2rh-48/20 — anularea ordinelor angajatorului, restabilirea in functie, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la munca si cimpensarea cheltuielilor de judecata

2rh-48/20 — anularea ordinelor angajatorului, restabilirea in functie, incasarea despagubirii pentru absenta fortata de la munca si cimpensarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2rh-48/20

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: Gr. Dașchevici, A. Danilov și A. Panov)

Instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud: T. Chișca-Doneva, M. Ghervas, Sv. Moldovan,

N. Craiu, N. Vascan)

Î N C H E I E R E

17 iunie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând, fără înștiințarea participanților la proces, cererea de revizuire depusă de

Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Marcela Mariț,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat

de avocatul Marcela Mariț, împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași,

intervenient accesoriu Vasile Bobea, cu privire la anularea ordinelor angajatorului,

restabilirea în funcție și încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată

de la muncă și a cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție, prin care s-a

admis recursul declarat de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, reprezentată

de avocatul Eugeniu Tetelea, s-a casat decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel

Chișinău și s-a menținut hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul

Central,

c o n s t a t ă:

La 02 ianuarie 2018, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași

cu privire la anularea ordinului nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la rezultatele

controlului calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în cadrul ocolului

silvic Călărași”, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, și a ordinului

nr. 84-c din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea contractului individual de

muncă”, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, restabilirea în funcția

de șef al ocolului silvic Călărași în cadrul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură

Călărași, și încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă

și a cheltuielilor de judecată (f.d. 1-8, vol. I).

În motivarea acțiunii, reclamantul Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela

Mariț, a relatat că la 01 noiembrie 2017, angajatorul reclamantului, Întreprinderea de Stat

1

pentru Silvicultură Călărași, a emis ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire

la rezultatele controlului calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în

cadrul ocolului silvic Călărași”.

Reclamantul a indicat că după cum rezultă din ordinul nr. 197-p din

01 noiembrie 2017, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, controlul

menționat a fost efectuat în temeiul informației nr. 11306 din 25 octombrie 2017 privind

inspectarea îndeplinirii cerințelor referitoare la protecția mediului și folosirea rațională a

resurselor naturale în perioada lunilor iunie-august 2017, parvenite de la Procuratura

Anticorupție.

Reclamantul a susținut că în ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017, emis de

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, este indicat că prin actul Inspecției

Ecologice Călărași nr. 115724 privind rezultatele controlului, s-a constatat că în 17 dintre

cele 37 parchete supuse controlului, masa lemnoasă a fost diminuată în întregime cu un

volum de 274 m3, fiind cauzat un prejudiciu material în sumă de 244 848 lei, pornind de

la prevederile normelor tehnice ce țin de delimitarea și inventarierea parchetelor.

Reclamantul a declarat că după cum rezultă din ordinul nr. 197-p din

01 noiembrie 2017, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași,

responsabilitatea de calitatea lucrărilor de evaluare și calitatea materialelor primare la

nivel de ocol silvic este atribuită șefului ocolului silvic, conform pct. 3) din ordinul nr.123

din 23 aprilie 2015 „Despre punerea în valoare a masei lemnoase”.

Reclamantul a afirmat că în ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017, emis de

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, este indicat că reclamantul, deținând

funcția de șef al ocolului silvic Călărași în cadrul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură

Călărași, nu a efectuat controlul calității inventarierii arborilor și nu a efectuat nicio

inventariere de control, care să reflecte calitatea inventarierii arborilor din ocolul silvic

Călărași.

Reclamantul a menționat că după cum rezultă din ordinul nr. 197-p din

01 noiembrie 2017, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași,

reclamantul ar fi prezentat Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași actul de

control al lucrărilor respective pentru toate parchetele evaluate, fără depistarea diminuării

masei lemnoase cu un volum de 274 m3 și a cauzării prejudiciului material în sumă de

244 848 lei.

Astfel, reclamantul a relevat că în ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017, emis de

Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, este invocată încălcarea de către

reclamant a prevederilor pct. 1.4, 2.7, 2.11 și 4.1 din Instrucțiunea de funcție a șefului

ocolului silvic din Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, aprobată prin

Ordinul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași nr. 01-p din 02 ianuarie 2013.

