2r-70/24 — cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a penalităţilor aferente
- Temei legal
- Restituirea apelului, depunerea tardivă a apelului
2r-70/24 — cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 2r-70/24
2-23053474-01-2r-06022024
Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul Central – C. Botnaru
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – E. Grumeza, N. Chircu, S. Procopciuc
DECIZIE
29 mai 2024 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
examinând recursul declarat de către Valeria Calineac,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția
Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină împotriva Valeriei
Calineac privind încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a
penalităților aferente,
împotriva încheierii din data de 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care
s-a restituit apelul depus de către Valeria Calineac,
constată:
La 06 aprilie 2023 Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări
în Medicină a depus cerere de chemare în judecată împotriva Valeriei Calineac privind
încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților
aferente.
Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central din 14 aprilie 2023 cererea de
chemare în judecată s-a acceptat spre examinare în procedura scrisă a cererilor cu
valoare redusă. (f.d.9)
Judecătoria Soroca, sediul central prin hotărârea din 11 octombrie 2023 a admis
acțiunea, a încasat de la Valeria Calineac în beneficiul Agenției Teritoriale Nord a
Companiei Naționale de Asigurări în Medicină prima de asigurare obligatorie de
asistență medicală pentru anul 2021 în mărime de 4 056 lei, penalitatea în mărime de
1 115,40 lei, în total 5 171,40 lei, în contul statului taxa de stat în mărime de 270 lei,
în beneficiul Judecătoriei Soroca cheltuielile aferente judecării cauzei în mărime de
20,90 lei. (f.d.22, 26-31)
La 21 noiembrie 2023 Valeria Calineac, prin intermediul poștei electronice, a
declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul central din 11
octombrie 2023, solicitând casarea hotărârii cu respingerea cererii de chemare în
judecată depusă. (f.d.25) Ulterior, la 24 ianuarie 2024 Valeria Calineac a depus apel
motivat. (f.d. 36-37)
Curtea de Apel Bălți la 25 ianuarie 2024 a restituit Valeriei Calineac cererea de
apel declarată împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul central din 11 octombrie
(f.d.39-40)
1
Împotriva încheierii instanței de apel a depus recurs Valeria Calineac, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea încheierii din data de 25 ianuarie 2024 a Curții
de Apel Bălți. (f.d.44)
În motivarea recursului Valeria Calineac a menționat că hotărârea instanței de
fond a fost emisă la 11 octombrie 2023, dar publicată și adusă la cunoștința recurentei
cu întârziere de 20 de zile și anume la 31 octombrie 2023, fapt ce i-a încălcat dreptul
de a depune apel în termen de 30 de zile.
Recurenta a indicat că a contactat telefonic, de mai multe ori grefierul, pentru a
afla data examinării cauzei, la ce i-a fost comunicat că cererea urmează a fi examinată
în procedură scrisă, în lipsa părților.
Valeria Calineac a susținut că nu a primit citație, prin care să fie informată despre
data ședinței de judecată, nici la adresa electronică, nici la domiciliu, respectiv nu a
cunoscut despre data pronunțării hotărârii înainte de 31 octombrie 2023, când i s-a adus
la cunoștință.
În opinia recurentei, instanța de apel a examinat superficial materialele cauzei,
întrucât hotărârea instanței de fond i-a fost adusă la cunoștință și publicată pe portalul
instanțelor de judecată cu o întârziere de 20 de zile, iar termenul de 10 zile rămas este
insuficient pentru a depune cererea de apel, or legea prevede un termen de 30 de zile,
iar instanța de fond era obligată să o informeze despre data examinării cauzei.
În aceste circumstanțe prin restituirea apelului i s-a încălcat dreptul la control de
către o instanță superioară.
Conform articolului 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a
recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.
Încheierea Curții de Apel Bălți a fost adoptată la 25 ianuarie 2024, expediată
participanților la proces, prin intermediul poștei electronice, la 26 ianuarie 2024
(f.d.41).
Recursul semnat electronic depus de către Valeria Calineac, prin intermediul
poștei electronice, la 26 ianuarie 2024, este în termen.
Conform art. 426, alin. (3) din Codul de procedură civilă recursul împotriva
încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza
copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,
fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.
Examinând recursul declarat, prin prisma argumentelor invocate de recurentă și a
materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a
fi respins cu menținerea încheierii din 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți, din
următoarele considerente.
În conformitate cu art. 427, lit. a) din Codul de procedură civilă instanța de recurs,
după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și
să mențină încheierea.
Instanța de recurs a constatat că la 06 aprilie 2023 Agenția Teritorială Nord a
Companiei Naționale de Asigurări în Medicină a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Valeriei Calineac privind încasarea primei de asigurare obligatorie de
asistență medicală și a penalităților aferente.
