3ra-477/24 — anularea hotărârii

3ra-477/24 — anularea hotărârii (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-477/24

2-24059114-01-3ra-03062024

prima instanță: Judecătoria Edineț, sediul Dondușeni – A. Garbuz

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu

ÎNCHEIERE

05 iunie 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

în componență:

Președintele completului, judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând admisibilitatea recursului depus de avocatul Banaru Vadim în

numele și interesele lui Filipaș Ruslan,

în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Filipaș Ruslan împotriva Consiliului electoral al circumscripției

Comunale Tîrnova nr.13/21 raionul Dondușeni, privind anularea hotărârii nr. 27

din 30 mai 2024 ,,Cu privire la sesizările nr.34/32-2595 și nr.34/32-2590 din 28

mai 2024 a Inspectoratului de Poliție Dondușeni”,

împotriva deciziei din 02 iunie 2024 și încheierii din 01 iunie 2024 a Curții de

Apel Bălți,

c o n s t a t ă:

La 01 iunie 2024, Filipaș Ruslan, fiind reprezentat de Banaru Vadim, a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului electoral al circumscripției

Comunale Tîrnova r-nul Dondușeni nr.13/21, solicitând anularea hotărârii nr. 27

din 30 mai 2024 ,,Cu privire la sesizările nr.34/32-2595 și nr.34/32-2590 din 28

mai 2024 a Inspectoratului de Poliție Dondușeni” și restabilirea în drepturi

electorale a candidatului Ruslan Filipaș în cadrul turului doi al alegerilor noi pentru

funcția de primar al com. Tîrnova. r. Dondușeni.

În motivarea acțiunii, reprezentantul reclamantului a indicat că prin hotărârea

Consiliului electoral al circumscripției comunale Tîrnova nr. 13/21, r-1 Dondușeni

nr. 13 din 25 aprilie 2024, Filipaș Ruslan a fost înregistrat în calitate de candidat la

funcția de primar al comunei Tîrnova, r-nul Dondușeni pentru alegerile locale noi

din 19 mai 2024.

La 19 mai 2024 în cadrul primului tur al alegerilor, Filipaș Ruslan a obținut

355 voturi și a acces în turul doi din data de 02 iunie 2024.

La 29 mai 2024 la Consiliul electoral au fost depuse două sesizări din partea

IP Dondușeni, prin care s-a informat despre înregistrarea a doua denunțuri oficiale

din partea cetățenilor Lisnic Sergiu, Lungu Elena și Socolovchi Dumitru.

1

Potrivit acestor denunțuri, contestatarul este acuzat precum că ar fi oferit 500

de lei pentru a vota în favoarea sa la alegeri.

La 30 mai 2024 contestatarul a depus la Procuratura Dondușeni o plângere

penală împotriva cetățenilor Lisnic Sergiu, Lungu Elena și Socolovchi Dumitru

pentru denunțare falsă cu solicitarea intentării unei urmări penale în vederea

tragerii la răspundere în baza art. 311 Cod penal.

În adresa organului electoral, la data de 30 mai 2024, a fost depusă o referință

detaliată asupra cazului și copia plângerii penale.

Ședință consiliului a început la ora 14.00 la 30 mai 2024. În cadrul ședinței

inspectorul de sector al IP Dondușeni a informat organul electoral despre faptul că

sunt depuse denunțuri dar materialele se află în examinare și urmează a fi

transmise după competență.

Reprezentantul organului de poliție nu a solicitat anularea înregistrării

concurentului electoral.

În pofida faptului că reprezentantului concurentului electoral a solicitat

examinarea în ședință a argumentelor expuse în referință și audierea în calitate de

martori a cetățenilor care au informat despre pretinsele acte de corupție, toate

aceste demersuri au fost respinse nemotivat.

În aceeași ședință, președintele consiliului electoral a dat citirii proiectului de

hotărâre care deja era pregătit din timp prin care a propus anularea înregistrării.

Ca rezultat, după o mulțime de încălcări procedurale ce ține de examinarea

contestațiilor, CECE Tîrnova nr. 13/21, a votat unanim proiectul de hotărâre.

Astfel, prin Hotărârea nr. 27 din 30 mai 2024 s-a luat act de sesizările IP

Dondușeni și s-a anulat înregistrarea candidatului la funcția de primar al comunei

Tîrnova pentru alegerile locale noi din 19 mai 2024 din partea partidului politic

„Șansă”, domnul Ruslan Filipaș.

La 31 mai 2024 în adresa Comisiei Electorale Centrale la ora 08.40 a fost

depusă o cerere prealabilă prin care a fost solicitată anularea hotărârii nr. 27 din 30

mai 2024 a CECE Tîrnova și repunerea în drepturi electorale a candidatului.

La ședința Comisiei Electorale Centrale din 31 mai 2024 cererea prealabilă a

fost respinsă.

Cu privire la procedura administrativă aplicată, reprezentantul lui Filipaș

Ruslan a invocat că acesta nu a avut posibilitate de a lua cunosțință cu materialele

dosarului administrativ, să pregătească poziția sa de apărare, să prezinte probe și

argumente, să fie audiat efectiv. Referința nu a fost examinată și nu a fost

dezbătură, s-a refuzat audierea cetățenilor care au depus denunțuri false iar

proiectul de hotărâre era pregătit din timp. Contestatarul nu a beneficiat de dreptul

la un proces echitabil și dreptul la apărare nici la o etapă a procedurii

administrative.

