2r-113/24 — incasarea primei de asigurare obligatorie de asistenta medicala si a penalitatii aferente

2r-113/24 — incasarea primei de asigurare obligatorie de asistenta medicala si a penalitatii aferente (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr.2r-113/24

2-23123868-01-2r-01032024

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: N. Costaș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

17 aprilie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

examinând recursul declarat de Galușca Catalina,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată, în procedura

cererilor cu valoare redusă, depusă de Agenția Teritorială Nord a Companiei

Naționale de Asigurări în Medicină împotriva Catalinei Galușca, fondator al

Cabinetului avocatului „Galușca Catalina” cu privire la încasarea primei de

asigurare obligatorie de asistență medicală și a penalității aferente,

împotriva încheierii din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care s-a

respins cererea depusă de Galușca Catalina privind repunerea în termen a cererii de

apel și a fost restituit apelul declarat de Catalina Galușca împotriva hotărârii din 13

octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 25 august 2023, Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină a depus cerere de chemare în judecată, în procedura cererilor

cu valoare redusă, împotriva Catalinei Galușca, fondator al Cabinetului avocatului

„Galușca Catalina”, solicitând încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a sumei

totale de 5171,40 de lei constituită din suma de 4056 de lei cu titlu de primă de

asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2021, și suma de 1115,40 de

lei cu titlu de penalitate aferentă pentru neachitarea în termen a primelor de

asigurare obligatorie de asistență medicală în mărime de 0,1% din suma datoriei

pentru fiecare zi de întârziere.

Prin încheierea din 04 septembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

acțiunea depusă de Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în

Medicină, în procedura cererilor cu valoare redusă, a fost acceptată spre examinare

în procedură scrisă (f.d.10).

Prin hotărârea din 13 octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central a fost

admisă acțiunea depusă de Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de

Asigurări în Medicină, în procedura cererilor cu valoare redusă, și s-a încasat din

contul Catalinei Galușca (fondator al Cabinetului avocatului „Galușca Catalina”) în

beneficiul Agenției Teritoriale Nord a Companiei Naționale de Asigurări în

1

Medicină suma de 4056 de lei cu titlu de primă de asigurare obligatorie de asistență

medicală pentru anul 2021 și suma de 1115,40 de lei cu titlu de penalități aferente.

La 22 noiembrie 2023, Catalina Galușca a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea apelului

său, casarea hotărârii din 13 octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu

emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii.

Prin încheierea din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți s-a respins

cererea depusă de Galușca Catalina privind repunerea în termen a cererii de apel și a

fost restituit apelul declarat de Catalina Galușca împotriva hotărârii din 13

octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.

La 13 februarie 2024, Catalina Galușca a declarat recurs împotriva încheierii

din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând repunerea în termen a

recursului, admiterea recursului, casarea integrală a încheierii contestate, cu

restituirea cauzei la Curtea de Apel Bălți.

În susținerea recursului și a cererii de repunere în termen a recursului, Catalina

Galușca a indicat că, despre emiterea încheierii contestate a aflat, precum și a

recepționat copia acesteia, abia la 01 februarie 2024. Actul respectiv judecătoresc nu

i-a fost comunicat în modul prevăzut de lege, întrucât adresa electronică la care a

fost expediat: XXXXX, nu-i aparține. Adresa veridică a poștei sale electronice fiind

de fapt: XXXXX, la care nu a recepționat niciun act de dispoziție judecătoresc.

De asemenea, recurenta a remarcat că, instanța de apel eronat i-a respins

cererea de repunere în termen a apelului și i-a restituit apelul ca fiind tardiv, fără a

ține cont de faptul că prezenta cauză, la acțiunea Agenției Teritoriale Nord a

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, depusă în procedura cererilor cu

valoare redusă, în prima instanță a fost examinată în procedură scrisă, fără citarea

părților la proces, iar copia hotărârii a fost expediată la o adresă electronică

(XXXXX) care nu-i aparține. De fapt, adresa ei electronică fiind: XXXXX, la care

nu a primit niciun act de dispoziție judecătoresc și niciun alt act de procedură.

Despre emiterea hotărârii primei instanțe a aflat întâmplător la 13 noiembrie 2023,

iar apelul a fost depus la 22 noiembrie 2023, în interiorul termenului de atac cu apel.

