2ra-1401/23 — încasarea primei de asigurarea obligatorie de asistentă medicală

2ra-1401/23 — încasarea primei de asigurarea obligatorie de asistentă medicală (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1401/23

2-21192257-01-2ra-08092023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă)

Î N C H E I E R E

05 iunie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Pîrlițanu Nadejda,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția

Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină împotriva

Nadejdei Pîrlițanu cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de

asistență medicală și penalității,

împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins apelul declarat de Pîrlițanu Nadejda și s-a menținut hotărârea din

23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și încheierea din

09 noiembrie a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 30 decembrie 2021, Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei

Pîrlițanu cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență

medicală și penalității.

În motivarea acțiunii, Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină a indicat că, potrivit prevederilor Legii nr.1585 din

27 februarie 1998, asigurarea obligatorie de asistență medicală are un caracter

obligatoriu pentru toți cetățenii Republicii Moldova, obligativitatea asigurării este

expres stabilită ca principiu în art.5 al.(1) lit. d) din Legea nr.1585/1998 pe baza

căreia se organizează și funcționează sistemul de asigurări obligatorii de asistență

medică și potrivit căruia persoanele fizice și juridice au obligația de a participa la

sistemul asigurări obligatorii de asistență medicală. Neexecutarea obligațiunii de

achitare a primei de asigurare în termen, atrage după sine aplicarea sancțiunilor

pecuniare față de persoanele care nu și-au onorat obligațiunea.

Reclamantul a relevat că legiuitorul distinge două categorii de plătitori

enunțate în Anexele 1 și 2 ale Legii nr. 1593-XV din 26.12.2002.

Anexa 2 la Legea nr.1593/2002 enumeră categoriile de plătitori ai primei

de asigurare obligatorie de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă

fixă, persoane fizice neangajate cu domiciliul în Republica Moldova, care se

1

asigură în mod individual, la pct.2 fiind enumerați expres: mediatorii, notarii,

avocații, executorii judecătorești, experți judiciari care activează în cadrul unui

birou de expertiză, interpreții, traducătorii și administratorii autorizați, indiferent

de forma juridică de organizare a activității, neangajați, care au obținut atestat,

licență sau autorizație în mod stabilit de lege.

Acestor categorii de asigurați le revine obligația de achitare a primei de

asigurare în sumă fixă, până la data de 31 martie a anului de gestiune. Respectiv

pentru persoanele care se asigură în mod individual, statutul de persoană asigurată

se acordă de la achitarea primei și se suspendă la 31 decembrie a anului respectiv

de gestiune.

A menționat că, potrivit art.14 al.(1) din Legea nr.1585/1998 și art.30 al.(1)

din Legea nr.1593/2002, neachitarea primei de asigurare obligatorie de asistență

medicală până la data stabilită în art. 22 al.(1) al Legii nr.1593/2002, atrage după

sine achitarea unei penalități, stabilite în mărime de 0,1% din suma primei pentru

fiecare zi de întârziere a plății.

În temeiul Legii nr.1593/2002, termenul de prescripție extinctivă pentru

stingerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, a penalității

aferente acestora este de trei ani.

Potrivit informației plasate pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat,

Pîrlițanu Nadejda, fondatorul Cabinetului Avocatului „Pîrlițanu Nadejda”,

figurează cu statut activ.

La fel, conform listei avocaților ce au dreptul de a exercita profesia

de avocat pentru anul 2019, 2020, 2021 de pe site-ul oficial al Uniunii

Avocaților, pârâta figurează ca avocat cu drept de exercitare a profesiei pentru

perioada 2019-2021.

Iar conform datelor din Sistemul Informațional Automatizat, Pîrlițanu

Nadejda nu și-a onorat obligația prevăzută de legislația în vigoare de a achita

prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în termenul legal stabilit,

astfel înregistrând datorie la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală

pentru anii 2019-2021 în sumă totală de 15 481,75 de lei, compusă din prima de

asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 4 056 de lei x 3 ani =

12 168 de lei și penalitatea aferentă în sumă de 3 313,75 de lei.

