2rh-14/24 — anularea ordinelor angajatorului, restabilirea in functie, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la munca si compensarea cheltuielilor de judecata

2rh-14/24 — anularea ordinelor angajatorului, restabilirea in functie, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la munca si compensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2rh-14/24

2-18110058-01-2rh-05032024

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gr. Dașchevici, A. Danilov și A. Panov)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, Sv. Moldovan,

N. Craiu, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de

Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Artur Lungu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Lucaș împotriva

Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu Vasile Bobea,

cu privire la anularea ordinelor angajatorului, restabilirea în funcție și încasarea

despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și a cheltuielilor de

judecată,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

admis recursul declarat de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, reprezentată

de avocatul Eugeniu Tetelea, s-a casat decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni,

sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 02 ianuarie 2018, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași

cu privire la anularea ordinului nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la rezultatele

controlului calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în cadrul ocolului

silvic Călărași”, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, și a ordinului

nr. 84-c din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea contractului individual de

muncă”, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, restabilirea în funcția

de șef al ocolului silvic Călărași în cadrul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură

Călărași, și încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă

și a cheltuielilor de judecată (f.d. 1-8, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela

1

Mariț, a relatat că la 01 noiembrie 2017, angajatorul reclamantului, Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași, a emis ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire

la rezultatele controlului calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în

cadrul ocolului silvic Călărași”.

Reclamantul a indicat că după cum rezultă din ordinul nr. 197-p din

01 noiembrie 2017, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, controlul

menționat a fost efectuat în temeiul informației nr. 11306 din 25 octombrie 2017 privind

inspectarea îndeplinirii cerințelor referitoare la protecția mediului și folosirea rațională a

resurselor naturale în perioada lunilor iunie-august 2017, parvenite de la Procuratura

Anticorupție.

Reclamantul a susținut că în ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017, emis de

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, este indicat că prin actul Inspecției

Ecologice Călărași nr. 115724 privind rezultatele controlului, s-a constatat că în 17 dintre

cele 37 parchete supuse controlului, masa lemnoasă a fost diminuată în întregime cu un

volum de 274 m3, fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de 244 848 lei, pornind de

la prevederile normelor tehnice ce țin de delimitarea și inventarierea parchetelor.

Reclamantul a declarat că după cum rezultă din ordinul nr. 197-p din

01 noiembrie 2017, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași,

responsabilitatea de calitatea lucrărilor de evaluare și calitatea materialelor primare la

nivel de ocol silvic este atribuită șefului ocolului silvic, conform pct. 3) din ordinul nr.123

din 23 aprilie 2015 „Despre punerea în valoare a masei lemnoase”.

Reclamantul a afirmat că în ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017, emis de

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, este indicat că reclamantul, deținând

funcția de șef al ocolului silvic Călărași în cadrul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură

Călărași, nu a efectuat controlul calității inventarierii arborilor și nu a efectuat nicio

inventariere de control, care să reflecte calitatea inventarierii arborilor din ocolul silvic

Călărași.

Reclamantul a menționat că după cum rezultă din ordinul nr. 197-p din

01 noiembrie 2017, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași,

reclamantul ar fi prezentat Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași actul de

control al lucrărilor respective pentru toate parchetele evaluate, fără depistarea diminuării

masei lemnoase cu un volum de 274 m3 și a cauzării prejudiciului material în sumă de

244 848 lei.

Astfel, reclamantul a relevat că în ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017, emis de

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, este invocată încălcarea de către

reclamant a prevederilor pct. 1.4, 2.7, 2.11 și 4.1 din Instrucțiunea de funcție a șefului

ocolului silvic din Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, aprobată prin

Ordinul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași nr. 01-p din 02 ianuarie 2013.

Reclamantul a notat că potrivit pct. 1 din ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017,

emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, s-a decis eliberarea

reclamantului din funcție în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) și 2111 lit.h) din Codul muncii.

Reclamantul a evidențiat că în baza ordinului nr. 84-c din 01 noiembrie 2017 „Cu

privire la desfacerea contractului individual de muncă”, emis de Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași, contractul individual de muncă al reclamantului a fost

desfăcut în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii.