La 01 martie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Agenției

Teritoriale Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină copia recursului

declarat de Catalina Galușca, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii a referinței,

cu toate acestea intimata nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus

referință (f.d.42).

În conformitate cu art.426 alin.(3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

completul de judecată al Curții Supreme de Justiție necesar de-a respingerea cererea

de repunere în termen a recursului și de a restitui recursul, ca fiind depus în afara

termenului legal.

În conformitate cu art.4261 alin.(1) lit.a) și alin.(2) din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs este în drept să restituie recursul împotriva încheierii dacă

cererea de recurs a fost depusă în afara termenului legal, iar recurentul nu solicită

repunerea în termen sau instanța de recurs a refuzat să efectueze repunerea în

2

termen. Recursul împotriva încheierii judecătorești se restituie în baza a cel puțin

unuia din temeiurile prevăzute la alin.(1), printr-o încheiere care nu se supune

niciunei căi de atac.

Conform art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art.111 alin.(1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Din prevederile art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În conformitate cu art.10 alin.(1) din Codul de procedură civilă, sancțiunile

procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural

civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire

sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de

exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul de judecată reține

că, termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o

modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității

raporturilor juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc

decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe,

căror li se subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Conform art.425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Așadar, termenul de declarare a recursului este un termen de procedură

imperativ, astfel încât nerespectarea acestuia atrage decăderea din dreptul de a mai

exercita calea de atac, fără a iniția o abordare a recursului în fond. Impunerea unui

termen de valorificare a căii de atac are ca scop disciplinarea justițiabililor și

garantarea securității raporturilor juridice. Decăderea din dreptul de acces la

jurisdicția Curții Supreme de Justiție constituie de asemenea un factor de securitate

juridică, conținută în regula de 15 zile prevăzut la art.425 CPC, care curge de la data

comunicării încheierii (contestate) recurentului și împiedică o permanentă repunere

în discuție a soluțiilor irevocabile pronunțate de instanțele de judecată.

Din actele cauzei rezultă că, la 13 octombrie 2023, Judecătoria Bălți, sediul

Central a pronunțat dispozitivul hotărârii, prin care a fost admisă acțiunea depusă de

Agenția Teritorială Nord a Companiei Naționale de Asigurări în Medicină în

procedura cu valoare redusă și a încasat din contul Catalinei Galușca (fondator al

Cabinetului avocatului „Galușca Catalina”) în beneficiul Agenției Teritoriale Nord a

Companiei Naționale de Asigurări în Medicină suma de 4056 de lei cu titlu de primă

de asigurare obligatorie de asistență medicală pentru anul 2021 și suma de 1115,40

de lei cu titlu de penalități aferente.

3

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 22 noiembrie 2023, Catalina

Galușca a declarat apel, solicitând repunerea în termen a cererii de apel, admiterea

apelului său, casarea hotărârii din 13 octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, cu emiterea unei hotărâri noi (f.d.17-18).

Ca urmare, Curtea de Apel Bălți prin încheierea din 21 decembrie 2023 a

respins cererea depusă de Galușca Catalina privind repunerea în termen a apelului și

a restituit apelul declarat de Catalina Galușca împotriva hotărârii din 13 octombrie

2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, în temeiul art.369 alin.(1) lit.b) din Codul

de procedură civilă, și anume apelul a fost depus în afara termenului legal, iar

instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

Ține de menționat că, încheierea din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

a fost publicată integral pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești:

https://cab.instante.justice.md, la data de 28 decembrie 2023.

Tot în aceeași zi, 28 decembrie 2023, Curtea de Apel Bălți a expediat copia

încheierii din 21 decembrie 2023, destinată Catalinei Galușca, la adresa electronică:

XXXXX (f.d.31-31verso).

Cele menționate supra, atestă faptul că termenul de 15 de zile prevăzut la

art.425 din Codul de procedură civilă, pentru depunerea recursului împotriva

încheierii instanței de apel, a început să curgă din data de 29 decembrie 2023, ziua

imediat următoare de la data comunicării Catalinei Galușca a încheierii contestate, și

care a expirat la data de 12 ianuarie 2024 (vineri) inclusiv.

În pofida celor enunțate, Catalina Galușca nu s-a conformat prevederilor legale

și a declarat recursul împotriva încheierii instanței de apel abia la 13 februarie 2024,

adică în afara termenului legal prevăzut la art.425 din Codul de procedură civilă,

drept consecință, intervenind aplicarea sancțiunii procedurale prevăzută la art.4261

alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă, de restituire a recursului.