La 26 mai 2021, în adresa Nadejdei Pîrlițanu Nadejda a fost expediată o

notificare, prin care s-a solicitat achitarea datoriei pentru perioada vizată,

însă notificarea a fost returnată cu mențiunea ,,nereclamat”.

Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină

a solicitat încasarea de la Pîrlițanu Nadejda a sumei de 12 168 de lei,

cu titlu de primă de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anii

2019-2021 și suma de 12 168 de lei cu titlu de penalitate în mărime de 0,1% din

suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere – care la momentul depunerii cererii

constituie suma de 3 313,75 lei.

Prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

s-a respins cererea Nadejdei Pîrlițanu cu privire la aplicarea excepției de

tardivitate (f. d. 63-65).

2

Prin hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Teritorială Nord a

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (f. d. 75-80).

S-a încasat de la Pîrlițanu Nadejda în beneficiul Agenției Teritoriale Nord a

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină prima de asigurare obligatorie de

asistență medicală pentru anul 2019-2021 în sumă de 12 168 de lei și penalitatea

aferentă în sumă de 3 313,75 de lei.

S-a încasat de la Pîrlițanu Nadejda în beneficiul statului taxa de stat de a

cărei plată reclamantul a fost scutit în sumă de 464,45 de lei și cheltuielile aferente

judecării cauzei suportate de instanța judecătorească în sumă de 33,85 de lei.

Prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul

declarat de Pîrlițanu Nadejda și s-a menținut hotărârea din 23 noiembrie 2022 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central și încheierea din 09 noiembrie a Judecătoriei

Bălți, sediul Central.

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că din

conținutul pretențiilor formulate de Compania Națională de Asigurări

în Medicină, Agenția Teritorială Nord împotriva Nadejdei Pîrlițanu, rezultă

neexecutarea obligațiunilor de achitare a primei de asigurare obligatorie de

asistență medicală pentru anii 2019-2021, ce reiese din Legea cu privire la

asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Instanța de apel a reținut că, Pîrlițanu Nadejda a solicitat aplicarea excepției

de tardivitate a acțiunii pentru perioada anilor 2019-2020, recunoscând necesitatea

achitării sumei de 4056 lei cu titlu de primă de asigurare pentru perioada anului

2021.

În sensul aplicării excepției de tardivitate aceasta a invocat prevederile art. 5

și art. 6 alin. 4 lit. f) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență

medicală.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 391 alin. 1 din Codul civil,

termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării

unei acțiuni în instanță de judecată dreptul încălcat este de 3 ani.

Iar, conform art. 17 alin. 4 din Legea cu privire la mărimea, modul și

termenul de achitare a primei de asigurare obligatorii de asistență medicală,

termenul de prescripție extinctivă pentru stingerea primelor de asigurare obligatorie

de asistență medicală, a penalităților aferente acestora și pentru anularea sumelor

plătite în plus înregistrate este de 3 ani.

Raportând prevederile menționate, prin prisma situației din speța data,

instanța de apel a conchis că, soluția instanței de fond privind respingerea cererii

Nadejdei Pîrlițanu privind aplicarea excepției de tardivitate este întemeiată, or

conținutul prevederilor art. art. 391 alin. (1) din Codul Civil în coraport cu

prevederile art. 17 alin. 4 din Legea cu privire la mărimea, modul și termenul de

achitare a primei de asigurare obligatorii de asistență medicală indică în mod expres

că termenul prescripție extinctivă pentru stingerea primelor de asigurare obligatorie

de asistență medicală, a penalităților aferente acestora este de 3 ani.

Ținând cont de faptul că acțiunea Companiei Națională de Asigurări în

Medicină, Agenția Teritorială Nord a fost înaintată la data de 30 decembrie 2021,

3

prin urmare reclamantul s-a încadrat în termenul general în care poate solicita

revendicarea primelor de asigurare medicală pentru anii 2019-2020.