2

Reclamantul a punctat că s-a aflat în concediu medical în perioada

09 decembrie 2016 – 02 iunie 2017, iar încălcările pentru care a fost sancționat au fost

comise în perioada lunilor ianuarie-martie 2017.

Astfel, reclamantul a evidențiat că în perioada aflării sale în concediu medical,

responsabilitatea de calitatea lucrărilor de evaluare și calitatea materialelor primare la

nivel de ocol silvic a fost atribuită șefului adjunct al ocolului silvic, și anume lui Gheorghe

Antoci.

În context, reclamantul a subliniat că îndeplinirea de către Gheorghe Antoci a

atribuțiilor șefului ocolului silvic în perioada de referință se confirmă prin ordinul

nr. 203-p din 12 decembrie 2016, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură

Călărași.

În continuare, reclamantul a invocat că în contradicție cu prevederile art. 208 alin.(1)

din Codul muncii, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași nu i-a prezentat

informația nr. 11306 din 25 octombrie 2017, parvenită de la Procuratura Anticorupție,

rezultatele controlului ce a avut loc în perioada lunilor iunie-august 2017 și actul

Inspecției Ecologice Călărași nr. 115724 privind rezultatele controlului, pentru ca

reclamantul să poată prezenta o explicație scrisă.

De asemenea, reclamantul a reliefat că în situația invocării de către Întreprinderea

de Stat pentru Silvicultură Călărași a prevederilor art. 86 alin. (1) lit.p) din Codul muncii,

aceasta urma să organizeze o anchetă de serviciu, conform prevederilor art. 208 alin. (2)

din Codul muncii.

Prin încheierea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Vasile Bobea, șeful ocolului silvic

Călărași (f.d. 129, vol. I).

Prin hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Lucaș

împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu Vasile

Bobea, cu privire la anularea ordinului nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 și a ordinului

nr.84-c din 01 noiembrie 2017, restabilirea în funcția deținută anterior și încasarea

salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă și a cheltuielilor de judecată

(f.d. 164-169, vol. I).

La 06 noiembrie 2018, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț, a

declarat, prin intermediul oficiului poștal, apel împotriva hotărârii din 25 octombrie 2018

a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d. 155-156; 162, vol. I).

Prin decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț. A fost casată hotărârea

din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, și emisă o nouă hotărâre,

prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Lucaș. S-a

anulat ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului

calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în cadrul ocolului silvic

Călărași”, în partea ce se referă la Sergiu Lucaș. S-a anulat ordinul nr. 84-c din

01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea contractului individual de muncă”. S-a

restabilit Sergiu Lucaș în funcția de șef al ocolului silvic Călărași la Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași începând cu data de 01 noiembrie 2017, hotărâre ce se

execută imediat. S-a încasat în beneficiul lui Sergiu Lucaș, din contul Întreprinderii de

3

Stat pentru Silvicultură Călărași, salariul și sporurile salariale pentru toată perioada

absenței forțate de la muncă în sumă de 203 840 lei. S-a încasat în beneficiul statului, din

contul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, taxa de stat în sumă de

6 115, 2 lei (f.d. 17-23, vol. II).

La 15 noiembrie 2019, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași,

reprezentată de avocatul Eugeniu Tetelea, a declarat recurs împotriva deciziei din

12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea

hotărârii din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

(f.d. 33-36, vol. II).

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, reprezentată de avocatul

Eugeniu Tetelea.

S-a casat decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut

hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela

Mariț, împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu

Vasile Bobea, cu privire la anularea ordinelor angajatorului, restabilirea în funcție și

încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și a

cheltuielilor de judecată (f.d.73-84, Vol.II).

La 25 martie 2020 Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei instanței de recurs.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela

Mariț (f.d.127-134, Vol.II).

La 24 februarie 2022 Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și

pronunțarea unei noi decizii de respingere a recursului Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.141-162, Vol.II).

Prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur

Lungu (f.d.173-183, Vol.II).

La 02 martie 2024, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a depus cerere

de revizuire împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin

care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și

pronunțarea unei noi decizii de respingere a recursului Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.141-162, Vol.II).

Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a înaintat cererea de revizuire în

baza dispozițiilor art. 446-448, art. 449 lit. b) și art. 450 și 451 din Codul de procedură

civilă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul

Artur Lungu, a relatat că, prin încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție,

4

cererea sa de revizuire a fost respinsă, deoarece Actul nr. 115724 din 30 iunie 2017, care

a constituit temei de emitere a Ordinelor nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la

rezultatele controlului calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în cadrul

ocolului silvic Călărași” și nr.84-c din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea

contractului individual de muncă”, a fost perfectat anterior deciziei a cărei revizuire se

solicită, iar adresările lui Sergiu Lucaș și răspunsurile la ele, ale Institutului de Cercetări

și Amenajări Silvice din 26 iulie 2021 și Universității Agrare de Stat din Moldova din 24

noiembrie 2021 sunt perfectate după pronunțarea deciziei din 05 februarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, fapt ce denotă, în opinia instanței, că revizuentul nu a întreprins toate

măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a

cauzei.

Aici, revizuentul a menționat că în cadrul examinării anterioare a cauzei, în baza

probelor existente la dosar, a avut câștig de cauză în urma deciziei din 12 septembrie 2019

a Curții de Apel Chișinău, iar concretizarea unor circumstanțe esențiale ale cauzei, care

de fapt, parțial au existat, dar au fost interpretate într-un alt mod de către Curtea Supremă

de Justiție, a apărut după pronunțarea deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de

Justiție, ca fiind necesare pentru completarea circumstanțelor existente la dosar și

combaterea insistentă a interpretărilor unilaterale ale Curții Supreme de Justiție. Or,

interpretările unilaterale și chiar superficiale ale Curții Supreme de Justiție, dovedesc

erori judiciare și omisiuni ale justiției pe acest caz, care pot fi corectate doar în urma

revizuirii deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

Astfel, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a indicat că consideră în

continuare că decizia din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, care este un act

judecătoresc irevocabil poate fi retractată, deoarece prin prezenta cerere de revizuire

prezintă înscrisuri suplimentare la cele prezentate anterior, ce dovedesc circumstanțe

esențiale și convingătoare ce pot justifica în mod legal și echitabil revizuirea deciziei din

05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție.

De altfel, revizuentul a precizat că ulterior depunerii cererii de revizuire anterioare,

la 28 februarie 2023, a fost pronunțată hotărârea pe cauza civilă în contencios

administrativ, pornită de el împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași,

iar până la pronunțarea acestei hotărâri, pârâtul pe cauza în contencios administrativ a

eliberat pe rând aproximativ toate înscrisurile solicitate, dintre care cel mai important

fiind Registrul anual de punere în valoare a parchetului de exploatare pe anul 2017, din

care rezultă că din volumul masei lemnoase considerate ca diminuată, în cele 17 parchete

din 37 supuse controlului, în anul 2017, 44 m3 sunt lemn inutil, adică lemn care nu

prezintă valoarea lemnului util, fapt confirmat și prin răspunsul Întreprinderii de Stat

pentru Silvicultură Călărași din 15 noiembrie 2023. Din copia autentificată a Registrului

anual de punere în valoare a parchetului de exploatare pe anul 2017, care a fost perfectat

și semnat în decada 3 a lunii decembrie, se constată că acest Registru nu a fost semnat de

către el, precum a insistat Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași în referința

sa depusă la cauza prin care s-a contestat actele întreprinderii din 01 noiembrie 2017

privind concedierea lui, în recursul depus împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a

Curții de Apel, poziție acceptată de Curtea Supreme de Justiție, fără a verifica

argumentele reclamantului pe cauză, care la acest capitol în timpul procesului s-a apărat

și a dovedit că în a treia decadă a lunii decembrie, dânsul se afla în concediu de boală

5

(conform certificatului anexat la dosar, care se mai anexează pentru vizualizare din

01 august 2017, conform căruia, în perioada 09 decembrie 2016 – 02 iunie 2017 s-a aflat

în concediu medical). Acest certificat, atestă și faptul că în primul semestru al anului 2017

când au fost exploatate parchetele de masă lemnoasă, inclusiv în cele 17 din 37, supuse

controlului în anul 2017, el, la fel, s-a aflat în concediu de boală. Astfel, revizuentul a

precizat că n-a participat la perfectare și n-a semnat Registrului anual de punere în valoare

a parchetului de exploatare pe anul 2017, în a 3 decadă a lunii decembrie și nu a gestionat

cu ocolul silvic Călărași în perioada de exploatare a parchetelor de masă lemnoasă,

inclusiv în cele 17, în care se pretinde că s-au constatat diminuări, din cele 37, supuse

controlului în anul 2017, dar prin Ordinele nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire

la rezultatele controlului calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în

cadrul ocolului silvic Călărași” și nr.84-c din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea

contractului individual de muncă”, care s-au întemeiat pe Actul nr. 115724 din

30 iunie 2017, a fost declarat vinovat de diminuarea masei lemnoase și concediat.

