2rh-35/22 — anularea ordinelor angajatorului, restabilirea in functie, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la munca si cimpensarea cheltuielilor de judecata

2rh-35/22 — anularea ordinelor angajatorului, restabilirea in functie, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la munca si cimpensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2rh-35/22

2-18110058-01-2rh-28022022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gr. Dașchevici, A. Danilov și A. Panov)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, Sv. Moldovan,

N. Craiu, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de

Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Artur Lungu,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat

de avocatul Marcela Mariț, împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași,

intervenient accesoriu Vasile Bobea, cu privire la anularea ordinelor angajatorului,

restabilirea în funcție și încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată

de la muncă și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

admis recursul declarat de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, reprezentată

de avocatul Eugeniu Tetelea, s-a casat decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 02 ianuarie 2018, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași

cu privire la anularea ordinului nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la rezultatele

controlului calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în cadrul ocolului

silvic Călărași”, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, și a ordinului

nr. 84-c din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea contractului individual de

muncă”, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, restabilirea în funcția

de șef al ocolului silvic Călărași în cadrul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură

Călărași, și încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă

1

și a cheltuielilor de judecată (f.d. 1-8, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela

Mariț, a relatat că la 01 noiembrie 2017, angajatorul reclamantului, Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași, a emis ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire

la rezultatele controlului calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în

cadrul ocolului silvic Călărași”.

Reclamantul a indicat că după cum rezultă din ordinul nr. 197-p din

01 noiembrie 2017, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, controlul

menționat a fost efectuat în temeiul informației nr. 11306 din 25 octombrie 2017 privind

inspectarea îndeplinirii cerințelor referitoare la protecția mediului și folosirea rațională a

resurselor naturale în perioada lunilor iunie-august 2017, parvenite de la Procuratura

Anticorupție.

Reclamantul a susținut că în ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017, emis de

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, este indicat că prin actul Inspecției

Ecologice Călărași nr. 115724 privind rezultatele controlului, s-a constatat că în 17 dintre

cele 37 parchete supuse controlului, masa lemnoasă a fost diminuată în întregime cu un

volum de 274 m3, fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de 244 848 lei, pornind de

la prevederile normelor tehnice ce țin de delimitarea și inventarierea parchetelor.

Reclamantul a declarat că după cum rezultă din ordinul nr. 197-p din

01 noiembrie 2017, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași,

responsabilitatea de calitatea lucrărilor de evaluare și calitatea materialelor primare la

nivel de ocol silvic este atribuită șefului ocolului silvic, conform pct. 3) din ordinul nr.123

din 23 aprilie 2015 „Despre punerea în valoare a masei lemnoase”.

Reclamantul a afirmat că în ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017, emis de

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, este indicat că reclamantul, deținând

funcția de șef al ocolului silvic Călărași în cadrul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură

Călărași, nu a efectuat controlul calității inventarierii arborilor și nu a efectuat nicio

inventariere de control, care să reflecte calitatea inventarierii arborilor din ocolul silvic

Călărași.

Reclamantul a menționat că după cum rezultă din ordinul nr. 197-p din

01 noiembrie 2017, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași,

reclamantul ar fi prezentat Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași actul de

control al lucrărilor respective pentru toate parchetele evaluate, fără depistarea diminuării

masei lemnoase cu un volum de 274 m3 și a cauzării prejudiciului material în sumă de

244 848 lei.

Astfel, reclamantul a relevat că în ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017, emis de

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, este invocată încălcarea de către

reclamant a prevederilor pct. 1.4, 2.7, 2.11 și 4.1 din Instrucțiunea de funcție a șefului

ocolului silvic din Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, aprobată prin

Ordinul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași nr. 01-p din 02 ianuarie 2013.

Reclamantul a notat că potrivit pct. 1 din ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017,

emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, s-a decis eliberarea

reclamantului din funcție în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) și 2111 lit.h) din Codul muncii.