Referitor la alegațiile Nadejdei Pîrlițanu precum că în perioada

anilor 2019-2020 nu a activat timp îndelungat din cauza COVID-19, nu a

beneficiat de serviciile medicale și respectiv nu a avut statut de persoană

asigurată, instanța de apel a specificat că, din conținutul extrasului de pe site-ul

oficial al Serviciului Fiscal de Stat, www. Servicii.fisc.md, rezultă cu certitudine

că statutul Cabinetul Avocatului „Pîrlițanu Nadejda”, este unui activ.

Prin urmare, în cazul în care Cabinetul Avocatului „Pîrlițanu Nadejda” nu

desfășura activitate, urma să prezinte probe care ar confirma că, întra-adevăr

în perioada 2019-2020 aceasta nu activa și statutul său ar fi fost suspendat.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, prevederile art. 6 alin. 4 lit. f)

din Legea cu privire la asigurarea obligatoriei de asistență medicală, la care face

referire Pîrlițanu Nadejda, nu sunt aplicabile speței date, în contextul în care

conținutul acestei norme se referă la persoanele care se asigură în formă de

contribuție procentuală, pe când Pîrlițanu Nadejda face parte din

categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență

medicală în sumă fixă, în conformitate cu pct. 2 din anexa nr.2 din Legea

nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele

de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală.

În contextul celor relatate, instanța de apel a apreciat drept întemeiată soluția

instanței de fond, expusă prin încheierea din 09 noiembrie 2022 privind

respingerea cererii privind aplicarea excepției de tardivitate depusă de Pîrlițanu

Nadejda.

Referitor la fond cauzei, instanța de apel a constatat că, Pîrlițanu

Nadejda este fondator al Cabinetului Avocatului „Pîrlițanu Nadejda”, care are

statut activ, iar din conținutul extrasului de pe site-ul oficial al Uniunii Avocaților,

se constată că Pîrlițanu Nadejda figurează ca persoană ce are dreptul de a exercita

profesia de avocat pentru anii 2019-2021, iar la 30 aprilie 2015, i-a fost atribuită

categoria de pensionar, totodată continuând activitatea sa de avocat.

La 30 martie 2016, Pîrlițanu Nadejda a achitat prima de asigurare

obligatorie de asistență medicală în sumă fixă de 6 084 de lei. Ulterior, la

07 august 2018 mai face o achitare la prima de asigurare obligatorie de asistență

medicală în sumă fixă de 6 084 lei.

Instanța de apel a relevat că potrivit art. 2 din Legii nr.1593-XV din

26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor

de asigurare obligatorie de asistență medicală prevede că, prezenta lege își extinde

acțiunea asupra autorităților administrației publice centrale și locale,

întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor (în continuare unități), indiferent de

tipul de proprietate și forma juridică de organizare, asupra persoanelor fizice,

inclusiv celor care desfășoară activitate de întreprinzător, asupra mediatorilor,

notarilor, avocaților, executorilor judecătorești, experților judiciari care activează

în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreților și traducătorilor,

administratorilor autorizați, asupra persoanelor care exercită independent

profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activității

profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătății nr.411/1995, asupra

4

angajaților, asupra străinilor prevăzuți la art.4 alin.(4) lit. o) și la art. 9 din

Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de

asistență medicală.

Potrivit pct. 2 din anexa nr.2 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie

de asistență medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998, din categoriile de

plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă

fixă, care se asigură în mod individual, fac parte mediatorii, notarii, avocații,

executorii judecătorești, experții judiciari care activează în cadrul unui birou de

expertiză judiciară, interpreții, traducătorii și administratorii autorizați,

indiferent de forma juridică de organizare a activității, neangajați, care au

obținut atestat, licență sau autorizație în modul stabilit de lege.

Conform art.22 alin.(1) din Legea cu privire la mărimea, modul și

termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală

nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, persoanele fizice incluse la începutul anului

de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.2 vor achita

integral o primă de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în

termen de până la data de 31 martie a anului de gestiune.

