2ra-1401/23 — încasarea primei de asigurarea obligatorie de asistentă medicală

Dosarul nr. 2ra-1401/23 2-21192257-01-2ra-08092023 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: N. Costaș) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, D. Corolevschi, D. Stănilă) Î N C H E I E R E 05 iunie 2024 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Lilia Roic-Botezatu Oxana Parfeni examinând admisibilitatea recursului declarat de Pîrlițanu Nadejda, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină împotriva Nadejdei Pîrlițanu cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și penalității, împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a respins apelul declarat de Pîrlițanu Nadejda și s-a menținut hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și încheierea din 09 noiembrie a Judecătoriei Bălți, sediul Central, c o n s t a t ă: La 30 decembrie 2021, Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nadejdei Pîrlițanu cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și penalității.

În motivarea acțiunii, Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a indicat că, potrivit prevederilor Legii nr.1585 din 27 februarie 1998, asigurarea obligatorie de asistență medicală are un caracter obligatoriu pentru toți cetățenii Republicii Moldova, obligativitatea asigurării este expres stabilită ca principiu în art.5 al.(1) lit. d) din Legea nr.1585/1998 pe baza căreia se organizează și funcționează sistemul de asigurări obligatorii de asistență medică și potrivit căruia persoanele fizice și juridice au obligația de a participa la sistemul asigurări obligatorii de asistență medicală. Neexecutarea obligațiunii de achitare a primei de asigurare în termen, atrage după sine aplicarea sancțiunilor pecuniare față de persoanele care nu și-au onorat obligațiunea.

Reclamantul a relevat că legiuitorul distinge două categorii de plătitori enunțate în Anexele 1 și 2 ale Legii nr. 1593-XV din 26.12.2002. Anexa 2 la Legea nr.1593/2002 enumeră categoriile de plătitori ai primei de asigurare obligatorie de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, persoane fizice neangajate cu domiciliul în Republica Moldova, care se 1 asigură în mod individual, la pct.2 fiind enumerați expres: mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești, experți judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză, interpreții, traducătorii și administratorii autorizați, indiferent de forma juridică de organizare a activității, neangajați, care au obținut atestat, licență sau autorizație în mod stabilit de lege.

Acestor categorii de asigurați le revine obligația de achitare a primei de asigurare în sumă fixă, până la data de 31 martie a anului de gestiune. Respectiv pentru persoanele care se asigură în mod individual, statutul de persoană asigurată se acordă de la achitarea primei și se suspendă la 31 decembrie a anului respectiv de gestiune. A menționat că, potrivit art.14 al.(1) din Legea nr.1585/1998 și art.30 al.(1) din Legea nr.1593/2002, neachitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală până la data stabilită în art. 22 al.(1) al Legii nr.1593/2002, atrage după sine achitarea unei penalități, stabilite în mărime de 0,1% din suma primei pentru fiecare zi de întârziere a plății. În temeiul Legii nr.1593/2002, termenul de prescripție extinctivă pentru stingerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, a penalității aferente acestora este de trei ani.

Potrivit informației plasate pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat, Pîrlițanu Nadejda, fondatorul Cabinetului Avocatului „Pîrlițanu Nadejda”, figurează cu statut activ. La fel, conform listei avocaților ce au dreptul de a exercita profesia de avocat pentru anul 2019, 2020, 2021 de pe site-ul oficial al Uniunii Avocaților, pârâta figurează ca avocat cu drept de exercitare a profesiei pentru perioada 2019-2021. Iar conform datelor din Sistemul Informațional Automatizat, Pîrlițanu Nadejda nu și-a onorat obligația prevăzută de legislația în vigoare de a achita prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în termenul legal stabilit, astfel înregistrând datorie la fondurile asigurării obligatorii de asistență medicală pentru anii 2019-2021 în sumă totală de 15 481,75 de lei, compusă din prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 4 056 de lei x 3 ani = 12 168 de lei și penalitatea aferentă în sumă de 3 313,75 de lei.

La 26 mai 2021, în adresa Nadejdei Pîrlițanu Nadejda a fost expediată o notificare, prin care s-a solicitat achitarea datoriei pentru perioada vizată, însă notificarea a fost returnată cu mențiunea ,,nereclamat”. Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a solicitat încasarea de la Pîrlițanu Nadejda a sumei de 12 168 de lei, cu titlu de primă de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anii 2019-2021 și suma de 12 168 de lei cu titlu de penalitate în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întârziere – care la momentul depunerii cererii constituie suma de 3 313,75 lei. Prin încheierea din 09 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins cererea Nadejdei Pîrlițanu cu privire la aplicarea excepției de tardivitate (f. d. 63-65).

2 Prin hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (f. d. 75-80). S-a încasat de la Pîrlițanu Nadejda în beneficiul Agenției Teritoriale Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină prima de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2019-2021 în sumă de 12 168 de lei și penalitatea aferentă în sumă de 3 313,75 de lei. S-a încasat de la Pîrlițanu Nadejda în beneficiul statului taxa de stat de a cărei plată reclamantul a fost scutit în sumă de 464,45 de lei și cheltuielile aferente judecării cauzei suportate de instanța judecătorească în sumă de 33,85 de lei.