Reclamantul a evidențiat că în baza ordinului nr. 84-c din 01 noiembrie 2017 „Cu

privire la desfacerea contractului individual de muncă”, emis de Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași, contractul individual de muncă al reclamantului a fost

2

desfăcut în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii.

Reclamantul a punctat că s-a aflat în concediu medical în perioada

09 decembrie 2016 – 02 iunie 2017, iar încălcările pentru care a fost sancționat au fost

comise în perioada lunilor ianuarie-martie 2017.

Astfel, reclamantul a evidențiat că în perioada aflării sale în concediu medical,

responsabilitatea de calitatea lucrărilor de evaluare și calitatea materialelor primare la

nivel de ocol silvic a fost atribuită șefului adjunct al ocolului silvic, și anume lui Gheorghe

Antoci.

În context, reclamantul a subliniat că îndeplinirea de către Gheorghe Antoci a

atribuțiilor șefului ocolului silvic în perioada de referință se confirmă prin ordinul

nr. 203-p din 12 decembrie 2016, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură

Călărași.

În continuare, reclamantul a invocat că în contradicție cu prevederile art. 208 alin.(1)

din Codul muncii, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași nu i-a prezentat

informația nr. 11306 din 25 octombrie 2017, parvenită de la Procuratura Anticorupție,

rezultatele controlului ce a avut loc în perioada lunilor iunie-august 2017 și actul

Inspecției Ecologice Călărași nr. 115724 privind rezultatele controlului, pentru ca

reclamantul să poată prezenta o explicație scrisă.

De asemenea, reclamantul a reliefat că în situația invocării de către Întreprinderea

de Stat pentru Silvicultură Călărași a prevederilor art. 86 alin. (1) lit.p) din Codul muncii,

aceasta urma să organizeze o anchetă de serviciu, conform prevederilor art. 208 alin. (2)

din Codul muncii.

Prin încheierea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Vasile Bobea, șeful ocolului silvic

Călărași (f.d. 129, vol. I).

Prin hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Lucaș

împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu Vasile

Bobea, cu privire la anularea ordinului nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 și a ordinului

nr.84-c din 01 noiembrie 2017, restabilirea în funcția deținută anterior și încasarea

salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă și a cheltuielilor de judecată

(f.d. 164-169, vol. I).

La 06 noiembrie 2018, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț, a

declarat, prin intermediul oficiului poștal, apel împotriva hotărârii din 25 octombrie 2018

a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d. 155-156; 162, vol. I).

Prin decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț. A fost casată hotărârea

din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, și emisă o nouă hotărâre,

prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Lucaș. S-a

anulat ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului

calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în cadrul ocolului silvic

Călărași”, în partea ce se referă la Sergiu Lucaș. S-a anulat ordinul nr. 84-c din

01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea contractului individual de muncă”. S-a

restabilit Sergiu Lucaș în funcția de șef al ocolului silvic Călărași la Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași începând cu data de 01 noiembrie 2017, hotărâre ce se

execută imediat. S-a încasat în beneficiul lui Sergiu Lucaș, din contul Întreprinderii de

3

Stat pentru Silvicultură Călărași, salariul și sporurile salariale pentru toată perioada

absenței forțate de la muncă în sumă de 203 840 lei. S-a încasat în beneficiul statului, din

contul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, taxa de stat în sumă de

6 115, 2 lei (f.d. 17-23, vol. II).

La 15 noiembrie 2019, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași,

reprezentată de avocatul Eugeniu Tetelea, a declarat recurs împotriva deciziei din

12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea

hotărârii din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

(f.d. 33-36, vol. II).

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, reprezentată de avocatul

Eugeniu Tetelea.

S-a casat decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut

hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela

Mariț, împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu

Vasile Bobea, cu privire la anularea ordinelor angajatorului, restabilirea în funcție și

încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și a

cheltuielilor de judecată (f.d.73-84, Vol.II).

La 25 martie 2020 Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei instanței de recurs.