Subsecvent, revizuentul a relevat că, prin răspunsul din 15 noiembrie 2023,

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, a omis să răspundă la întrebarea, prin

care metodă s-a calculat volumul de masă lemnoasă diminuat în cele 17 parchete supuse

controlului și dacă s-a aplicat sau nu marja de eroare la perfectarea Actului nr. 115724

din 30 iunie 2017, recomandându-i ca aceste întrebări să le adreseze Inspectoratului

pentru Protecția Mediului.

Astfel, în urma adresării la Inspectoratul pentru Protecția Mediului, prin Răspunsul

din 24 ianuarie 2024, i s-a comunicat că metoda de calcul a volumului de masă lemnoasă

rezultat în urma inventarierii cioatelor de arbori în 37 de parchete, este descrisă în Actul

nr. 115724 al îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și folosirii raționale a

resurselor naturale din 30 iunie 2017. Dar, în Actul nr. 115724 din 30 iunie 2017 nu este

reflectat indicele masei lemnoase diminuate în volum de 274 m3, deoarece această cifră

nu se observă nici în actul propriu-zis și nici în Anexa nr. 1 la el. Respectiv, Inspectoratul

pentru Protecția Mediului, prin Răspunsul din 24 ianuarie 2024, a confirmat că în Tabelul

nr.l (anexă la actul de control nr. 115724 din 30 iunie 2017) a fost oglindită diferența

dintre volumul autorizat conform biletelor silvice și volumul brut rezultat în urma

controlului efectuat pe cioatele arborilor exploatați, nefiind aplicată marja de eroare de

±30 %, conform ordinului nr. 159 din 30 mai 2016 al Agenției Moldsilva, care este utilizat

pentru uz intern de către entitățile silvice subordonate.

Așadar, revizuentul a subliniat că Actul nr. 115724 din 30 iunie 2017, nu reflectă în

mod direct indicele masei lemnoase diminuate în volum de 274 m3 și respectiv, la

perfectarea lui nu a fost aplicată marja de eroare de +30 %, conform ordinului nr. 159 din

30 mai 2016 al Agenției Moldsilva, care este un act normativ de ramură și obligatoriu

pentru toate autoritățile, inclusiv și pentru Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură

Călărași și pentru Inspectoratul pentru Protecția Mediului.

Prin urmare, din motivele enunțate, în opinia revizuentului răspunsul din

24 ianuarie 2024 al Inspectoratului pentru Protecția Mediului, este un temei incontestabil

de revizuire a deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, pentru a corecta

eroarea neaplicării de către Curtea Supreme de Justiție a Ordinului nr. 159 din

30 mai 2016 al Agenției Moldsilva „Cu privire la aprobarea instrucțiunii cu privire la

efectuarea reviziilor și controlul operativ în fondul forestier proprietate publică a

6

statului”, care reglementează necesitatea aplicării marjei de eroare de +30% la revizia

cioatelor în parchete, potrivit normelor tehnice privind delimitarea și inventarierea

parchetelor la verificarea pertinenței și admisibilității ca probă, a Actului nr. 115724 din

30 iunie 2017, care a servit ca temei pentru emiterea Ordinelor nr. 197-p din

01 noiembrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului calității lucrărilor de punere în

valoare a masei lemnoase în cadrul ocolului silvic Călărași” și nr.84-c din

01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea contractului individual de muncă” cu Sergiu

Lucaș, care au fost anulate prin soluția adoptată de Curtea de Apel Chișinău la

12 septembrie 2019.