Reclamantul a notat că potrivit pct. 1 din ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017,

emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, s-a decis eliberarea

reclamantului din funcție în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) și 2111 lit.h) din Codul muncii.

Reclamantul a evidențiat că în baza ordinului nr. 84-c din 01 noiembrie 2017 „Cu

privire la desfacerea contractului individual de muncă”, emis de Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași, contractul individual de muncă al reclamantului a fost

desfăcut în temeiul art. 86 alin. (1) lit. p) din Codul muncii.

Reclamantul a punctat că s-a aflat în concediu medical în perioada

09 decembrie 2016 – 02 iunie 2017, iar încălcările pentru care a fost sancționat au fost

comise în perioada lunilor ianuarie-martie 2017.

2

Astfel, reclamantul a evidențiat că în perioada aflării sale în concediu medical,

responsabilitatea de calitatea lucrărilor de evaluare și calitatea materialelor primare la

nivel de ocol silvic a fost atribuită șefului adjunct al ocolului silvic, și anume lui Gheorghe

Antoci.

În context, reclamantul a subliniat că îndeplinirea de către Gheorghe Antoci a

atribuțiilor șefului ocolului silvic în perioada de referință se confirmă prin ordinul

nr. 203-p din 12 decembrie 2016, emis de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură

Călărași.

În continuare, reclamantul a invocat că în contradicție cu prevederile art. 208 alin.(1)

din Codul muncii, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași nu i-a prezentat

informația nr. 11306 din 25 octombrie 2017, parvenită de la Procuratura Anticorupție,

rezultatele controlului ce a avut loc în perioada lunilor iunie-august 2017 și actul

Inspecției Ecologice Călărași nr. 115724 privind rezultatele controlului, pentru ca

reclamantul să poată prezenta o explicație scrisă.

De asemenea, reclamantul a reliefat că în situația invocării de către Întreprinderea

de Stat pentru Silvicultură Călărași a prevederilor art. 86 alin. (1) lit.p) din Codul muncii,

aceasta urma să organizeze o anchetă de serviciu, conform prevederilor art. 208 alin. (2)

din Codul muncii.

Prin încheierea din 23 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost

atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Vasilea Bobea, șeful ocolului silvic

Călărași (f.d. 129, vol. I).

Prin hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Lucaș

împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu Vasile

Bobea, cu privire la anularea ordinului nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 și a ordinului

nr.84-c din 01 noiembrie 2017, restabilirea în funcția deținută anterior și încasarea

salariului pentru perioada lipsei forțate de la muncă și a cheltuielilor de judecată

(f.d. 164-169, vol. I).

La 06 noiembrie 2018, Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț, a

declarat, prin intermediul oficiului poștal, apel împotriva hotărârii din 25 octombrie 2018

a Judecătoriei Strășeni, sediul Central (f.d. 155-156; 162, vol. I).

Prin decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț. A fost casată hotărârea

din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, și emisă o nouă hotărâre,

prin care a fost admisă cererea de chemare în judecată înaintată de Sergiu Lucaș. S-a

anulat ordinul nr. 197-p din 01 noiembrie 2017 „Cu privire la rezultatele controlului

calității lucrărilor de punere în valoare a masei lemnoase în cadrul ocolului silvic

Călărași”, în partea ce se referă la Sergiu Lucaș. S-a anulat ordinul nr. 84-c din

01 noiembrie 2017 „Cu privire la desfacerea contractului individual de muncă”. S-a

restabilit Sergiu Lucaș în funcția de șef al ocolului silvic Călărași la Întreprinderea de Stat

pentru Silvicultură Călărași începând cu data de 01 noiembrie 2017, hotărâre ce se

execută imediat. S-a încasat în beneficiul lui Sergiu Lucaș, din contul Întreprinderii de

Stat pentru Silvicultură Călărași, salariul și sporurile salariale pentru toată perioada

absenței forțate de la muncă în sumă de 203 840 lei. S-a încasat în beneficiul statului, din

contul Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, taxa de stat în sumă de

6 115, 2 lei (f.d. 17-23, vol. II).