Prin încheierea din 17 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca fiind

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela

Mariț (f.d.127-134, Vol.II).

La 24 februarie 2022 Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei instanței de recurs și

pronunțarea unei noi decizii de respingere a recursului Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași împotriva deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a înaintat cererea de revizuire în

baza dispozițiilor art. 446-448, art. 449 lit. b) și art. 450 din Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul

Artur Lungu, a relatat că în rezultatul examinării cererii sale de revizuire depuse la

25 martie 2020, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții

Supreme de Justiție, prin încheierea din 17 iunie 2020 a respins-o ca fiind inadmisibilă,

invocând faptul, că temeiul care a stat la baza sancționării disciplinare a lui Sergiu Lucaș

a fost Actul nr. 115724 al inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și

folosirii raționale a resurselor naturale din 30 iunie 2017, din care reiese cauzarea de către

Sergiu Lucaș Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, a prejudiciului material

în sumă de 244848 de lei, care nu a fost contestat de către revizuent, dar nu faptul

intentării dosarului penal, nu aflarea lui în curs de urmărire penală și nici actele emise de

procuror pe dosarul penal.

Astfel, revizuentul a menționat că a continuat căutarea adevărului și a

circumstanțelor, care de drept să dovedească concedierea sa ilegală.

Așadar, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a indicat că conform

4

ordinului contestat, a fost eliberat din funcția de Șef al Ocolului Silvic Călărași, în temeiul

art.86 alin.(l) lit. p) al Codului Muncii, pentru încălcarea gravă a disciplinei muncii, care

rezultă din informația nr. 11306 din 25 octombrie 2017, întocmită de Procuratura

Anticorupție, privind cauzarea unui prejudiciu material în sumă de 244848 de lei.

Revizuentul a susținut că la 08 decembrie 2020, a solicitat Întreprinderii de Stat

pentru Silvicultură Călărași, eliberarea copiilor autentificate a unor înscrisuri legate de

activitatea Ocolului Silvic Călărași și a Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași,

în perioada când era angajatul acestei întreprinderi și anume:

- Actul Inspecției Ecologice Călărași nr. 115724 din 30 iunie 2017 privind rezultatele

controlului efectuat în perioada lunilor iunie-august 2017 de către reprezentanții

Inspectoratului Ecologic de Stat, Agenției Moldsilva, Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură din Călărași și colaboratori ai DCC al MAI;

- Informația nr. 11306 din 25 octombrie 2017 parvenită la Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași de la Procuratura Anticorupție;

- Borderoul de generalizare a Fișelor de delimitare a arborilor, semnat de Lucaș

Serghei în perioada anului 2016, de punere în valoare a masei lemnoase destinată

exploatării pentru anul 2017, în Ocolul Silvic Călărași;

- Actele de atestare pe anul 2017 a parchetelor nr. 101 AI, 101 A II, 101 CI (cantonul

nr. 3, sector 1), nr. 58 B I, 57 A I, 57 A II, 57 E I (cantonul nr. 7 sectorul 2), nr.63 B I,

69A I, 66 C I (cantonul nr. 8 sectorul 2), nr. 52 F II, 62 B I (cantonul nr. 9 sectorul 2)

nr. 46 J I (cantonul nr. 10 sectorul 2), nr. 131 Bl (cantonul nr. 17 sectorul 2), nr. 29 E II

(cantonul nr. 11 sectorul 3), nr. 6 A I (cantonul nr. 14 sectorul 3);

- Bonurile de lucru și biletele de tăietură pe anul 2017, în privința parchetelor nr. 101

A I, 101 A II, 101 CI (cantonul nr. 3, sector 1), nr. 58 B I, 57 A I, 57 A II, 57 E I (cantonul

nr. 7 sectorul 2), nr.63 B I, 69A I, 66 C I (cantonul nr. 8 sectorul 2), nr. 52 F II, 62 B I

(cantonul nr. 9 sectorul 2) nr. 46 J I (cantonul nr. 10 sectorul 2), nr. 131 Bl (cantonul

nr. 17 sectorul 2), nr. 29 E II (cantonul nr. 11 sectorul 3), nr. 6 A I (cantonul nr. 14

sectorul 3);

- Regulamentul intern de activitate al Ocolului Silvic Călărași;

- Regulamentul de activitate internă al Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură din

Călărași.