Totodată, în conformitate cu art.116 alin.(1) și (3) din Codul de procedură

civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a

unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale precitate rezultă că, termenul de declarare a recursului

poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită prin cerere acest lucru. La

cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea

îndeplinirii actului de procedură. De asemenea, prin prisma jurisprudenței CEDO,

nemotivarea de către instanță a temeiurilor de repunere a recursului în termen sau

repunerea neîntemeiată în termenul de recurs reprezintă o încălcare a dreptului la un

proces echitabil.

Deși, Galușca Catalina în cererea de recurs a solicitat repunerea în termenul de

declarare a recursului, totuși nu a argumentat motivul, cu anexarea probelor

concludente, ce justifică omiterea acestuia.

Totodată, în conformitate cu art.100 alin.(1) și alin.(11) din Codul de procedură

civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică

participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul

persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire,

prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în

4

cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea

de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se comunică

autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin

intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt

conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în

mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei electronice. Actele de

procedură expediate prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor

se consideră comunicate.

Conform art.102 alin.(6) din Codul de procedură civilă, citația sau înștiințarea

se trimite la adresa menționată de parte sau de un alt participant la proces.

Din prevederile art.105 alin.(11) din Codul de procedură civilă, citația sau

înștiințarea se expediază autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și

avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor sau prin

orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea primirii acestor

acte.

Potrivit art.107 alin.(1) din Codul de procedură civilă, dacă își schimbă

domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei este

obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări,

citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră

recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.

Nu poate fi reținut argumentul Catalinei Galușca invocat în cererea de recurs

întru susținerea solicitării de repunere în termen a recursului precum că, despre

emiterea încheierii contestate a aflat, precum și a recepționat copia acesteia, abia la

01 februarie 2024. Actul respectiv judecătoresc nu i-a fost comunicat în modul

prevăzut de lege, întrucât adresa electronică la care a fost expediat: XXXXX, nu-i

aparține, și că adresa veridică a poștei sale electronice fiind de fapt: XXXXX, la

care nu a recepționat niciun act de dispoziție judecătoresc, din următoarele motive.

Astfel, potrivit extrasului din Registrul cabinetelor avocaților și birourilor

asociate de avocați, atașat la dosar, care, de altfel, se conține și pe pagina oficială

web a Ministerului Justiției: https://www.justice.gov.md/ro/content/registrul-

cabinetelor-avocatilor-si-birourilor-asociate-de-avocati, și pe pagina oficială web

a Uniunii Avocaților al Republicii Moldova: https://uam.md/avocatii/lista-

avocatilor, Cabinetul avocatului „Galușca Catalina”, al cărui conducător și

fondator este avocata Galușca Catalina, își are sediul în mun. Bălți, str. Păcii, 38,

of.49, iar la datele sale de contact, pe lângă telefonul fix din birou, este indicată

inclusiv și poșta electronică: XXXXX (f.d.8).

Prin urmare, având în vedere că, în Registrul cabinetelor avocaților și

birourilor asociate de avocați deținut de Ministerul Justiției și de Uniunea

Avocaților al Republicii Moldova, adresa electronică a avocatei Catalina Galușca

este indicată expres: XXXXX, decade dreptul ultimei de a mai invoca că respectiva

poștă electronică nu-i aparține sau că ar fi eronată.

Or, odată ce Catalina Galușca personal a indicat această poștă electronică

drept mijloc de comunicare a corespondenței, și figurează până în prezent în

Registrul cabinetelor avocaților și birourilor asociate de avocați, respectiv

recurenta nu mai poate invoca necitarea sau necomunicarea actelor de procedură,

5

în situația în care nu a informat atât instanța de judecată, Ministerul Justiției, cât și

Uniunii Avocaților din Republica Moldova despre modificările intervenite referitor

la datele sale de contact.

Totodată, completul de judecată remarcă că, notificarea prin poștă electronica

este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală.

Instanța de apel din toate mijloacele de comunicare indicate în lucrările

dosarului, a ales cel mai eficient, rapid, și sigur mijloc de comunicare, cum ar fi

poșta electronică.

Completul de judecată reține că, confirmarea expedierii și recepționării

documentului către partea interesată prin poșta electronică se atestă prin extrasul

eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține:

datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului, data

calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc.

Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta

electronică, extrasul menționat va cuprinde informații cu privire la aceste

inexactități, cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail

delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail

delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la

baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că

transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu

poate primi e-mailuri.

La caz, astfel de mențiuni de eroare tehnică la data de 28 decembrie 2023,

odată cu expedierea actului de procedură judecătoresc din 21 decembrie 2023 a

Curții de Apel Bălți, destinată avocatei Catalina Galușca, la adresa electronică:

XXXXX, lipsesc (f.d.31 verso).

Prin urmare, se atestă că actul judecătoresc de dispoziție din 21 decembrie

2023 a instanței de apel, a fost comunicat recurentei Galușca Catalina anume la

data de 28 decembrie 2023. Or, fiind cert faptul că actul de procedură transmis

destinatarei Catalinei Galușca, prin poșta electronică, se consideră recepționat în

ziua expedierii.

Această regulă este stabilită și în Legea nr.124 din 19.05.2022 privind

identificarea electronică și serviciile de încredere.

Potrivit art.47 alin.(1)-(6) din Legea nr.124/2022, documentul electronic poate

fi expediat și recepționat cu ajutorul sistemelor informaționale și de comunicații

electronice și/sau al purtătorilor materiali. Documentul electronic se expediază

într-un mod ce permite păstrarea și utilizarea acestuia de către destinatar. În cazul

în care semnatarul sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului

electronic nu au convenit altfel, documentul electronic se consideră expediat dacă:

a) este expediat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către un

intermediar în circulația electronică a documentelor, care acționează în numele

semnatarului sau al creatorul sigiliului electronic, sau prin sistemul informațional

utilizat de către semnatar sau creatorul sigiliului electronic; b) este adresat în mod

corespunzător sau este direcționat în sistemul informațional indicat de destinatar;

c) este redat într-o formă ce permite prelucrarea acestuia în sistemul informațional

indicat de destinatar; d) intră într-un sistem informațional ce nu este controlat de

către semnatar sau de către creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul

în circulația electronică a documentelor care expediază documentul electronic în

6

numele semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic. În cazul în care

semnatarul și destinatarul documentului electronic nu au convenit altfel,

documentul electronic se consideră recepționat de către destinatar dacă acesta: a)

intră în sistemul informațional din care destinatarul poate să extragă documentele

electronice; b) intră în sistemul informațional indicat de destinatar într-o formă

accesibilă pentru utilizare în sistemul respectiv. Documentul electronic se

consideră neexpediat în cazul în care destinatarul știa sau trebuia să știe că: a)

persoana indicată în documentul electronic ca semnatar nu este semnatarul

acestuia; b) semnatarul nu este inițiatorul expedierii documentului electronic; c)

documentul electronic este recepționat de către destinatar cu modificări sau fără

semnătură electronică. Documentul electronic nu se consideră recepționat dacă

persoana care l-a recepționat nu este destinatarul preconizat al acestuia.

Iar, reieșind din prevederile art.48 alin.(1) din aceeași Lege, dacă semnatarul

sau creatorul sigiliului electronic și destinatarul documentului electronic nu au

convenit altfel, moment al expedierii documentului electronic se consideră

momentul intrării acestuia în sistemul informațional care nu este controlat de către

semnatar sau creatorul sigiliului electronic ori de către intermediarul în circulația

electronică a documentelor care expediază documentul electronic în numele

semnatarului sau al creatorului sigiliului electronic.

La caz, încheierea din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost

expediată recurentei Galușca Catalina la data de 28 decembrie 2023, ora 16:11, iar

termenul-limită de efectuare a acțiunii de procedură a expirat la 12 ianuarie 2024

(15 zile de la comunicarea încheierii contestate, calculat începând cu a doua zi de

la notificare), pe când ultima a depus cererea de recurs abia la 13 februarie 2024,

peste o lună de zile, adică înafara termenului legal prevăzut la art.425 din Codul de

procedură civilă, fără a justifica prin probe incontestabile ce dovedesc

imposibilitatea îndeplinirii actului de procedură în termenul legal omis.