La 15 noiembrie 2019, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași,

3

reprezentată de avocatul Eugeniu Tetelea, a declarat recurs împotriva deciziei din

12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea acesteia și menținerea

hotărârii din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central

(f.d. 33-36, vol. II).

Prin decizia din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a admis recursul

declarat de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, reprezentată de avocatul

Eugeniu Tetelea.

S-a casat decizia din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut

hotărârea din 25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în cauza civilă la

cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela

Mariț, împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu

Vasile Bobea, cu privire la anularea ordinelor angajatorului, restabilirea în funcție și

încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și a

cheltuielilor de judecată (f.d.73-84, Vol.II).

La 25 martie 2020 Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Marcela Mariț a depus

cerere de revizuire împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție,

prin care a solicitat admiterea cererii de revizuire și casarea deciziei instanței de recurs.

Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Marcela Mariț a înaintat cererea de revizuire

în baza dispozițiilor art. 448 alin (2), art. 449 lit. b), art. 450 lit. b), art. 451, 453 lit. b),

Codul de procedură civilă.

În motivarea cererii de revizuire, revizuentul Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul

Marcela Mariț, a susținut că prima instanță și instanța de recurs au pus la baza hotărârii

conținutul Informației Procuraturii Anticorupție nr. 11306 din 25 octombrie 2017

„Privind inspectarea îndeplinirii cerințelor cu privire la protecția mediului și folosirii

raționale a resurselor naturale, întocmită în temeiul actului Inspecției Ecologice Călărași

nr. 115724 din 30 iunie 2017, prin care s-ar fi constatat cauzarea Întreprinderii de Stat

pentru Silvicultură Călărași, a prejudiciului material în sumă de 244848 de lei. Pe acest

fapt a fost pornită cauza penală nr.2017550007 în privința revizuentului Sergiu Lucaș, în

temeiul art. 191 alin.(5) Codul penal.

Revizuientul a menționat că prezenta cauză penală a și stat la baza emiterii ordinului

nr.197- p din 01 noiembrie 2017. Or, conform ordinului contestat pentru încălcarea gravă

a disciplinei muncii, care rezultă din informația nr. 11306 din 25 octombrie 2017

întocmită de Procuratura Anticorupție, privind cauzarea unui prejudiciu material în sumă

de 244848 lei, Lucaș Sergiu a fost eliberat din funcția de Șef al Ocolului Silvic Călărași,

în temeiul art.86 alin.(1) lit. p) Codul muncii, adică desfacerea din inițiativa angajatorului

a contractului individual de muncă pe durată determinată din motivul încălcării grave,

chiar și o singură dată, a obligațiilor de muncă.

Revizuientul a precizat că la 03 martie 2020 în adresa CA "Marcela Mariț” a parvenit

informația despre faptul că la data de 14 ianuarie 2019 de către Procuratura Anticorupție,

a fost emisă ordonanța de scoatere de sub urmărire penală a cet. Lucaș Sergiu lacub în

cauza penală nr.xxxxxx, pe faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art.191 alin.(5)

Codul penal, în temeiul art.275 pct.3) Codul de procedură penală, deoarece fapta nu

întrunește elementele infracțiunii.

4

Astfel, revizuientul a menționat că pe perioada de examinare a cauzelor civile în

instanțele naționale nici el și nici apărătorul său nu au dispus de informația respectivă, ori

de câte ori apela organul de urmărire penală, i se comunica că nu a fost luată o decizie pe

cauza dată.

Revizuientul a indicat că în acest sens au fost depuse interpelări, însă abia la

03 martie 2020 i-a fost adusă la cunoștință decizia, precum și ordonanță privind scoaterea

de sub urmărire penală.

Așadar, Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Marcela Mariț consideră că cele

relatate constituie circumstanțe esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi

cunoscute revizuientului la momentul judecării cauzei și constituie temei de înaintare a

cererii de revizuire în baza art. 449, lit b) Codul de procedură civilă.

Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Marcela Mariț a relevat că conform art.450

lit.b) Codul de procedură civilă, cererea de revuzuire se depune în termen de 3 luni din

ziua în care persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale

ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5

ani de la data rămânerii irevocabile a hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut

la art.449 lit.b).