Prin răspunsul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași nr. 296 din

17 decembrie 2020, eliberarea înscrisurilor solicitate a fost respinsă pe motiv că o parte

din ele au fost anexate la cauza civilă susnumită, care a rezultat cu o hotărâre

judecătorească devenită incontestabilă la 05 februarie 2020.

Revizuentul a enunțat că după intentarea acțiunii de contencios administrativ,

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași a eliberat parțial unele din înscrisurile

solicitate, dar nu și pe cele mai importante precum ar fi: actele de atestare pe anul 2017

a parchetelor nr. 101 AI, 101 A II, 101 C I (cantonul nr. 3, sector 1), nr. 58 B I, 57 A I,

57 A II, 57 E I (cantonul nr. 7 sectorul 2), nr.63 B I, 69A I, 66 C I (cantonul nr. 8

sectorul 2), nr. 52 F II, 62 B I (cantonul nr. 9 sectorul 2) nr. 46 J I (cantonul nr. 10

sectorul 2), nr. 131 Bl (cantonul nr. 17 sectorul 2), nr. 29 E II (cantonul nr. 11 sectorul 3),

nr. 6 A I (cantonul nr. 14 sectorul 3), bonurile de lucru și biletele de tăietură pe anul

2017, în privința parchetelor nr. 101 A I, 101 A II, 101 C I (cantonul nr. 3, sector 1),

nr. 58 B I, 57 A I, 57 A II, 57 E I (cantonul nr. 7 sectorul 2), nr.63 B I, 69A I, 66 C I

(cantonul nr. 8 sectorul 2), nr. 52 F II, 62 B I (cantonul nr. 9 sectorul 2) nr. 46 J I (cantonul

5

nr. 10 sectorul 2), nr. 131 Bl (cantonul nr. 17 sectorul 2), nr. 29 E II (cantonul nr. 11

sectorul 3), nr. 6 A I (cantonul nr. 14 sectorul 3) din care era posibilă calcularea și

constatarea faptului existenței sau inexistenței diminuării masei lemnoase calculată și

elucidată de către Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, în actele sale din

01 noiembrie 2017 (274 m3 de masă lemnoasă cu valoarea de de 244848 de lei) perfectate

în scopul concedierii lui.

În continuare, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a notat că la

26 iulie 2021 a depus o cerere la Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, prin care a

solicitat eliberarea copiei Ordinului Agenției Moldsilva nr. 159 din 30 mai 2016 „Cu

privire la aprobarea instrucțiunii cu privire la efectuarea reviziilor și controlul operativ în

fondul forestier proprietate publică a stalului”, inclusiv confirmarea legitimității marjei

de eroare la Revizia cioatelor în parchete, potrivit Normelor tehnice privind delimitarea

și inventarierea parchetelor.

Respectiv, drept răspuns la cererea înaintată, Institutul de Cercetări și Amenajări

Silvice, a confirmat că marja de eroare la Revizia cioatelor în parchete potrivit Normelor

tehnice privind delimitarea și inventarierea parchetelor, conform Ordinului Agenției

Moldsilva nr. 159 din 30 mai 2016 „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii cu privire la

efectuarea reviziilor și controlul operativ în fondul forestier proprietate publică a

statului”, se încadrează în limitele stabilite pentru evaluarea analitică/vizuală de până la

+ 30%, deoarece precizia modelării matematice a formei și volumului fusului arborilor

pe cioată în cazul arborilor din arborete cu consistență scăzută, degradate, proveniți din

lăstari este extrem de vulnerabilă.

