și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, pentru considerentele

ce vor fi arătate în continuare.

Conform art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ (în vigoare la data

declarării recursului), examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una

dintre următoarele decizii: casează integral decizia instanței de apel și restituie

cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale examinării

recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

Materialele cauzei atestă că, la 06 aprilie 2021, Valeriu Vlas, reprezentat de

către avocatul Dorian Pîcălău, a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva

CNAS, solicitând a considera nelegitim răspunsul CNAS la solicitare, prin care nu

s-a efectuat calcularea pensiei reclamantului cu avantajele prevăzute de actele

normative nominalizate și în conformitate cu certificatul din 12 decembrie 2019,

eliberat de către IGP al MAI, prin care acestuia i-a fost calculată vechimea în muncă

de 26 ani 00 luni 7 zile; a obliga CNAS să fie calculată pensia lui Valeriu Vlas în

conformitate cu certificatul nr. 34/20-5685-624, eliberat de către IGP al MAI,

7

potrivit căruia i s-a calculat perioada totală de activitate în IGP al MAI, ca fiind 26

ani 00 luni 7 zile; a obliga CNAS să fie efectuată indexarea pensiei reclamantului

din momentul pensionării până la data depunerii acțiunii, cu achitarea tuturor

sumelor bănești, precum și a compensațiilor și contribuțiilor.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 18 octombrie 2022, s-

a admis acțiunea în contencios administrativ depusă de Valeriu Vlas împotriva Casei

Naționale de Asigurări Sociale privind contestarea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ favorabil. S-a anulat decizia

CTAS Centru exprimată prin răspunsul nr. 9393 din 27 octombrie 2020 și deciziile

CNAS exprimate prin răspunsurile nr. V-2496/20 din 02 decembrie 2020 și nr. V-

508/21 din 12 martie 2021. S-a obligat CNAS să emită o decizie cu privire la

recalcularea cuantumului pensiei stabilite lui Vlas Valeriu în baza calculului

vechimii în muncă confirmat prin certificatul MAI nr. 34/20-5685-624 din 12

decembrie 2019 și să-i achite diferența pensiei începând cu 19 decembrie 2009.

Prin decizia din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale și menținută hotărârea

din 18 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Analizând motivele soluției supuse criticii în recursul declarat de Casa

Națională de Asigurări Sociale, Completul de judecată ajunge la concluzia că

decizia instanței de apel nu poate fi menținută, or aceasta prezintă deficiențe în

motivare. Instanța de apel s-a abținut de a da un răspuns convingător la expunerile

de bază invocate de apelantă. Argumentele formulate în fața sa nu au fost

clarificate, deși ultima avea obligația de a se pronunța asupra fiecărui argument,

astfel ca acestea să fie răsturnate, pentru a da posibilitate instanței de recurs să

exercite controlul judiciar a soluției pronunțate.

Astfel, Completul de judecată al instanței de recurs atrage atenția asupra

faptului că decizia instanței de apel creează o impresie rezonabilă de

superficialitate.

Instanța de recurs consideră că instanța de apel nu a furnizat o motivare

adecvată și clară în ceea ce vizează obligarea CNAS de a achita lui Valeriu Vlas

pensia pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia începând cu data

stabilirii inițiale a pensiei.

În context, instanța de recurs menționează că prin decizia din 21 februarie

2023 instanța de apel a conchis asupra temeiniciei pretenției de achitare lui Valeriu

Vlas a pensiei pentru vechime în serviciu, cu recalcularea acesteia, ținând cont de

certificatul nr.34/20-5685-624 din 12 decembrie 2019, eliberat de Direcția de Poliție

a mun. Chișinău, cu achitarea diferenței pensiei neachitate, începând cu data stabilirii

inițiale a pensiei, având în susținere prevederile Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993.

Instanța de recurs reține prevederile art. 54 al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993,

potrivit căruia suma pensiei calculată și nesolicitată la timp se plătește pentru

perioada precedentă, însă cel mult pentru 3 ani premergători datei solicitării

pensiei. Sumele pensiei neprimite la timp din vina organelor care au stabilit sau

care plătesc pensia se plătesc pentru perioada precedentă fără limite în timp.

Însă din concluziile instanțelor inferioare nu poate fi dedus niciun argument

referitor la vina pe care o poartă organul de asigurări sociale care stabilește sau

8

plătește pensia, pentru neachitarea acesteia intimatului Valeriu Vlas pentru

perioada începând cu 19 decembrie 2009.

Totodată, articolul 61 alin. (1) al Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, stabilește

că recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici

cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și familiilor acestora în legătură cu punerea

în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul

recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte

suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua

pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor

suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

Prevederi similare se conțin și în art. 143 din Codul administrativ, potrivit

căruia un act administrativ individual ilegal defavorabil poate fi retras în tot sau în

parte cu efect pentru viitor sau trecut chiar și după ce a devenit incontestabil.

Aprecierea legalității sau ilegalității unui act administrativ individual se face în

funcție de situația la momentul emiterii lui, iar în cazul desfășurării unei proceduri

prealabile – de situația la momentul adoptării deciziei cu privire la cererea prealabilă.

