2r-174/22 — Încasarea sumei

Dosarul nr. 2r-174/22 (2-21127811-01-2r-04042022)

Instanța de fond: Judecătoria Edineț, sediul Central, judecător – Gh. Bîrsan

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, judecători – S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu

D E C I Z I E

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând cererea de recurs înaintată de Bejenari Victor,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Agenția Teritorială

Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină către Bejenari Victor cu

privire la încasarea datoriei,

împotriva încheierii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, prin care a

fost respinsă cererea lui Bejenari Victor cu privire la repunerea în termen a apelului,

fiind restituită cererea de apel împotriva hotărârii din 25 octombrie 2021 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă,

c o n s t a t ă:

La 25 august 2021, Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină a depus cerere de chemare în judecată către Bejenari Victor

privind încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul

2019, în sumă de 4056 lei, a penalității pentru neachitare în termen a costului primei

de asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 1111,34 lei și a taxei de

stat.

Prin hotărârea din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de Agenția Teritorială Nord a

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină către Bejenari Victor despre

încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată. S-a încasat de la Bejenari Victor în

beneficiul Agenției Teritoriale Nord a Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină prima de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2019 în

sumă de 4056 lei și penalitatea pentru neachitarea în termen a primelor de asigurare

obligatorie în sumă de 1111,34 lei. S-a încasat de la Bejenari Victor, în beneficiul

statului taxa de stat în sumă de 270 lei.

1

La 30 noiembrie 2021, Bejenari Victor a depus cerere de apel nemotivată, prin

care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea unei

noi hotărâri de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 31 ianuarie 2022 a Curții de Apel Bălți, menținută prin

decizia din 04 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, s-a restituit ca tardivă, cererea

de apel depusă de apelantul Bejenari Victor împotriva hotărârii din 25 octombrie

2021 a Judecătoriei Edineț, sediul Central.

La 15 februarie 2022, Bejenari Victor a depus o cerere de apel prin care a

solicitat, inter alia, repunerea în termen a apelului, invocând că nu a fost înștiințat

legal despre existența procesului de judecată, fiind astfel lipsit de dreptul de apărare,

nu a avut posibilitatea să depună referință. Hotărârea primei instanțe a recepționat-o

la 02 noiembrie 2021, astfel apelul nemotivat a fost depus la 30 noiembrie 2021,

încadrându-se în termenul de atac de 30 zile de la data comunicării hotărârii.

Prin încheierea din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, a fost respinsă

cererea lui Bejenari Victor cu privire la repunerea în termen a apelului, fiind

restituită cererea de apel împotriva hotărârii din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei

Edineț, sediul Central în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă.

La 15 martie 2022, Bejenari Victor a declarat recurs împotriva încheierii din 17

februarie 2022 a Curții de Apel Bălți prin care a solicitat casarea acesteia, repunerea

în termen a apelului și restituirea cauzei spre examinarea cererii de apel.

În motivarea recursului, s-a invocat faptul că nu a fost înștiințat legal despre

existența procesului de judecată, fiind astfel lipsit de dreptul de apărare, nu a avut

posibilitatea să depună referință. Hotărârea primei instanțe a recepționat-o la 02

noiembrie 2021, astfel apelul nemotivat a fost depus la 30 noiembrie 2021,

încadrându-se în termenul de atac de 30 zile de la data comunicării hotărârii.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Bejenari Victor este

neîntemeiat și necesită a fi respins din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia

instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea

instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un

ansamblu de acte.

Potrivit materialelor cauzei, încheierea din 17 februarie 2022 a Curții de Apel

Bălți a fost expediată participanților la proces la 24 februarie 2022 (f.d. 41), fiind

recepționată de recurent la 04 martie 2022 (f.d. 42). Astfel, ținând cont de faptul că

cererea de recurs a fost înregistrată la 15 martie 2022, Colegiul constată că recursul

a fost declarat în termen.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

În conformitate cu art. 428 din Codul de procedură civilă, decizia instanței de

recurs, emisă după examinarea recursului împotriva încheierii, rămâne irevocabilă

2

din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.

Copia deciziei se remite părților în termen de 5 zile de la data emiterii.

În speță, se constată că prin încheierea din 17 februarie 2022 a Curții de Apel

Bălți, a fost respinsă cererea lui Bejenari Victor cu privire la repunerea în termen a

apelului, fiind restituită cererea de apel împotriva hotărârii din 25 octombrie 2021 a

Judecătoriei Edineț, sediul Central în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă.

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Potrivit prevederilor art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul

de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Mai mult, dispozițiile art. 362 alin. (3) din Codul de procedură civilă constituie

o garanție a dreptului de apărare, legiuitorul urmărind că persoanele, care din motive

întemeiate au omis termenul de apel, pot fi repuse de către instanța de apel, în baza

cererii. Totodată, repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Potrivit cererii de recurs, Bejenari Victor a argumentat omiterea termenului de

depunere a cererii de apel, prin faptul că hotărârea primei instanțe a recepționat-o la

02 noiembrie 2021, astfel apelul nemotivat a fost depus la 30 noiembrie 2021,

încadrându-se în termenul de atac de 30 zile de la data comunicării hotărârii.

Totodată, recurentul a indicat faptul că nu a fost înștiințat de către prima instanță

despre examinarea prezentului litigiu.

Respectiv, recurentul consideră incorectă soluția instanței de apel cu privire la

respingerea cererii sale de repunere în termen a apelului, or termenul de declarare a

apelului a fost omis motivat.