Pe lângă acestea, din actele cauzei se atestă că Galușca Catalina a cunoscut

despre faptul că la 21 decembrie 2023, ora 09:15, Curtea de Apel Bălți urmează în

ședință să se expună în privința chestiunii privind repunerea în termen a apelului

său declarat împotriva hotărârii din 13 octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, recepționând în acest sens la 07 decembrie 2023, prin poștă electronică,

cât și la 11 decembrie 2023, cu aviz poștal de recepție, a citației pentru ședința din

data respectivă (f.d.21-21 verso, 23).

Mai mult ca atât, la 12 decembrie 2023, Catalina Galușca a depus la Curtea de

Apel Bălți cerere de amânare a cauzei preconizată spre examinare pentru data de

21.12.2023, ora 09:15, din motiv că este antrenată în alt proces judiciar (f.d.24).

În atare împrejurări, se constatat că, Galușca Catalina, fiind cea interesată de

soluționarea prezentei cauze în ordine de recurs, precum și fiind conștientă că la

data de 21 decembrie 2023 Curtea de Apel Bălți urma să soluționeze primirea

apelului său, trebuia să depună maximă diligență și să întreprindă acțiuni de a se

interesa de soarta dosarului respectiv (fie să contacteze Direcția evidență și

documentare procesuală din cadrul Curții de Apel Bălți, fie să se prezinte personal

la instanța de apel, sau să verifice Portalul Național al Instanțelor Judecătorești,

inclusiv să-și verifice poșta electronică) pentru a nu omite termenul legal de

declarare a recursului prevăzut la art.425 din Codul de procedură civilă, având în

vedere că încheierea din 21 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți a fost publicat

7

pe Portalul Național al Instanțelor Judecătorești la data de 28 decembrie 2023 și

notificat recurentei la poșta electronică a acesteia XXXXX, tot în aceiași zi -

28.12.2023.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.56 alin.(3) și art.61 alin.(1) din Codul

de procedură civilă, care stipulează că, participanții la proces sunt obligați să se

folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de

aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile

prevăzute de legislația procedurală civilă.

Din cele constatate rezultă că, nerespectarea termenului legal în interiorul

căruia urma de efectuat actul de procedură (art.425 CPC), se datorează în

exclusivitate comportamentului pasiv al recurentei Galușca Catalina, care trebuia

să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință

de drepturile și obligațiile sale procedurale. Or, admiterea spre examinare a unui

recurs tardiv poate duce la încălcarea principiului securității raporturilor juridice

garantat de art.6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

Astfel, ținând cont de faptul că prezentul recurs a fost declarat la 13 februarie

2024, cu încălcarea evidentă a termenului legal prevăzută la art.425 din Codul de

procedură civilă, fără indicarea în sensul art.116 din Codul de procedură civilă, a

vreunui motiv justificativ de repunere în termen a recursului și în lipsa probelor

concludente în vederea argumentării omiterii termenului legal, completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de repunere în termen a

recursului este neîntemeiată și urmează a fi respinsă, cu restituirea recursului

declarat de Catalina Galușca, ca fiind depus în afara termenului legal.

Or, respectarea de către părți a termenelor legale constituie o obligație

pozitivă a părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar

repunerea în termen poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și

doar în situația în care partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o

justifică prin probe pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118 și art. 425 din

Codul de procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost

cauzată din motive întemeiate.

În atare circumstanțe, soluția de respingerea a cererii de repunere în termen și

de restituire a recursului declarat de Galușca Catalina, este compatibilă cu

respectarea prevederilor Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor

juridice.

În susținerea opiniei enunțate, completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în speța Melnic c.

Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă din 14 februarie 2007, precum și

hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29 septembrie 2008, unde

se notează că, deși în speță nu era vorba despre desființarea unei hotărâri

8

judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de

atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces

prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși

reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare, reprezintă o soluție care

ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o

cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul a fost

depus cu omiterea termenului prevăzut la art. 425 din Codul de procedură civilă, și

fără justificarea prin probe concludente și pertinente omiterii termenului de

repunere a recursului, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a respingerea cererea de repunere în termen a recursului depusă de

Catalina Galușca și de a restitui recursul declarat de către Catalina Galușca, ca

fiind depus în afara termenului legal.

În conformitate cu art.269-270, art.4261 alin.(1) lit.a) și alin.(2), art.428 din

Codul de procedură civilă, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de Galușca Catalina privind repunerea în termenul

de declarare a recursului.

Se restituie recursul declarat de Galușca Catalina împotriva încheierii din 21

decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, ca fiind depus în afara termenului legal.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Mariana Ursachi

9