Totodată, a menționat că reviziile de fond (controlul tăierilor ilicite) sunt efectuate

în conformitate cu Instrucțiunea cu privire la efectuarea reviziilor și controlul operativ în

fondul forestier proprietate publică a statului, aprobată prin Ordinului Agenției Moldsilva

nr. 159 din 30 mai 2016 „Cu privire la aprobarea instrucțiunii cu privire la efectuarea

reviziilor și controlul operativ în fondul forestier proprietate publică a statului”.

Revizuentul a relevat că, în același scop a depus cerere la Universitatea Agrară de

Stat din Moldova, Facultatea Horticultură, Specializarea Silvicultură, prin care a solicitat

efectuarea unei cercetări științifice și calcularea, în conformitate cu Normele tehnice

privind delimitarea și inventarierea parchetelor și Ordinul nr. 159 din 30 mai 2016 „Cu

privire la aprobarea Instrucțiunii cu privire la efectuarea reviziilor și controlul operativ în

fondul forestier proprietate publică a statului”, care prevede că marja de eroare la revizia

cioatelor în parchete se încadrează în limitele stabilite pentru evaluarea analitică/vizuală

de până la + 30% și stabilirea volumului masei lemnoase diminuat, reieșind din datele

înscrise în Tabelul nr. 1, Anexă la actul de control nr. 115724 din 30 iunie 2017, ce

reflectă rezultatele inventarierii cioatelor de arbori exploatați.

Prin răspunsul din 24 noiembrie 2021, Departamentul Silvicultură și Protecția

Plantelor a Facultății Horticultură a Universității Agrare de Stat din Moldova, în persoana

Conferențiarului universitar, Doctor Iachim Gumaniuc, în urma cercetării Tabelului nr. 1,

Anexă la Actul de control nr. 115724 din 30 iunie 2017, ce reflectă rezultatele

inventarierii cioatelor de arbori în cadrul Ocolului silvic Călărași și aplicării Normelor

tehnice privind delimitarea și inventarierea parchetelor și Ordinului nr. 159 din

30 mai 2016 „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii cu privire la efectuarea reviziilor și

controlul operativ în fondul forestier proprietate publică a statului”, a constatat că din

tabel reiese o diminuare a masei lemnoase în volum de 80,1 m3.

6

La acest capitol, revizuentul a opinat că această concluzie, atestă faptul că

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, în ordinul nr.84-c din

01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea contractului individual de muncă”, emis în

temeiul Ordinului nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului

calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în cadrul Ocolului Silvic

Călărași”, în mod eronat și ilegal a indicat că valoarea masei lemnoase, în baza datelor

din Tabelul nr. 1, Anexă la Actul de control nr. l 15724 din 30 iunie 2017, a fost diminuată

cu 274 m3 cu valoarea de 244848 de lei.

Or, în Tabelul nr. 1, Anexă la Actul de control nr. l15724 din 30 iunie 2017, nu este

efectuat calculul ce atestă volumul diminuat al masei lemnoase, deoarece în el nu se

conține indicele masei lemnoase diminuate în volum de 274 m3. Iar, din acest motiv, la

momentul potrivit, nu a contestat Actul nr. 115724 din 30 iunie 2017. Acest indice

apărând în actele Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași din

01 noiembrie 2017, care au servit temei pentru concedierea lui Sergiu Lucaș.

Astfel, revizuentul a opinat că dacă instanța de recurs ar fi avut la materialele cauzei

un calcul corect al indicelui masei lemnoase diminuate și ar fi sesizat interpretarea eronată

și tendențioasă a datelor din Tabelul nr. 1, Anexă la Actul de control nr.l 15724 din

30 iunie 2017, de către Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, fară aplicarea

Normelor tehnice privind delimitarea și inventarierea parchetelor și Ordinul nr. 159 din

30 mai 2016 „Cu privire la aprobarea instrucțiunii cu privire la efectuarea reviziilor și

controlul operativ în fondul forestier proprietate publică a statului”, care prevede că marja

de eroare la revizia cioatelor în parchete se încadrează în limitele stabilite pentru

evaluarea analitică/vizuală de până la ± 30%, ar fi putut pronunța o hotărâre favorabilă

în privința sa.