Prin decizia din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, s-a respins apelul declarat de Pîrlițanu Nadejda și s-a menținut hotărârea din 23 noiembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și încheierea din 09 noiembrie a Judecătoriei Bălți, sediul Central. În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat că din conținutul pretențiilor formulate de Compania Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Teritorială Nord împotriva Nadejdei Pîrlițanu, rezultă neexecutarea obligațiunilor de achitare a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anii 2019-2021, ce reiese din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Instanța de apel a reținut că, Pîrlițanu Nadejda a solicitat aplicarea excepției de tardivitate a acțiunii pentru perioada anilor 2019-2020, recunoscând necesitatea achitării sumei de 4056 lei cu titlu de primă de asigurare pentru perioada anului 2021. În sensul aplicării excepției de tardivitate aceasta a invocat prevederile art. 5 și art. 6 alin. 4 lit. f) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală. Astfel, în conformitate cu prevederile art. 391 alin. 1 din Codul civil, termenul general în interiorul căruia persoana poate să-și apere, pe calea intentării unei acțiuni în instanță de judecată dreptul încălcat este de 3 ani.

Iar, conform art. 17 alin. 4 din Legea cu privire la mărimea, modul și termenul de achitare a primei de asigurare obligatorii de asistență medicală, termenul de prescripție extinctivă pentru stingerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, a penalităților aferente acestora și pentru anularea sumelor plătite în plus înregistrate este de 3 ani.

Raportând prevederile menționate, prin prisma situației din speța data, instanța de apel a conchis că, soluția instanței de fond privind respingerea cererii Nadejdei Pîrlițanu privind aplicarea excepției de tardivitate este întemeiată, or conținutul prevederilor art. art. 391 alin. (1) din Codul Civil în coraport cu prevederile art. 17 alin. 4 din Legea cu privire la mărimea, modul și termenul de achitare a primei de asigurare obligatorii de asistență medicală indică în mod expres că termenul prescripție extinctivă pentru stingerea primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, a penalităților aferente acestora este de 3 ani. Ținând cont de faptul că acțiunea Companiei Națională de Asigurări în Medicină, Agenția Teritorială Nord a fost înaintată la data de 30 decembrie 2021, 3 prin urmare reclamantul s-a încadrat în termenul general în care poate solicita revendicarea primelor de asigurare medicală pentru anii 2019-2020.

Referitor la alegațiile Nadejdei Pîrlițanu precum că în perioada anilor 2019-2020 nu a activat timp îndelungat din cauza COVID-19, nu a beneficiat de serviciile medicale și respectiv nu a avut statut de persoană asigurată, instanța de apel a specificat că, din conținutul extrasului de pe site-ul oficial al Serviciului Fiscal de Stat, www. Servicii.fisc.md, rezultă cu certitudine că statutul Cabinetul Avocatului „Pîrlițanu Nadejda”, este unui activ. Prin urmare, în cazul în care Cabinetul Avocatului „Pîrlițanu Nadejda” nu desfășura activitate, urma să prezinte probe care ar confirma că, întra-adevăr în perioada 2019-2020 aceasta nu activa și statutul său ar fi fost suspendat.

Mai mult ca atât, instanța de apel a reținut că, prevederile art. 6 alin. 4 lit. f) din Legea cu privire la asigurarea obligatoriei de asistență medicală, la care face referire Pîrlițanu Nadejda, nu sunt aplicabile speței date, în contextul în care conținutul acestei norme se referă la persoanele care se asigură în formă de contribuție procentuală, pe când Pîrlițanu Nadejda face parte din categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, în conformitate cu pct. 2 din anexa nr.2 din Legea nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală. În contextul celor relatate, instanța de apel a apreciat drept întemeiată soluția instanței de fond, expusă prin încheierea din 09 noiembrie 2022 privind respingerea cererii privind aplicarea excepției de tardivitate depusă de Pîrlițanu Nadejda.

Referitor la fond cauzei, instanța de apel a constatat că, Pîrlițanu Nadejda este fondator al Cabinetului Avocatului „Pîrlițanu Nadejda”, care are statut activ, iar din conținutul extrasului de pe site-ul oficial al Uniunii Avocaților, se constată că Pîrlițanu Nadejda figurează ca persoană ce are dreptul de a exercita profesia de avocat pentru anii 2019-2021, iar la 30 aprilie 2015, i-a fost atribuită categoria de pensionar, totodată continuând activitatea sa de avocat. La 30 martie 2016, Pîrlițanu Nadejda a achitat prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă de 6 084 de lei. Ulterior, la 07 august 2018 mai face o achitare la prima de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă de 6 084 lei.

