2ra-1041/21 — încasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea datoriei
- Temei legal
- Temeiurile declarării recursului
2ra-1041/21 — încasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1041/21
Prima instanță: Judecătoria Cahul, sediul central, Judecător – M. Bușuleac
Instanța de apel: Curtea de Apel Cahul, Judecători – R. Petrov, N. Bondarenco, S. Pilipenco
Î N C H E I E R E
15 septembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
examinând admisibilitatea recursului declarat de Stoian Mihail,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Compania Națională
de Asigurări în Medicină - Agenția Teritorială Sud către Stoian Mihail cu privire la
încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a majorării de
întârziere,
împotriva deciziei Curții de Apel Cahul din 03 martie 2021, prin care a fost admis
apelul declarat de Compania Națională de Asigurări în Medicină – Agenția
Teritorială Sud, casată hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul central din 26 octombrie
2020 și pronunțată o nouă hotărâre de admitere integrală a acțiunii,
c o n s t a t ă:
La 12 noiembrie 2019, Compania Națională de Asigurări în Medicină - Agenția
Teritorială Sud a depus cerere de chemare în judecată către Stoian Mihail cu privire
la încasarea datoriei de 4964,54 lei din care: 4056 - prima de asigurare obligatorie
de asistență medicală pentru anul 2019 și 908,54 lei - majorarea de întârziere pentru
anul 2019.
În motivarea acțiunii a menționat că, potrivit art. 4, 10, 17 a Legii “Cu privire la
asigurarea obligatorie de asistență medicală” nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998,
art. 4, 22 și anexa nr. 2 a Legii “cu privire la mărimea, modul și termenele de
achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală nr. 1593-XV din
26 decembrie 2002 cu modificările ulterioare, avocații, indiferent de forma juridică
de organizare a activității, care au obținut licență în modul stabilit de lege, vor achita
integral o primă de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în
termen de până la data de 31 martie a anului de gestiune.
În același timp, indică că potrivit art. 17, 30 a Legii nr. 1593-XV din 26
decembrie 2002 și Regulamentul privind controlul achitării primelor de asigurare
obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, aprobat prin Hotărârea Guvernului
nr. 1015 din 05 septembrie 2006, prevede că evidența și controlul corectitudinii
calculării și virării în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistență
1
medicală precum și încasarea majorărilor de întârziere se efectuează de către
agențiile teritoriale ale Casei Naționale de Asigurări în Medicină.
În temeiul celor expuse și în urma efectuării unui control privind achitarea
primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă în valoare
absolută conform bazei de date și actelor contabile ale Agenției Teritoriale Sud a
Casei Naționale de Asigurări în Medicină, s-a constatat că Stoian Mihail nu a achitat
prima de asigurare pentru anul 2019 până la data de 31 martie 2019.
În conformitate cu prevederile art. 17, alin (4) din Legea nr. 1593-XV din 26
decembrie 2002, termenul de prescripție extinctivă pentru stingerea primelor de
asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalităților aferente acestora este de
3 ani.
Potrivit prevederilor art. 4 a Legii “fondurilor asigurării obligatorii de asistență
medical” pentru anul 2019 nr.301 din 30 noiembrie 2018 prima de asigurare
obligatorie de asistență medicală calculată în sumă fixă pentru categoriile de
plătitori prevăzute de Legea nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 se stabilește în
mărime de 4056 lei pentru anul 2019, iar conform prevederilor art. 30, alin (1) din
Legea nr, 1593-XV din 26 decembrie 2002, penalitatea de întârziere pentru
neachitarea în termen a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală,
percepută de la plătitori, se stabilește în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru
fiecare zi de întârziere a plății și se transferă pe conturile Casei Naționale de
Asigurări în Medicină.
La data de 11 noiembrie 2019, penalitatea pentru întârziere pentru anul 2019,
constituia 908,54 lei.
În sensul vizat la 26 aprilie 2019, a fost expediată înștiințarea nr. 03-03-0243 cu
aviz de recepție recomandat la adresa xxxxx, str. Xxxxx, xxxxx, iar la 29 mai 2019,
scrisoarea a fost returnată cu mențiunea “Refuzat”.
Din aceste considerente, constatând epuizarea căilor extrajudiciare de soluționare
a litigiului, reclamanta a înaintat prezenta acțiune.
Prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul central din 26 octombrie 2020, acțiunea
depusă de Compania Națională de Asigurări în Medicină - Agenția Teritorială Sud
către Stoian Mihail cu privire la încasarea primei de asigurare obligatorie de
asistență medicală și a majorării de întârziere, a fost respinsă ca neîntemeiată.
Prin decizia Curții de Apel Cahul din 03 martie 2021, a fost admis apelul declarat
de Compania Națională de Asigurări în Medicină - Agenția Teritorială Sud și casată
hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul central din 26 octombrie 2020, cu emiterea unei
noi hotărâri, prin care:
- S-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Compania Națională de
Asigurări în Medicină - Agenția Teritorială Sud către Stoian Mihail cu privire la
încasarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și a majorărilor de
întârziere.
- S-a încasat de la Stoian Mihail în beneficiul Companiei Naționale de Asigurări
în Medicină - Agenția Teritorială Sud, prima de asigurare obligatorie de asistență
medicală pentru anul 2019 în sumă de 4056 lei și majorarea de întârziere în sumă de
908, 54 lei.