Subsecvent, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a conchis că aceste

cercetări științifice asupra tabelului nr. 1, Anexă la Actul de control nr. l15724 din

30 iunie 2017, constituie un temei de revizuire al deciziei din 05 februarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, cu casarea acesteia și pronunțarea unei noi decizii, prin care să fie

respins recursul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași depus împotriva

deciziei din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Or, acest înscris reprezintă un temei veridic de retractare a actului judecătoresc

irevocabil, care nu va încălca principiul securității juridice a raporturilor civile.

La 04 aprilie 2022 în adresa Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași și a

lui Vasile Bobea a fost expediată copia cererii de revizuire depuse de Sergiu Lucaș,

reprezentat de avocatul Artur Lungu.

Conform avizului de recepție anexat la materialele cauzei, Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași, a recepționat copia cererii de revizuire depuse de Sergiu

Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu la 06 aprilie 2022 (f.d.167, Vol.II), însă până

la data stabilită pentru examinarea acesteia, nu a depus referință, în care să-și expună

opinia pe marginea argumentelor invocate. Iar, plicul cu copia cererii de revizuire depuse

de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu, expediat în adresa lui Vasile

Bobea, a parvenit cu mențiunea „Necunoscut” (f.d.168, Vol.II).

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

7

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces,

aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul judiciar

a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire

au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor

judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a

cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda,

19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä

vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

Potrivit art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează cererea

de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: încheierea de

respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă;

În corespundere cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu a întemeiat cererea de revizuire

în baza art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, anexând la cererea de revizuire copiile

unor înscrisuri, și anume: actului de control nr. 115734 din 30 iunie 2017, cu anexa nr. 1,

cererii adresate Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, acțiunii în contencios

administrativ, informației de pe portalul instanțelor de judecată, cererii din 26 iulie 2021,

răspunsului Institutului de Cercetare și Amenajări Silvice, cererii adresate Universității

Agrare de Stat din Moldova și a răspunsului acesteia din 24 noiembrie 2021

(f.d.96-108, Vol. II).

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la prevederile art. 449 lit. b)

din Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în cererea de revizuire

depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu împotriva deciziei din

05 februarie 2020 nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor

prevederi legale.

Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe

sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Or, Actul Inspecției Ecologice Călărași nr. 115724 al inspectării îndeplinirii

cerințelor privind protecția mediului și folosirii raționale a resurselor naturale, cu anexa

nr. 1, a fost emisă la 30 iunie 2017 (f.d.152-153, Vol. II), adică anterior pronunțării

deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire se solicită, iar

revizuentul nu a prezentat probe ce ar demonstra cu certitudine că nu a cunoscut despre

existența acestuia și că a întreprins toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele

esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

8

Mai mult, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu s-a adresat cu cerere

Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași pentru ai fi eliberate copiile

înscrisurilor, în opinia sa relevante examinării juste a cauzei, inclusiv a actului de control

nr. 115734 din 30 iunie 2017, cu anexa nr. 1, abia la 08 decembrie 2020, adică ulterior

pronunțării deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire

se solicită, deși înscrisul nominalizat este anexat la materialele cauzei, respectiv acesta a

fost studiat și luat în considerare la adoptarea soluției de către instanța de recurs

(f.d.225-228, Vol.I).