Totodată, recurentul consideră că urma să fie repus în termenul de declarare a

apelului, dat fiind faptul că și-a exercitat dreptul de atac în termenul de 30 de zile

din momentul în care a recepționat dispozitivul hotărârii.

Examinând minuțios materialele cauzei, Colegiul conchide că argumentele

invocate în cererea de recurs nu pot fi reținute, or acestea sunt neîntemeiate.

Astfel, Colegiul examinează legalitatea și temeinicia încheierii din 17 februarie

2022 a Curții de Apel Bălți la momentul pronunțării acesteia. Respectiv, solicitând

prin cererea de apel din 16 februarie 2022 repunerea în termen a apelului, recurentul

a indicat doar asupra momentului în care a aflat despre existența hotărârii primei

instanțe, fără a concretiza circumstanțele care l-au împiedicat să conteste actul

judecătoresc și fără a anexa dovezi care să certifice cele invocate.

Totodată, instanța de recurs atrage atenția asupra faptului că prima instanță i-a

expediat recurentului încheierea din 02 septembrie 2021 prin care a acceptat spre

examinare cererea de chemare în judecată și a fixat ședința pentru 25 octombrie

2021, explicându-i dreptul de a depune referință și probe suplimentare. Această

încheiere a fost recepționată de către Bejenari Victor la 09 septembrie 2021 (f.d. 10).

Materialele cauzei atestă faptul că, argumentele recurentului cu privire la

încălcarea drepturilor sale de către prima instanță, sunt neîntemeiate, iar acesta,

3

recepționând încheierea din 02 septembrie 2021 a Judecătoriei Edineț, sediul

Central, nu și-a exercitat dreptul de a depune referință și/sau probe.

Totodată, dispozitivul hotărârii din 25 octombrie 2021 a Judecătoriei Edineț,

sediul Central, i-a fost expediat recurentului la 29 octombrie 2021, fiind recepționat

la 02 noiembrie 2021 (f.d. 12, 13).

Astfel, recurentul a cunoscut cu certitudine despre inițierea prezentului proces

de judecată, a luat cunotință de conținutul dispozitivului hotărârii din 25 octombrie

2021, care face trimitre la dispozițiile art. 362 din Codul de procedură civilă, normă

ce la alin. (1) determină cu suficientă precizie momentul din care urmează a fi

calculat termenul de contestare a hotărârii - de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii, și nu de la data recepționării acestuia (așa cum se invocă în cererea de

recurs).

În așa mod, examinând solicitarea apelantului de repunere în termen a apelului,

Curtea de Apel Chișinău întemeiat a respins-o, deoarece argumentele

apelantului/recurent sunt declarative.

Colegiul relevă că, potrivit art. 61 din Codul de procedură civilă, părțile sunt

obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța

judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

Suplimentar, în conformitate cu prevederile art. 116 din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui

act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. Cererea de repunere în

termen se depune la instanța judecătorească care efectuează actul de procedură și se

examinează în ședință de judecată. Participanților la proces li se comunică locul,

data și ora ședinței. Neprezentarea lor însă nu împiedică soluționarea repunerii în

termen. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care

nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele

respective etc). Repunerea în termen nu poate fi dispusă decât în cazul în care partea

și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile,

calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care

justifică depășirea termenului de procedură.

Colegiul reiterează faptul că instanța de recurs verifică legalitatea și temeinicia

încheierii supuse recursului la momentul adoptării acesteia. În așa mod, materialele

cauzei atestă faptul că, la data pronunțării încheierii contestate, la materialele cauzei

nu erau anexate probe incontestabile care să certifice faptul imposibilității

apelantului de a contesta hotărârea în termen. Respectiv, Colegiul susține poziția

instanței de apel cu privire la faptul că apelantul nu a probat motivele omiterii

termenului de depunere a cererii de apel.

Astfel, legislația procedurală de rând cu stabilirea anumitor drepturi

procedurale participanților la proces, instituie și obligația părților de a se folosi cu

bună-credință de drepturile lor procedurale, în scopul contracarării oricăror abuzuri

de drepturi, la caz, crearea unei concluzii false de prelungire a termenului de

depunere a apelului. Respectiv, reînnoirea acestui termen pe motive, care nu au

putere de convingere, poate fi contrară principiului securității raporturilor juridice.

Potrivit dispozițiilor art. 10 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

4

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural. Efectuarea necorespunzătoare a

actelor de procedură va fi invocată, în fiecare caz de comitere a încălcării legii, de

către judecător sau de participantul care are interes să o invoce. Sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Articolul 6 par. (1) al Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale, garantează fiecăruia dreptul de a se adresa unui tribunal

pentru ca ultimul să se pronunțe asupra drepturilor și obligațiilor sale civile. În acest

sens, este de menționat că limitarea accesului la o curte sau la un tribunal nu se

conciliază cu art. 6 par. (1) al Convenției decât în cazul în care acestea urmăresc un

scop legitim și există un raport de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul

vizat.

Din această perspectivă, instanța de recurs concluzionează că, recursul declarat

de Bejenari Victor împotriva încheierii din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți,

este neîntemeiat, iar actul de discreție al instanței de apel urmează a fi menținut de

către instanța de recurs.

Luând în considerație cele expuse și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul

de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Bejenari Victor.

Se menține încheierea din 17 februarie 2022 a Curții de Apel Bălți, în pricina

civilă la cererea de chemare în judecată înaintată de Agenția Teritorială Nord a

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină către Bejenari Victor cu privire la

încasarea datoriei.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Svetlana Filincova,

Judecătorii Galina Stratulat,

Maria Ghervas

5