- S-a încasat de la Stoian Mihail în beneficiul statului taxa de stat în mărime de
112, 50 lei.
2
Pentru a decide astfel, instanța de apel a concluzionat că, deși Stoian Mihail este
pensionar în baza certificatului de dezabilitate de gradul II ca urmare a participării
acestuia la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl în anul 1989, potrivit
Extrasului din Registrul Cabinetelor avocaților și Birourilor asociate de avocați,
acesta desfășoară activitatea de avocat în baza licenței nr.3333 din 20 decembrie
2018, deținând statutul de avocat din anul 2018.
Cu referire la prevederile art.4 al Legii ”Cu privire la asigurarea obligatorie de
asistență medicală” nr 1585-XIII din 27 februarie 1998, și a Hotărârii Guvernului
nr.1246 din 19 decembrie 2018 pentru aprobarea Regulamentului privind
acordarea/suspendarea statutului de persoană asigurată în sistemul asigurării
obligatorii de asistență medicală, instanța de apel a remarcat că Guvernul are
calitatea de asigurat pentru persoane neangajate cu domiciliul în R.M inclusiv
pensionari, persoanele cu dezabilități severe, accentuate sau medii, cu excepția
persoanelor obligate prin lege să se sigure în mod individual.
În context, potrivit art. 4, 10, 17 a Legii “Cu privire la asigurarea obligatorie de
asistență medicală” nr. 1585-XIII din 27 februarie 1998, art. 4, 22 și anexa nr. 2 a
Legii “Cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare
obligatorie de asistență medicală” nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002 cu
modificările ulterioare, “mediatorii, notarii, avocații, executorii judecătorești,
experții judiciari care activează în cadrul unui birou de expertiză judiciară,
interpreții, traducătorii și administratorii autorizați, indiferent de forma juridică de
organizare a activității, neangajați, care au obținut atestat, licență sau autorizație în
modul stabilit de lege” au statut de “persoană asigurată în mod individual”.
Astfel, instanța de apel a considerat că Compania Națională de Asigurări în
Medicină - Agenția Teritorială Sud, justificat a pretins încasarea datoriei de 4964,
54 lei, pentru neachitarea primei de asigurare obligatorie de asistență medicală și
majorarea de întârziere în sumă de 908, 54 lei.
Totodată, cu referire la argumentele lui Stoian Mihail precum că la caz sunt
aplicabile prevederile Legii nr. 909-XII din 30 ianuarie 1992 privind protecția
socială a cetățenilor care au avut de suferit de pe urma catastrofei de la Cernobîl,
instanța de apel a remarcat că în cazul în care Stoian Mihail nu ar fi făcut parte din
categoria persoanelor stipulate în anexa nr.2 nr. 1593-XV din 26 decembrie 2002, ar
fi fost asigurat din contul statului, în baza art.4 alin.(4) lit. i), r) a Legii nr. 1585-XIII
din 27 februarie 1998.
La 29 aprilie 2021, prin intermediul serviciului poștal, Stoian Mihail a contestat
cu recurs decizia Curții de Apel Cahul din 03 martie 2021, solicitând casarea
acesteia și trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat faptul că instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea pricinii, a apreciat arbitrar probele prezentate de
către participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu
circumstanțele pricinii. Suplimentar, s-au invocat argumente similare celor din
referința la cererea de chemare în judecată.
La 02 iulie 2021, prin intermediul serviciului poștal, Compania Națională de
Asigurări în Medicină - Agenția Teritorială Sud, a depus referință la cererea de
recurs, solicitând respingerea acesteia și menținerea deciziei contestate.
În conformitate cu art.434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, recursul se
3
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate
fi restabilit.
Potrivit materialelor cauzei, decizia Curții de Apel Cahul a fost pronunțată la 03
martie 2021 și expediată participanților la proces la 22 martie 2021 (f.d. 79), însă la
materialele cauzei nu există înscrisuri care să demonstreze momentul recepționării
acesteia de către participanții la proces.
Astfel, în conformitate cu art.434 din Codul de procedură civilă, Completul
Colegiului constată că cererea de recurs depusă de Stoian Mihail, este în termen.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs în raport cu materialele pricinii
și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Stoian
Mihail este neîntemeiat și urmează a fi declarat inadmisibil, din considerentele ce
urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sânt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care
se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art.433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art.270 și nu
conține nicio referire cu privire la fondul recursului.
Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului împotriva deciziei curții de
apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului XXXVIII al din Codul de
procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul reține că reieșind din
prevederile art. 437 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă, în sarcina
recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și argumentării
acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică la aplicarea
eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de recurent nu pot duce la admisibilitatea
recursului, or, acestea nu pot fi reținute prin prisma art. 432 din Codul de procedură
civilă, în condițiile în care se insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii
circumstanțelor cauzei, în detrimentul evidențierii ilegalității soluției instanței de
apel. În acest context este de menționat faptul că recursul exercitat conform secțiunii
a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare a recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
4
Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul acestuia
cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit identificarea
omisiunilor sau erorilor care ar impune declararea acestuia ca fiind admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de Stoian Mihail.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al
Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
declarării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din
Codul de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat Stoian Mihail.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
Judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Galina Stratulat
Iurie Bejenaru
5