Dacă la emiterea unui act administrativ individual de acordare a prestațiilor

sociale legislația nu a fost corect aplicată sau s-a pornit de la o stare de fapt care s-a

dovedit a fi incorectă și prin aceasta, în mod greșit, nu s-au efectuat prestații sociale

corespunzătoare, atunci actul administrativ, chiar și după ce a devenit incontestabil,

se anulează în tot sau în parte cu efect pentru trecut sau viitor. Această normă nu se

aplică dacă actul administrativ se bazează în esență pe date eronate sau incomplete,

pe care persoana defavorizată le-a prezentat intenționat sau din neglijență gravă.

Dacă un act administrativ individual este retras conform alin. (3) cu efect pentru

trecut, prestațiile sociale se efectuează conform prevederilor legale corespunzătoare

pentru o perioadă de cel mult 3 ani până la retragere. Dacă retragerea se face la

cerere, calcularea perioadei pentru care se vor acorda retroactiv prestații sociale se

face din momentul depunerii cererii.

Prevederile alin.(1)–(4) din prezentul articol nu se aplică dacă sunt întrunite

condițiile stabilite la art. 147 alin. (3).

Astfel, existența unei norme care exclude dreptul de a beneficia de anumite

plăți, nu poate fi interpretată ca o vină pe care o poartă organul de asigurări sociale

care stabilește sau plătește pensia.

Totodată, instanța de apel nu a motivat în nici un fel concluzia de a recalcula

și încasa pensia intimatului începând cu data pensionării inițiale a acestuia, în

situația în care normele citate supra prevăd o perioadă de cel mult 3 ani sau o

perioadă de 12 luni.

Dacă instanța de judecată nu a motivat în ce constă vinovăția Casei Naționale

de Asigurări Sociale, responsabilă pentru neachitarea pensiei în perioada invocată

de reclamant în acțiunea înaintată, și cum a stabilit termenul pentru care urmează

a fi recalculată pensia, aceasta poate ridica întrebări cu privire la motivele acestei

decizii. În lipsa unei motivări clare, există incertitudini în ceea ce privește

raționamentul instanței și modul în care a fost aplicată legea în acest caz.

9

Totodată, CNAS în cererea sa de apel a ridicat problema legalității

certificatului nr.34/20-5685-624 din 12 decembrie 2019, eliberat de Direcția de

Poliție a mun. Chișinău, și temeinicia punerii acestuia la baza obligativității

recalculării pensiei intimatului, însă această problemă a rămas fără un răspuns din

partea instanței.

În conexiunea circumstanțelor expuse cu normele legale citate supra, instanța

de recurs ajunge la concluzia că soluția adoptată de către instanța de apel este

nemotivată.

În conformitate cu prevederile art. 195 din Codul administrativ, procedura

acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor

prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de

procedura civilă, cu excepția art. 169–171.

Potrivit art. 239 din Codul procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie să

fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

Prin urmare, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel incorect a constatat și elucidat circumstanțele cauzei și probele

prezentate în cest sens, limitându-se doar la aspectele constatate de către instanța de

fond. Or, în conformitate cu art. 373 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța

de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Instanța de recurs remarcă că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, prezumă dreptul la o hotărâre motivată. Motivarea este o parte a

hotărârii în care instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile

formulate în privința cauzei deferite spre soluționare.

Conform unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a

Drepturilor Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri

motivate constituie una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil

și acesta presupune obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri

asupra tuturor cerințelor acțiunii, precum și, argumentelor invocate de către părți

întru admiterea sau respingerea acestora (cauza Garcia Ruiz vs. Spania, hotărîrea din

21 ianuarie 1999).

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres

la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, ceea ce, în speță, lipsește. Or,

principiul procesului echitabil reclamă că hotărârea să fie motivată, justițiabilul

având posibilitatea să cunoască motivele care l-au făcut pe judecător să adopte una

sau altă soluție și să le conteste dacă sistemul prevedea o cale de atac împotriva

acestei hotărîri, lipsa motivării unei decizii judiciare, pune în pericol dreptul la un

proces echitabil (cauza Kaufman vs. Belgia, 1986).

Astfel, instanțele judecătorești sunt obligate să-și motiveze soluțiile și

concluziile, să furnizeze toate răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre. În cazul în care

instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și explicit în cele mai

importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o posibilitatea de a ști dacă

10

acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt se va considera o

încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reiterat că efectul art. 6 § 1 din

Convenție este, inter alia, de a plasa un „tribunal” sub o obligație de a efectua o

examinare adecvată a declarațiilor, argumentelor și probelor, fără a prejudicia

evaluarea acestora sau a faptului dacă ele sunt relevante pentru decizia sa.

Corelând prevederile legale procedurale naționale cu jurisprudența CtEDO

referitor la obligația instanțelor naționale de a-și motiva soluțiile, instanța de recurs

conchide că circumstanțele expuse anterior denotă că instanța de apel nu și-a

îndeplinit obligațiile. Iar aceasta nu poate echivala decât cu încălcarea dreptului la

un proces echitabil al recurentei, inclusiv dreptul de acces liber la justiție în raport

cu obligația instanței de „a auzi” justițiabilii, garantat de art. 20 din Constituție și

art. 6 § 1 din Convenție.

În concluzie, fiind constatate încălcările menționate, Completul de judecată

consideră că singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele importante și probele administrate și, reexaminând cauza,

să emită o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al

participanților la proces la un proces echitabil.

Conform art. 258 alin. (3), art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează integral decizia din 21 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Valeriu Vlas împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu

privire la contestarea actului administrativ individual defavorabil obligarea emiterii

actului administrativ favorabil, și se restituie cauza spre rejudecare, la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

11