Subsidiar, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a enunțat că în absența

unui calcul desfășurat, clar și concret al volumului masei lemnoase diminuate, în cele

17 parchete supuse controlului, care să dovedească faptul diminuării volumului masei

lemnoase cu 274 m3, ce valorează 244848 de lei, precum este indicat în Ordinul nr.197-p

din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului calității lucrărilor de punere

în valoare a masei lemnoase în cadrul ocolului silvic Călărași”, chiar și din cifrele

reflectate în acest act, referitor la volumele diminuate în parchetele supuse controlului și

descrise în Ordinul nr.197-p din 01 noiembrie 2017, nu se poate calcula volumul egal cu

274 m3 de masă lemnoasă diminuată.

Astfel, conform datelor reflectate, referitoare la volumele de masă lemnoasă

diminuată în cele 17 parchete supuse controlului și cota lor procentuală calculată, la

aplicarea în privința lor, a marjei de eroare de + 30 %, se identifică, în mod legal, că masa

lemnoasă a fost diminuată doar în parchetele: nr.69 A I, igienă, suprafața 8,5 ha-diminuat

cu 27 m3 (33%), iar în urma aplicării marjei de eroare de + 30 %, volumul masei lemnoase

diminuate este egal cu 3% peste marja de eroare, care se ia în calcul și constituie 2,5 m3

(27x1:33=0,818x3=2,45); nr.52 F II, igienă, suprafața 3,4 ha-diminuat cu 27 m3 (37%),

iar în urma aplicării marjei de eroare de + 30 %, volumul masei lemnoase diminuate este

egal cu 7% peste marja de eroare, care se ia în calcul și constituie 5,1 m3 (27x1:37=

0,729x7=5,1); nr.29 E II, igienă, suprafața 8 ha-diminuat cu 16 m3 (39%), iar în urma

aplicării marjei de eroare de + 30 %, volumul masei lemnoase diminuate este egal cu 9%

peste marja de eroare, care se ia în calcul și constituie 3,7 m3 (16x1:39= 0,41x9=3,7). Iar,

volumul total, al masei lemnoase diminuate, în aceste trei parchete cu cotă procentuală

mai mare de 30%, care se ia în calcul, conform Ordinului nr. 159 din 30 mai 2016 al

Agenției Moldsilva „Cu privire la aprobarea instrucțiunii cu privire la efectuarea

reviziilor și controlul operativ în fondul forestier proprietate publică a statului” este egal

cu 11,3 m3 (2,5 m3 + 5,1 m3 + 3,7 m3= 11,3 m3), care la prețul unui metru cub, egal cu

894 lei, reieșind din calculul (244848 lei : 274 m/3 = 894 lei), constituie prejudiciul de

10102 lei ( 11,3 x 894 lei = 10102 lei).

Respectiv, suma de 10102 lei - ca prejudiciu produs în urma diminuării volumului

masei lemnoase, calculată cu aplicarea normelor legale, nu depășește 5 salarii medii

lunare pe economie prognozate pe anul 2017 (egală cu 5600 de lei x 5 luni = 28000 de

lei) și astfel nu poate fi calificată ca o încălcare gravă a obligațiilor de muncă în condițiile

art. 2111 lit. h) al Codului Muncii, faptă pentru care a fost eliberat din funcție în temeiul

art. 86 alin.(l) lit. p) al Codului Muncii, conform Ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017

„Cu privire la rezultatele controlului calității lucrărilor de punere în valoare a masei

lemnoase în cadrul ocolului silvic Călărași”.

7

Mai mult, din cele expuse rezultă că nu este vinovat de diminuarea masei lemnoase

în cele 3 parchete din cele 17, deoarece nu a participat la perfectare și n-a semnat

Registrului anual de punere în valoare a parchetului de exploatarea pe anul 2017, în a 3

decadă a lunii decembrie 2016 și nu a gestionat cu Ocolul silvic Călărași în perioada de

exploatare a parchetelor de masă lemnoasă, inclusiv în cele în care s-au constat diminuări.

Or, la materialele cauzei sunt dovezi că în perioada 09 decembrie 2016 – 02 iunie 2017,

perioadă în care s-a aflat în concediu medical, Ocolul silvic Călărași la condus adjunctul

șefului Ocolului silvic Călărași - Gheorghe Antoci, care pentru îndeplinirea acestei funcții

a avut calculat și adaos la salariu, în baza Ordinului Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași nr. 203-p din 12 decembrie 2016.