De asemenea, instanța de revizuire relevă că răspunsurile Institutului de Cercetări și

Amenajări Silvice nr. 01-81/367, în care este indicat că marja de eroare la Revizia

cioatelor în parchete potrivit Normelor tehnice privind delimitarea și inventarierea

parchetelor, Ordinului Agenției „Moldsilva” nr. 159 din 30 mai 2016 „Cu privire la

aprobarea Instrucțiunii cu privire la efectuarea reviziilor și controlul operativ în fondul

forestier proprietate publică a statului " se încadrează în limitele stabilite pentru evaluarea

analitică/vizuală de până la + 30%, deoarece precizia modelării matematice a formei și

volumului fusului arborilor pe cioată în cazul arborilor din arborete cu consistența

scăzută, degradate, proveniți din lăstari este extrem de vulnerabilă. Reviziile de fond

(controlul tăierilor ilicite), sunt efectuate în conformitate cu Instrucțiunea privind

controlul operativ în fondul forestier proprietate publică a statului, aprobată prin Ordinul

Agenției „Moldsilva” nr. 159 din 30.05.2016 „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii cu

privire la efectuarea reviziilor și controlul operativ în fondul forestier proprietate publică

a statului ” și al Universității Agrare de Stat din Moldova nr.156, potrivit căruia volumul

masei lemnoase diminuat, reieșind din Tabelul 1, anexă la actul de control nr. 115724 din

30 iunie 2017 ce reflectă rezultatele inventarierii cioatelor de arbori exploatați nu se

încadrează în marja de + 30% cât prevede Ordinul Agenției Moldsilva nr. 159 din

30 mai 2016, 10 parchete. Depășirea masei lemnoase peste +30% constituie 80,1 m3, au

fost emise la 26 iulie 2021 și respectiv 24 noiembrie 2021, la cererile depuse de Sergiu

Lucaș la data de 26 iulie 2021 și 30 septembrie 2021, adică ulterior pronunțarii deciziei

din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire se solicită.

Astfel, se atestă că Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu nu a prezentat

probe ce ar demonstra cu certitudine că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei, în condițiile în

care s-a adresat Institutului de Cercetări și Amenajări Silvice la 26 iulie 2021, solicitând

eliberarea copiei Ordinul nr. 159 din 30 mai 2016 „Cu privire la aprobarea Instrucțiunii

cu privire la efectuarea reviziilor și controlul operativ în fondul forestier proprietate

publică a statului” și confirmarea legitimității marjei de eroare la revizia cioatelor în

parchete potrivit Normelor tehnice privind delimitarea și inventarierea parchetelor,

precum și Universității Agrare de Stat din Moldova la data de 30 septembrie 2021 cu

solicitarea stabilirii volumului masei lemnoase diminuat, reieșind din Tabelul nr.1, anexă

la actul de control nr. 115724 din 30 iunie 2017 ce reflectă rezultatele inventarierii

cioatelor de arbori exploatați, adică ulterior pronunțării deciziei din 05 februarie 2020 a

Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire se solicită.

De altfel, instanța de revizuire menționează că Sergiu Lucaș și reprezentatul său au

participat la judecarea cauzei și în conformitate cu art. 56 alin.(1) și art. 118 alin. (1)

Codul de procedură civilă, au avut posibilitatea să reclame probe, să formuleze cereri și

să prezinte instanței de judecată dovezile de care dispun.

9

Prin urmare, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor

critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuentul

exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 05 februarie 2020 a

Curții Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul declarat de Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași, reprezentată de avocatul Eugeniu Tetelea, s-a casat decizia

din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din

25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț,

împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu Vasile

Bobea, cu privire la anularea ordinelor angajatorului, restabilirea în funcție și încasarea

despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și a cheltuielilor de

judecată (f.d.73-84, Vol.II).

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate,

iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra

României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Prin urmare, Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că admiterea cererii de revizuire depusă de Sergiu Lucaș,

reprezentat de avocatul Artur Lungu împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție în condițiile în care a fost formulată ar încălca principiul securității

raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că

dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea

principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere

10

ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate

de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Artur Lungu în cererea de revizuire depusă

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și

de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sergiu Lucaș,

reprezentat de avocatul Artur Lungu împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț, împotriva Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu Vasile Bobea, cu privire la anularea ordinelor

angajatorului, restabilirea în funcție și încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

judecătorii Ala Cobăneanu

Aliona Miron

Nicolae Craiu

Nina Vascan

11