Pentru prezenta cerere de revizuire, termenul de 3 luni urmează a fi calculat din data

de 03 martie 2020, adică din data eliberării informației nr.2843, deoarece anume din

această dată, revizuientul, Sergiu Lucaș a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele

esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu i-au putut fi cunoscute anterior.

Luând în considerare cele relatate, Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Marcela

Mariț a concluzionat că cererea de revizuire urmează a fi admisă, soluție ce nu va încălca

principiul securității raporturilor juridice.

La 26 mai 2020 Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură Călărași, reprezentată de

avocatul Eugeniu Tetelea a depus referință la cererea de revizuire, prin care a solicitat

respingerea acesteia ca fiind inadmisibilă.

Studiind cererea de revizuire în raport cu materialele cauzei, Colegiul Civil,

Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind inadmisiblă, din următoarele motive.

În conformitate cu art.452 alin.(11) Codul de procedură civilă, dacă examinarea

cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a instanței de apel,

ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces. Dacă instanța care

examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența participanților la proces,

aceasta dispune înștiințarea lor.

Revizuirea s-a examinat fără înștiințarea participanților la proces, însă data și ora

ședinței a fost plasată pe pagina web a Curții Supreme de Justiție. Astfel, Colegiul judiciar

a decis inoportună invitarea acestora, întrucât argumentele expuse în cererea de revizuire

au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței controlul actelor

judecătorești contestate. Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a

cauzei sale (a se vedea, mutatis mutandis, Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda,

19 aprilie 2007, parag. 72 – 75, Eriksson vs Suedia, 12 aprilie 2012, parag. 66, 72, Pönkä

vs Estonia, 8 noiembrie 2016, parag. 33 – 34).

5

Conform cu art.453 alin.(1) lit. a) Codul de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind

inadmisibilă.

În corespundere cu art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care au devenit cunoscute unele circumstanțe sau fapte esențiale ale cauzei care

nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuientului, dacă acesta dovedește că a întreprins

toate măsurile pentru a afla circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării

anterioare a cauzei.

În conformitate cu art.451 alin.(1) Codul de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune în scris de persoanele menționate la art.447, indicîndu-se în mod obligatoriu

temeiurile consemnate la art.449 și anexîndu-se probele ce le confirmă.

Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Marcela Mariț a întemeiat cererea de revizuire

în baza art. 449 lit. b) Codul de procedură civilă, anexând la cererea de revizuire copia

informației nr. 2843 din 03 martie 2020 și copia ordonanței Procuraturii Anticorupție din

14 ianuarie 2019, prin care s-a scos de sub urmărirea penală cet. Sergiu Lucaș, din motiv

că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de art.191 Codul penal

(f.d.96-108, Vol. II).

Verificând temeinicia motivelor de revizuire raportate la art. 449 lit. b) din Codul de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție conchide că temeiurile invocate în cererea de revizuire depusă de

Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Marcela Mariț împotriva deciziei din

05 februarie 2020 nu sunt concludente și rezidă din interpretarea greșită a acestor

prevederi legale.

Înscrisurile prezentate în susținerea cererii de revizuire nu constituie circumstanțe

sau fapte esențiale ale cauzei care nu au fost și nu au putut fi cunoscute revizuentului.

Or, ordonanța Procuraturii Anticorupție, prin care s-a scos de sub urmărirea penală

cet. Sergiu Lucaș, din motiv că fapta nu întrunește elementele infracțiunii prevăzute de

art.191 Codul penal, a fost emisă la 14 ianuarie 2019 (f.d.96-108, Vol. II), adică anterior

pronunțarii deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire

se solicită, iar revizuentul nu a prezentat probe ce ar demonstra cu certitudine că nu a

cunoscut despre existența acesteia și că a întreprins toate măsurile pentru a afla

circumstanțele și faptele esențiale în timpul judecării anterioare a cauzei.

Astfel, cele invocate în cererea de revizuire nu sunt circumstanțe sau fapte esențiale

ale cauzei și acestea nu pot servi temei pentru redeschiderea procesului.

Revizuentul Sergiu Lucaș și reprezentatul său au participat la judecarea cauzei și în

conformitate cu art. 56 alin.(1) și art. 118 alin. (1) Codul de procedură civilă, au avut

posibilitatea să reclame probe, să formuleze cereri și să prezinte instanței de judecată

dovezile de care dispun.