Instanța de apel a relevat că potrivit art. 2 din Legii nr.1593-XV din 26 decembrie 2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală prevede că, prezenta lege își extinde acțiunea asupra autorităților administrației publice centrale și locale, întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor (în continuare unități), indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, asupra persoanelor fizice, inclusiv celor care desfășoară activitate de întreprinzător, asupra mediatorilor, notarilor, avocaților, executorilor judecătorești, experților judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreților și traducătorilor, administratorilor autorizați, asupra persoanelor care exercită independent profesiunea de medic în una dintre formele de organizare a activității profesionale prevăzute de Legea ocrotirii sănătății nr.411/1995, asupra 4 angajaților, asupra străinilor prevăzuți la art.4 alin.(4) lit. o) și la art. 9 din Legea nr.1585-XIII din 27 februarie 1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală.

Potrivit pct. 2 din anexa nr.2 din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală nr.1585-XIII din 27 februarie 1998, din categoriile de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual, fac parte mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești, experții judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară, interpreții, traducătorii și administratorii autorizați, indiferent de forma juridică de organizare a activității, neangajați, care au obținut atestat, licență sau autorizație în modul stabilit de lege.

Conform art.22 alin.(1) din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr.1593-XV din 26 decembrie 2002, persoanele fizice incluse la începutul anului de gestiune în una din categoriile de plătitori prevăzute la anexa nr.2 vor achita integral o primă de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în termen de până la data de 31 martie a anului de gestiune. Reieșind din prevederile actelor normative în coroborare cu materialele cauzei, instanța de apel a conchis că instanța de fond corect a ajuns la concluzia că, fondatorul Cabinetului Avocatului „Pîrlițanu Nadejda”, avea obligația de a se asigura individual, achitând până la data de 31 martie a anului de gestiune prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, fapt ignorat de către aceasta.

Astfel, pentru anul 2019 Pîrlițanu Nadejda avea obligația de a se asigura individual în sumă de 4 056 de lei, iar neonorarea obligațiunilor de plată a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală, atrage după sine și încasarea unei penalități de 1 111,34 de lei pentru perioada 02 aprilie 2019 – 31 decembrie 2019. Pentru anul 2020, Pîrlițanu Nadejda nu și-a onorat obligațiunile de plată a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală, admițând o restanță în mărime de 4 056 lei, fapt care atrage încasarea unei penalități de 1 115,40 lei pentru perioada 01 aprilie 2019 – 31 decembrie 2019. La fel și în situația pentru anul 2021, Pîrlițanu Nadejda nu și-a onorat obligațiunile de plată a primei de asigurare obligatorie de asistență medicală, admițând o restanță în mărime de 4 056 lei, fapt care atrage încasarea unei penalități de 1 111,34 de lei pentru perioada 01 aprilie 2019 – 24 decembrie 2019. La 05 septembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal Pîrlițanu Nadejda a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel cu restituirea cauzei la rejudecare.

În motivarea recursului, a invocat că nu i-au fost acordate servicii medicale ca persoană asigurată, iar reclamantul nu a prezentat probe care ar confirma acordarea asistenței medicale conform poliței de asigurare. A specificat că nu are statut de persoană asigurată și deci nu mai este obligată să achite pentru asistența medicală care nu i-a fost acordată. Mai mult ca atât, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru avocați în sumă de 4 056 de lei este exagerată, deoarece de două ori depășește suma asigurării medicale a altor persoane, iar penalitatea a fost calculată fără a ține cont 5 de circumstanțele care s-au format începând cu anul 2019 – epidemia COVID 19, or, în legătură cu starea de urgență în medicină nu a activat timp îndelungat.

Respectiv, neexecutarea obligațiunilor de achitare a primei de asigurare este una motivată, fiind condiționată de motive obiective, care însă nu au fost luate în considerație de instanțele de judecată la examinarea cauzei. Referitor la excepția de tardivitate, recurenta a invocat că instanța de fond neîntemeiat a respins-o, deoarece potrivit art. 4 lit. f) din Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistență medicală, statutul persoanei asigurate se suspendă în cazul expirării unui an de la data de achitare stabilită pentru prima de asigurare în forma de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense și/sau în cazul neachitării acesteia. La 02 octombrie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției Teritoriale Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină pentru notificare copia recursului declarat de către Pîrlițanu Nadejda, explicându-i dreptul de a depune referință.

La 06 februarie 2024, Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a depus referință la recursul declarat de Pîrlițanu Nadejda, solicitând să fie respins cu menținerea deciziei instanței de apel. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat public la 30 martie 2023. Conform extrasului din poșta electronică anexat la materialele cauzei, decizia motivată din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost notificată părților în mod electronic, la 06 iulie 2023 (f. d. 104). Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 05 septembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de către Pîrlițanu Nadejda, împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023, în pofida faptului, că temeiul de drept invocat de către recurent este art.432 alin. (2) lit. b) din Codul de procedură civilă, care nu mai este prevăzut de lege. 6 Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă Pîrlițanu Nadejda, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023). În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel. Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Pîrlițanu Nadejda, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1). 7 Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de către Pîrlițanu Nadejda, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor.

Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Pîrlițanu Nadejda, ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Pîrlițanu Nadejda, împotriva deciziei din 30 martie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Lilia Roic-Botezatu Oxana Parfeni 8