În final, concluzionând, revizuentul a conchis că răspunsul din 24 ianuarie 2024 al

Inspectoratului pentru Protecția Mediului, este un temei incontestabil de revizuire a

deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, deoarece atestă circumstanțe

esențiale și convingătoare că Curtea Supremă de Justiție, la pronunțarea acestei decizii a

admis erori judiciare și omisiuni ale justiției pe acest caz, care pot fi corectate doar în

urma revizuirii ei, act care în mod legal și echitabil nu va încălca principiul securității

juridice a raporturilor civile.

La 04 aprilie 2024 în adresa Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași și a

lui Vasile Bobea a fost expediată copia cererii de revizuire depuse de Sergiu Lucaș,

reprezentat de avocatul Artur Lungu.

Până la data stabilită pentru examinarea cererii de revizuire depuse de Sergiu Lucaș,

reprezentat de avocatul Artur Lungu, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași

și Vasile Bobea nu au depus referințe, în care să-și expună opinia pe marginea

argumentelor invocate.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Completul de Judecată

al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca

fiind inadmisiblă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.452 alin.(11) din Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces,

aceasta dispune înștiințarea lor.

În cererea de revizuire Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a indicat

că solicită examinarea acesteia cu participarea părților.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Completul de

Judecată al Curții Supreme de Justiție, prin prisma dispozițiilor art.452 alin.(11) din Codul

de procedură civilă, a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în

cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

controlul actelor judecătorești contestate.

Potrivit art.453 alin.(1) lit. a) din Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;

În corespundere cu art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, revizuirea se declară

în cazul în care: au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei

8

care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a

întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul

judecării anterioare a cauzei.

În conformitate cu art.451 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449, cu anexarea probelor ce le confirmă și a dovezii de plată

a taxei de stat și/sau a taxei de timbru în mărimea prevăzută de Legea taxei de stat

nr.213/2023.

Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu și-a întemeiat cererea de revizuire

în baza art. 449 lit. b) din Codul de procedură civilă, anexând la cererea de revizuire

copiile unor înscrisuri, și anume: deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de

Justiție; Actului de control nr. l15724 din 30 iunie 2017, cu anexa nr. 1; Ordinului

nr. 197-p din 01 noiembrie 2017; Ordinului nr. 84-c din 01 noiembrie 2017; răspunsului

Instituitului de Cercetări și Amenajări Silvice din 26 iulie 2021; răspunsului Universității

Agrare de Stat din Moldova din 24 noiembrie 2021; răspunsului Întreprinderii de Stat

pentru Silvicultură Călărași din 07 februarie 2023; extrasului din Registrul anual de

punere în valoare a parchetului de exploatarea pe anul 2017; cererii adresate Întreprinderii

de Stat pentru Silvicultură Călărași din 03 noiembrie 2023; răspunsului Întreprinderii de

Stat pentru Silvicultură Călărași din 15 noiembrie 2023; cererii adresate Inspectoratului

pentru Protecția Mediului din 04 ianuarie 2024 și a răspunsului Inspectoratului pentru

Protecția Mediului din 24 ianuarie 2024 (f.d.197-228, Vol. II).

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la prevederile art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție

conchide că temeiurile invocate în cererea de revizuire a deciziei din 05 februarie 2020 a

Curții Supreme de Justiție depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu,

nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor prevederi legale.

Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe

sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Or, Actul de control nr. l15724 din 30 iunie 2017, cu anexa nr. 1; Ordinul nr. 197-p

din 01 noiembrie 2017; Ordinul nr. 84-c din 01 noiembrie 2017; răspunsul Instituitului

de Cercetări și Amenajări Silvice din 26 iulie 2021 și răspunsul Universității Agrare de

Stat din Moldova din 24 noiembrie 2021, au fost anterior prezentate și anexate la

materialele cauzei, și instanța de judecată s-a expus asupra pertinenții acestora, inclusiv

în încheierea din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire a deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de

Justiție depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu

(f.d.173-183, Vol.II).

