3ra-929/23 — cu privire la obligarea emiterii actului administrativ

Dosarul nr.3ra-929/23 2-23020930-01-3ra-11092023 Instanța de fond: Curtea de Apel Comrat – A. Mironov, D. Fujenco, Ț. Starciuc ÎNCHEIERE 05 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului declarat de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, în cauza de contencios administrativ, intentată la acțiunea depusă de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat împotriva Comitetului Executiv UTA Găgăuzia privind obligarea emiterii actului prin care hotărârea nr. 11/11 din 28 aprilie 2022 să fie adusă în conformitate cu pct.3 al Comisiei Situații Excepționale nr.5 din 02 martie 2022, împotriva hotărârii din data de 29 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea înaintată de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, constată: La 09 februarie 2023 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus acțiune împotriva Comitetului Executiv UTA Găgăuzia, prin care a solicitat obligarea emiterii actului prin care hotărârea nr. 11/11 din 28 aprilie 2022 cu privire la introducerea modificărilor în anexa nr.1 la Hotărârea Comitetului Executiv al Găgăuziei privind Comisia pentru Situații Excepționale a Găgăuziei nr. 11/8 din 01 august 2011,

să fie adusă în conformitate cu pct.3 al Comisiei Situații Excepționale nr.5 din 02 martie 2022. În motivarea acțiunii a invocat că reieșind din activitatea funcțională Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, conform art. 64 și art. 68 din Legea nr. 436- XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, exercitând controlul asupra legalității actelor administrative adoptate de Comitetului Executiv al Găgăuziei a constatat ilegalitatea hotărârea nr. 11/11 din 28 aprilie 2022 cu privire la introducerea modificărilor în anexa nr.1 la Hotărârea Comitetului Executiv al Găgăuziei privind Comisia pentru Situații Excepționale a Găgăuziei nr. 11/8 din 01 august 2011. Prin hotărârea nr. 11/11 din 28 aprilie 2022 Comitetul Executiv al Găgăuziei a dispus completarea secțiunii „membrii Comisiei pentru Situații Excepționale a Găgăuziei” cu următorul conținut „Cazanji Ghennadi-șeful Oficiului Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat”.

1 Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a expediat în adresa Comitetului Executiv al Găgăuziei notificare privind ilegalitatea hotărârii, însă nu a recepționat un răspuns cu privire la examinarea notificării. Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a susținut că hotărârea nr. 11/11 din 28 aprilie 2022 a Comitetului Executiv al Găgăuziei urmează să fie adusă în conformitate cu pct.3 al Comisiei Situații Excepționale nr.5 din 02 martie 2022, care prevede că reprezentantul Guvernului în teritoriu și/sau adjuncții acestora vor fi, în mod obligatoriu, membri și vicepreședinți ai Comisiilor pentru Situații Excepționale ale Autorităților Administrației Publice Locale, cu drept de a convoca ședința acesteia.

Curtea de Apel Comrat prin hotărârea din 29 iunie 2023 a respins ca neîntemeiată acțiunea formulată de Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat. (f.d. 63, 65-70) Împotriva hotărârii Curții de Apel Comrat, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat a depus recurs nemotivat, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei Curții de Apel Comrat și emiterea unei noi decizii. (f.d.76) Studiind recursul depus de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, în raport cu materialele cauzei, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. Conform art. 246, alin. (1) și (2), lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă. În conformitate cu art. 244 din Codul administrativ hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Conform art. 233, alin. (1) din Codul administrativ cererea de apel trebuie să conțină datele prevăzute la art.211 alin.(1) lit. a)–d) și să indice hotărârea care se contestă cu apel.

În corespundere cu articolul 211, alin. (1) din Codul administrativ, în cererea de chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul acesteia; e) pretențiile reclamantului; f) circumstanțele de fapt și de drept pe care reclamantul își întemeiază pretenția; g) enumerarea tuturor 2 probelor pe care reclamantul le deține și le poate prezenta; h) datele despre respectarea procedurii prealabile, dacă o astfel de procedură este prevăzută de lege.

Sub aspectul dat completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură să facă vizibile ilegalitatea hotărârii contestate. În speță, însă, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, nu s-a conformat prevederilor legale și a formulat cererea de recurs, fără a evidenția memoriul ilegalității și netemeiniciei hotărârii recurată, limitându-se la manifestarea dezacordului față de soluția pronunțată de instanța inferioară. Curtea de Apel Comrat ca instanța de fond a emis hotărârea contestată la 29 iunie 2023, care prin prisma art. 244 din Codul administrativ poate fi contestate cu recurs.

Conform art. 232, în colaborare cu art. 245, alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la momentul depunerii recursului, motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Din materialele dosarului rezultă că hotărârea motivată a Curții de Apel Comrat a fost notificată Oficiului teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, la 28 iulie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepții anexat la fila dosarului 79. Astfel, coroborând normele legale precitate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că în condițiile speței, termenul de procedură de 30 zile instituit de legiuitor pentru depunerea motivării recursului a început pentru Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat la 29 iulie 2023, deci data limită de depunere a recursului fiind ziua de 28 august 2023, ora 24:00.

În termenul stabilit de lege Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat nu au depus la Curtea Supremă de Justiție motivarea recursului. Această circumstanță face imposibilă exercitarea controlului judiciar de către instanța învestită cu soluționarea căii de atac. Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat de instanța inferioară, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat un act judecătoresc neîntemeiat.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței inferioare, cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează.

Mai mult nici pană în ziua examinării admisibilității recursului, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat nu a întreprins nicio măsură în vederea depunerii motivării recursului, deși, hotărârea motivată a Curții de Apel Comrat din data de 29 iunie 2023 i-a fost notificată la 28 iulie 2023. Circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului, deoarece Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, fiind interesat în soarta soluționării prezentului recurs, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja dreptul său de acces la instanță, prin depunerea unui recurs motivat, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, în caz contrar intervenind uno ictu aplicarea, cu titlu de sancțiune procedurală, declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246, alin. (1), lit. e) din Codul administrativ.

3 Sub acest aspect este imperios că certitudinea legală impusă regulilor procedurii în contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale precitate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că la depunerea recursului împotriva hotărârii din 29 iunie 2023 a Curții de Apel Comrat, Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile articolului 245, alin. (2) din Codul administrativ, în vigoare la data depunerii recursului.

Din considerentele menționate și având în vedere că Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat nu a respectat prevederile 245, alin. (2), în vigoare la data depunerii recursului, coroborat cu art. 233, alin. (1) și art. 211, alin. (1) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că cererea de recurs depusă de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat este inadmisibilă. Conform art. 230 și art. 246, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de către Oficiul teritorial Comrat al Cancelariei de Stat se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele, judecător Stela Procopciuc judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 4