Prin încheierea Judecătoriei Soroca, sediul central din 14 aprilie 2023 cererea de
chemare în judecată s-a acceptat spre examinare în procedura scrisă a cererilor cu
valoare redusă. (f.d.9)
2
La 19 aprilie 2023 Judecătoria Soroca, sediul central a expediat pârâtei Valeria
Calineac copia încheierii din 14 aprilie 2023 și cererea de chemare în judecată. (f.d.
10)
Potrivit adeverinței oficiului poștal, trimiterea poștală a fost returnată la 26 aprilie
2023 Judecătoriei Soroca, sediul central, cu mențiunea „plecat”. (f.d. 12)
Ulterior, la 13 mai 2023 Judecătoria Soroca, sediul central a expediat copia
încheierii din 14 aprilie 2023 și cererea de chemare în judecată, la adresa electronică a
pârâtei Valeria Calineac. (f.d. 13)
La 26 iunie 2023 Valeria Calineac a depus referință la cererea de chemare în
judecată înaintată de Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în
Medicină. (f.d.16)
Judecătoria Soroca, sediul central prin hotărârea din 11 octombrie 2023 a admis
acțiunea, a încasat de la Valeria Calineac în beneficiul Agenției Teritoriale Nord a
Companiei Naționale de Asigurări în Medicină prima de asigurare obligatorie de
asistență medicală pentru anul 2021 în mărime de 4 056 lei, penalitatea în mărime de
1 115,40 lei, în total 5 171,40 lei, în contul statului taxa de stat în mărime de 270 lei,
în beneficiul Judecătoriei Soroca cheltuielile aferente judecării cauzei în mărime de
20,90 lei. (f.d.22, 26-31)
La 21 noiembrie 2023 Valeria Calineac, prin intermediul poștei electronice, a
declarat apel nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul central din 11
octombrie 2023, iar la 24 ianuarie 2024 a depus apel motivat. (f.d. 24, 36-37)
Curtea de Apel Bălți la 25 ianuarie 2024 a restituit apelantei Valeriei Calineac
cererea de apel declarată împotriva hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul central din 11
octombrie 2023, deoarece apelanta a depus cererea de apel înafara termenului de atac
și nu a solicitat repunerea în termen a apelului. (f.d.39-40)
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind corectă
concluzia instanței de apel cu privire la restituirea apelului ca fiind tardiv.
În acest sens instanța de recurs reține prevederile art. 362, alin. (1), alin. (3) din
Codul de procedură civilă potrivit cărora termenul de declarare a apelului este de 30 de
zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.
Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea
prevăzute de art. 116.
Prin prisma art. 113 din Codul de procedură civilă odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege încetează dreptul de a efectua actul de procedură, iar nerespectarea
termenului atrage după sine decăderea din acest drept, dacă legea nu prevede altfel.
În corespundere cu art. 369, alin. (1), lit. b) din Codul de procedură civilă instanța
de apel restituie printr-o încheiere cererea, dacă apelul a fost depus în afara termenului
legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să
efectueze repunerea în termen.
Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul hotărârii Judecătoriei Soroca, sediul
central a fost adoptat, la 11 octombrie 2023.
În circumstanțele cauzei civile respective, termenul de declarare a apelului de 30
de zile a început să curgă, de la 12 octombrie 2023, ziua imediat următoare datei
adoptării dispozitivului hotărârii contestate și a expirat la 10 noiembrie 2023.
Valeria Calineac și-a exercitat dreptul de contestare a hotărârii instanței de fond
la 21 noiembrie 2023, după expirarea termenului.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniată că termenul de
procedură instituit de legiuitor pentru demararea căii de atac în ordine de apel este
prevăzut de o normă imperativă și anume art. 362, alin. (1) din Codul de procedură
3
civilă, care stipulează că începutul curgerii termenului de depunere a apelului este
determinat doar de un singur eveniment – pronunțarea dispozitivului hotărârii dacă
legea nu prevede altfel.
Prin urmare, faptul că cauza a fost examinată în procedură scrisă în lipsa
participanților la proces și neparticipării acestora la pronunțarea dispozitivului
hotărârii, momentul notificării/comunicării dispozitivului hotărârii judecătorești
participanților la proces, nu influențează data de când începe a curge termenul de 30
de zile de contestare a hotărârii judecătorești prin depunerea cererii de apel.
Legiuitorul prin instituirea termenelor procedurali a urmărit respectarea regimul
temporar optimal pentru realizarea justiției, care pe de o parte, mobilizează cercetarea
cauzei, iar pe de altă parte contracarează exercitarea cu rea-credință de către
participanții la proces a drepturilor procedurale.