Reieșind din prevederile actelor normative în coroborare cu materialele

cauzei, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a ajuns la concluzia că,

fondatorul Cabinetului Avocatului „Pîrlițanu Nadejda”, avea obligația de a se

asigura individual, achitând până la data de 31 martie a anului de gestiune prima

de asigurare obligatorie de asistență medicală, fapt ignorat de către aceasta.

Astfel, pentru anul 2019 Pîrlițanu Nadejda avea obligația de a se asigura

individual în sumă de 4 056 de lei, iar neonorarea obligațiunilor de plată a primei

de asigurare obligatorie de asistență medicală, atrage după sine și încasarea unei

penalități de 1 111,34 de lei pentru perioada 02 aprilie 2019 – 31 decembrie 2019.

Pentru anul 2020, Pîrlițanu Nadejda nu și-a onorat obligațiunile de plată a

primei de asigurare obligatorie de asistență medicală, admițând o restanță în

mărime de 4 056 lei, fapt care atrage încasarea unei penalități de 1 115,40 lei pentru

perioada 01 aprilie 2019 – 31 decembrie 2019.

La fel și în situația pentru anul 2021, Pîrlițanu Nadejda nu și-a onorat

obligațiunile de plată a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală,

admițând o restanță în mărime de 4 056 lei, fapt care atrage încasarea unei penalități

de 1 111,34 de lei pentru perioada 01 aprilie 2019 – 24 decembrie 2019.

La 05 septembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal Pîrlițanu Nadejda a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, a invocat că nu i-au fost acordate servicii medicale

ca persoană asigurată, iar reclamantul nu a prezentat probe care ar confirma

acordarea asistenței medicale conform poliței de asigurare.

A specificat că nu are statut de persoană asigurată și deci nu mai este obligată

să achite pentru asistența medicală care nu i-a fost acordată.

Mai mult ca atât, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru

avocați în sumă de 4 056 de lei este exagerată, deoarece de două ori depășește suma

asigurării medicale a altor persoane, iar penalitatea a fost calculată fără a ține cont

5

de circumstanțele care s-au format începând cu anul 2019 – epidemia COVID 19,

or, în legătură cu starea de urgență în medicină nu a activat timp îndelungat.

Respectiv, neexecutarea obligațiunilor de achitare a primei de asigurare este

una motivată, fiind condiționată de motive obiective, care însă nu au fost luate în

considerație de instanțele de judecată la examinarea cauzei.

Referitor la excepția de tardivitate, recurenta a invocat că instanța de fond

neîntemeiat a respins-o, deoarece potrivit art. 4 lit. f) din Legea cu privire la

asigurarea obligatorie de asistență medicală, statutul persoanei asigurate se

suspendă în cazul expirării unui an de la data de achitare stabilită pentru prima de

asigurare în forma de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense și/sau

în cazul neachitării acesteia.

La 02 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Agenției Teritoriale Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină pentru

notificare copia recursului declarat de către Pîrlițanu Nadejda, explicându-i dreptul

de a depune referință.

La 06 februarie 2024, Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină a depus referință la recursul declarat de Pîrlițanu Nadejda,

solicitând să fie respins cu menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat public la

30 martie 2023.

Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei,

decizia motivată din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost notificată părților

în mod electronic, la 06 iulie 2023 (f. d. 104).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 05 septembrie 2023, prin intermediul

oficiului poștal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

către Pîrlițanu Nadejda, împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel

Bălți, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din

Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023, în pofida faptului,

că temeiul de drept invocat de către recurent este art.432 alin. (2) lit. b) din Codul

de procedură civilă, care nu mai este prevăzut de lege.

6

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă Pîrlițanu Nadejda, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2)

din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Pîrlițanu Nadejda,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către

instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind

admisibil, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

7

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către Pîrlițanu Nadejda, conține obiecții de fapt și de drept, similare

celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către

instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu există aparența

unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu

privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al

Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul

de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat

în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă

indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de

apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea

probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Pîrlițanu Nadejda, ca fiind

inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1)

lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pîrlițanu Nadejda, împotriva

deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Lilia Roic-Botezatu

Oxana Parfeni

8