Iar, extrasul din Registrul anual de punere în valoare a parchetului de exploatare pe

anul 2017, a fost emis și datează cu anul 2017 (f.d.212-224; Vol. II), adică anterior

pronunțării deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire

se solicită, iar revizuentul nu a prezentat probe ce ar demonstra cu certitudine că nu a

cunoscut despre existența acestuia și că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Mai mult, Sergiu Lucaș, s-a adresat cu cerere Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași pentru ai fi eliberate Fișa de inventariere a arborilor destinate

9

exploatării sau extrase din Registrul anual de punere în valoare a parchetelor de exploatare

pentru anii 2016-2017, care conțin aceeași informație, abia la 02 februarie 2023, fiindu-i

eliberate ca anexă odată cu răspunsul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași

nr.32 din 07 februarie 2023, adică ulterior pronunțării deciziei din 05 februarie 2020 a

Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire se solicită (f.d.211-224, Vol.II).

De asemenea, instanța de revizuire relevă că răspunsul Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași nr. ÎSSCL/433, din care rezultă că masa lemnoasă evaluată vizual,

ca lemn neutil în timpul evaluării, care a fost luată la evidență, ca lemn realizabil, fapt

conformat prin recepția tehnică a masei lemnoase, și răspunsul Inspectoratului pentru

Protecția Mediului nr.123, potrivit căruia controlul masei lemnoase a fost efectuat pe

cioate și masa lemnoasă rezultată în urma tăierilor lipsea la momentul controlului din

parchete exploatate, nefiind posibil de apreciat volumul masei lemnoase neutile, reflectată

în materialele primare de punere în valoare a masei lemnoase, totodată conform

demersului nr. ÎSSCL/433 din 15 noiembrie 2023 al Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași, toată masa lemnoasă rezultată în urma tăierilor în parchetele supuse

controlului a fost luată la evidență ca lemn realizabil, nefiind constatat un anumit volum

de masă lemnoasă neutilă, au fost emise la 15 noiembrie 2023 și respectiv

24 ianuarie 2024, la cererile depuse de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu

la data de 03 noiembrie 2023 și 04 ianuarie 2024, adică ulterior pronunțarii deciziei din

05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire se solicită.

Astfel, se atestă că Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu nu a prezentat

probe ce ar demonstra cu certitudine că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, în condițiile în

care s-a adresat Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași la 02 februarie 2023,

solicitând eliberarea Fișei de inventariere a arborilor destinate exploatării sau extraselor

din Registrul anual de punere în valoare a parchetelor de exploatare pentru anii 2016 -

2017, dar și la 03 noiembrie 2023 pentru eliberarea informațiilor la întrebările înaintate,

precum și Inspectoratului pentru Protecția Mediului la data de 04 ianuarie 2024 cu

solicitarea eliberări informației la întrebările adresate, adică ulterior pronunțării deciziei

din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire se solicită.

De altfel, instanța de revizuire menționează că Sergiu Lucaș și reprezentatul său au

participat la judecarea cauzei și în conformitate cu art. 56 alin.(1) și art. 118 alin. (1)

Codul de procedură civilă, au avut posibilitatea să reclame probe, să formuleze cereri și

să prezinte instanței de judecată dovezile de care dispun în timpul judecării cauzei în fond.

Prin urmare, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor

critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuentul

exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 05 februarie 2020 a

Curții Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul declarat de Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași, reprezentată de avocatul Eugeniu Tetelea, s-a casat decizia

din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din

25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Sergiu Lucaș împotriva Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu Vasile Bobea, cu privire la anularea ordinelor

angajatorului, restabilirea în funcție și încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă și a cheltuielilor de judecată (f.d.73-84, Vol.II). Respectiv,

10

cererea de revizuire actuală constituie un recurs camuflat, un dezacord cu soluția luată de

Curtea Supremă de Justiție la 05 februarie 2020, fapt ce condiționează respingerea

acesteia.

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate,

iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra

României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Prin urmare, Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că admiterea

cererii de revizuire a deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție depusă

de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu în condițiile în care a fost formulată

ar încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6

Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că

dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea

principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere

ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate

de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu în cererea de revizuire a deciziei

din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 449 din Codul de procedură civilă, Completul de Judecată al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

11

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sergiu Lucaș,

reprezentat de avocatul Artur Lungu împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Lucaș împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu

Vasile Bobea, cu privire la anularea ordinelor angajatorului, restabilirea în funcție și

încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și a

cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Ghenadie Eremciuc

Oxana Parfeni

Diana Stănilă

12