Din materialele dosarului rezultă cu certitudine că Valeria Calineac a cunoscut că
pe rolul Judecătoriei Soroca, sediul central se află cauza civilă intentată de Agenția
Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină împotriva acesteia
privind încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților
aferente, prezentând la 26 iunie 2023 referință. (f.d.16) Astfel, trebuia să facă uz de
toate drepturile sale procedurale și să depună apelul în termen.
Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată urmează să-și
asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea procesului său și să dispună cu
bună-credință de drepturile sale procedurale.
Conform art. 56, alin. (3) din Codul de procedură civilă participanții la proces sunt
obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul
abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică
sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.
Buna-credință prezumă că partea este obligată la intervale rezonabile de timp să
manifeste diligență și să se intereseze de soarta dosarelor despre care cunosc cu
certitudine că se află pe rolul instanței și să respecte termenele prevăzute de lege.
În urma celor relatate Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
ca fiind corectă concluzia instanței de apel privind restituirea apelului declarat de către
Valeria Calineac din motivul depunerii acestuia în afara termenului legal, ori
neexercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în
termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea dispune altfel.
Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat în cauza
Van Harn v. Germania (nr.7557/03 din 11 septembrie 2007) că ține de obligația părților
de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție.
Conjunctura relevată certifică faptul că, în speță, nu se profilează circumstanțe
care ar justifica omiterea termenului procedural de declarare a apelului.
Sub acest aspect instanța de recurs notează că legiuitorul a instituit termen
imperativ pentru exercitarea căii de atac, asigurând astfel stabilitatea raporturilor
juridice dintre părți și evitarea incertitudinii pentru o perioadă îndelungată de timp, în
care apar, derulează și se modifică o complexitate de relații dintre părți sub egida unor
norme de drept distincte. Deci, admiterea exercitării unei căi de atac în afara termenului
legal ar constitui o încălcare a principiului legalității și securității raporturilor juridice
și respectiv, o soluție inadmisibilă în conjunctura ordinii de drept naționale.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în jurisprudența sa că
reglementarea referitoare la formalitățile și termenele, ce trebuie respectate pentru
exercitarea unei căi de atac, urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în
particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați
4
trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Or, aceste
termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea
juridică fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de
plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să
împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se
pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la
elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din
cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).
Prin urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că
soluția instanței de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces
echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a
termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare
a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar
leza, în acest mod, principiul securității raporturilor juridice.
Totodată, prin recursul înaintat Valeria Calineac a invocat că instanța de fond i-a
comunicat cu întârziere hotărârea motivată, drept urmare i s-a încălcat dreptul la
control de către o instanță superioară.
La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
că apelanta, deși a recepționat hotărârea instanței de fond la 31 octombrie 2023 a avut
suficient termen să depună apelul nemotivat în termen, până la 10 noiembrie 2023, dar
l-a depus abia la 21 noiembrie 2023. Argumentul, că termenul de 10 zile calendaristice
ar fi insuficient pentru a prezenta apelul, este considerat de către instanța de recurs
declarativ, or, 10 zile pentru a depune apelul nemotivat sunt suficiente.
Mai mult, prin prisma art. 116, alin. (1) din Codul de procedură civilă Valeria
Calineac, în cazul omiterii termenului de procedură, avea dreptul să solicite repunerea
în termenul de declarare a apelului.
La caz, apelanta, deși a depus apelul nemotivat, după expierea termenului de
contestate, nu a beneficiat de dreptul garantat de art. 116, alin. (1) din Codul de
procedură civilă și nu a solicitat repunerea în termen a apelului.
Argumentul Valeriei Calineac privind obligația instanței de fond de a o informa
despre data examinării cauzei, este considerat de către Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție ca fiind neîntemeiat, deoarece potrivit art. 2763 din Codul de
procedură civilă procedura de examinare a cererilor cu valoare redusă este scrisă, iar
judecătorul poate dispune citarea participanților la proces dacă apreciază acest fapt ca
fiind necesar. La caz, Judecătoria Soroca, sediul central nu a considerat necesar de a
cita participanții la proces și la data de 11 octombrie 2023 a pronunțat hotărârea în lipsa
participanților la proces.
Ținând cont de cele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței
de apel este legală, iar argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge
recursul și de a menține încheierea instanței de apel.
Reieșind din cele expuse, în baza art. 427, lit. a) din Codul de procedură civilă,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Valeria Calineac.
5
Se menține încheierea din 25 ianuarie 2024 a Curții de Apel Bălți emisă în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Agenția Teritorială
Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină împotriva Valeriei Calineac
privind încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților
aferente.
Decizia este irevocabilă.
Președinte, judecător Oxana Parfeni
Judecători Ion Malanciuc
Diana Stănilă
6