Mai mult, temeiul care a stat la baza sancționării disciplinare a lui Sergiu Lucaș a

fost Actul nr. 115724 al inspectării îndeplinirii cerințelor privind protecția mediului și

folosirii raționale a resurselor naturale din 30 iunie 2017, care nu a fost contestat de către

revizuent, dar nu faptul intentării dosarului penal, nu aflarea lui în curs de urmărire penală

și nici actele emise de procuror pe dosarul penal.

Prin urmare, aspectele invocate în cererea de revizuire reflectă caracterul unor

critici, prin care se urmărește retractarea unui act de dispoziție judecătoresc, revizuentul

exprimându-și nemulțumirea față de soluția conținută în decizia din 05 februarie 2020 a

Curții Supreme de Justiție, prin care s-a admis recursul declarat de Întreprinderea de Stat

6

pentru Silvicultură Călărași, reprezentată de avocatul Eugeniu Tetelea, s-a casat decizia

din 12 septembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău și s-a menținut hotărârea din

25 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în cauza civilă la cererea de

chemare în judecată depusă de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț,

împotriva Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu Vasile

Bobea, cu privire la anularea ordinelor angajatorului, restabilirea în funcție și încasarea

despăgubirii pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă și a cheltuielilor de

judecată (f.d.73-84, Vol.II).

Revizuirea este o cale de atac de retractare și nu de reformare a hotărârii contestate,

iar retractarea neîntemeiată a hotărârii contestate duce la încălcarea principiului stabilității

raporturilor juridice, care înseamnă că soluția definitivă a oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată fără motive legale.

De aceea, legea admite revizuirea numai în cazuri strict determinate, iar competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Pornind de la jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, unul din aspectele

fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității raporturilor juridice,

care cere printre altele, că atunci cînd instanțele judecătorești dau o apreciere finală unei

chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție (cazul Brumărescu contra

României).

Principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești cere ca nici o parte să

nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul

de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Competența instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a

corecta erorile judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare.

Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii

diferite cu privire la aceiași chestiune nu este un temei de reexaminare.

O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci cînd este necesară,

datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (cazul Roșca contra Moldovei).

Prin urmare, instanța de recurs relevă că admiterea cererii de revizuire depusă de

Sergiu Lucaș reprezentat de avocatul Marcela Mariț împotriva deciziei din

05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție în condițiile în care a fost formulată ar

încălca principiul securității raporturilor juridice și ar duce inevitabil la violarea art.6 §1

din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor și Libertăților Fundamentale ale

Omului.

În jurisprudența sa constantă, Curtea Europeană cu mai multe ocazii a menționat că

dreptul la o instanță, garantat de articolul 6§1 din Convenție, presupune respectarea

principiului preeminenței dreptului.

Unul din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul

securității raporturilor juridice, care cere ca, atunci când instanțele judecătorești dau o

apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în discuție

(Brumărescu v. România, [GC], nr.28342/95, §61, ECHR 1999-VII). Acest principiu cere

ca nicio parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și

obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei.

Reieșind din considerentele menționate și având în vedere că argumentele invocate

de Sergiu Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț în cererea de revizuire depusă

împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții Supreme de Justiție nu se încadrează în

7

temeiurile prevăzute la art. 449 Codul de procedură civilă, Colegiul Civil, Comercial și

de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

respinge cererea de revizuire ca fiind inadmisibilă.

În conformitate cu art. 270, art. 453 alin. (1) lit. a) Codul de procedură civilă,

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Sergiu Lucaș,

reprezentat de avocatul Marcela Mariț împotriva deciziei din 05 februarie 2020 a Curții

Supreme de Justiție, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Sergiu

Lucaș, reprezentat de avocatul Marcela Mariț, împotriva Întreprinderii de Stat pentru

Silvicultură Călărași, intervenient accesoriu Vasile Bobea, cu privire la anularea ordinelor

angajatorului, restabilirea în funcție și încasarea despăgubirii pentru întreaga perioadă de

absență forțată de la muncă și a cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței, Tamara Chișca-Doneva

judecătorul

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Nicolae Craiu

Nina Vascan

8