Și consideră că acest fapt reprezintă o gravă încălcare a procedurii și eludarea

normelor imperative ale codului administrativ cu privire la efectuarea unei

proceduri administrative.

Cu referire la prevederile art.70, art.32 alin.(2), art.83 și art.94 din Codul

administrativ, a susținut că drepturile garantate ale participantului la procedura

administrativă au fost grav încălcate de către CECE Tîrnova nr.13/21.

Contestatarul în cadrul acestei proceduri administrative a avut parte doar de

tratament discriminatoriu, contrar legii, fără respectarea bunei credinței și cu o

2

vădită părtinire și dispreț. Atunci când se iau decizii de anulare a înregistrării unui

candidat în alegeri, acest fapt reprezintă una din cele mai grave sancțiuni și

afectarea unui drept fundamental, la alegeri libere și dreptul de a fi ales.

Astfel, a invocat că hotărârea CECE Tîrnova nr. 13/21 nr. 27 din 30 mai 2024

este ilegală și netemeinică atât din punct de vedere formal cât și pe fond.

În context, a susținut că, contrar prevederilor imperative ale legii, autoritatea

pârâtă nu și-a motivat propria hotărâre. Tot textul actului conține doar relatarea

celor expuse în sesizările poliției, apoi CECE, enumeră formal unele norme din

legislația electorală și ignoră în totalitate argumentele expuse în referință. Susține,

că organul electoral nu a dat nicio apreciere informațiilor prezentate, nu a analizat

careva probe, nu a constata legătura cauzală între pretinsele încălcări și candidatul

Filipaș care respinge categoric acuzațiile aduse.

Declarațiile a trei cetățeni care au depus denunț la poliție sunt identice și nu

corespund adevărului. Aceste acțiuni reprezintă nu altceva decât o metodă murdară

de campanie electorală, cu scop de a denigra un concurent electoral și a-1 elimina

din alegeri cu doar câteva zile înainte de turul doi al alegerilor.

Organul electoral a refuzat să examineze circumstanțele acuzațiilor aduse.

Poliția a informat doar despre depunerea unor astfel de denunțuri dar nu a emis

niciun act juridic care ar confirma cel expuse. Materialele abia se află în

examinare. Nu a fost verificat cine a mai văzut exact că au fost oferiți acești bani,

dacă nu poate fi o provocare din partea concurenților sau persanelor de rea credință

pentru a denigra imagina candidatului, dacă există alte probe incontestabile că

banii aparțin candidatului; există alte probe incontestabile că acțiunea a fost pusă la

cale anume de candidat.

În circumstanțele date doar organele de urmărire penală și organele

procuraturii urmează să investigheze minuțios, cu atragerea martorilor, efectuarea

altor acțiuni de investigație și de urmărire cu scop de a afla adevărul. Pentru faptul

dat este nevoie să fie respectate toate procedurile legale, cu respectarea unui proces

echitabil, dreptului la apărare și respectarea principiului prezumției de nevinovăție.

Organul electoral nu a examinat desinestătător circumstanțele de fapt și nu a

verificat temeinicia contestațiilor și sesizărilor dar a acceptat necondiționat poziția

doar a unei părți.

La fel, a invocat că, consideră că actul administrativ contestat, contrar

prevederilor art. 118 Cod administrativ, nu este motivat. Or, motivarea trebuie să

justifice prin forța logicii, raționamentelor, probelor și normelor de drept, toate

elementele care compun legalitatea actului administrativ, însă, la caz această

exigență lipsește.

Totodată, încălcările descrise, incertitudinea și netransparența actului

administrativ fac dovada caracterului incert al acestuia. Potrivit art. 119 alin. (1)

din Codul administrativ, conținutul unui act administrativ individual trebuie să fie

suficient de cert. Dat fiind că actul administrativ contestat nu este motivat referitor

la temeiurile de fapt privind anularea înregistrării constituie un act administrativ

individual ilegal. Or, măsura oficială întreprinsă de consiliul electoral

demonstrează exercitarea dreptului discreționar cu încălcarea prevederilor art. 137

Cod administrativ. Din acest punct de vedere constatarea formală, fără nicio

examinare efectivă, cu privire la verificarea temeiurilor de anulare, contravine art.

21 alin. (3) și 29 din Codul administrativ. Scopul legitim urmărit de către

3

autoritatea pârâtă prin emiterea/întocmirea actului administrativ, nu doar că nu este

motivat, dar nici rezonabil.

În același timp, deși actul administrativ unde se manifestă puterea

discreționară se referă la aspectele care, într-un cadru legal, conferă autorității

publice (consiliului electoral) o anumită libertate de decizie, acest lucru presupune,

că decizia luată în mod discreționar, trebuie să fie una optimă, să corespundă

finalității actului, sensului legislației în vigoare, principiilor generale ale dreptului

intern și internațional, drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Exercitarea dreptului discreționar nu permite desfășurarea unei activități

administrative arbitrare. Astfel, instanța de judecată analizează dacă, în procesul

activității sale decizionale, autoritatea publică a realizat dreptul discreționar: 1) cu

respectarea limitelor de competență și regulilor de procedură instituite de lege; 2)

cu luarea în considerare tuturor faptele relevante; 3) conform scopului acordat prin

lege.

A menționat că, autoritatea publică a ignorat în totalitate aceste cerințe legale,

regulile de procedură au fost ignorate în totalitate, nu au fost analizate

circumstanțele și faptele importante cazului iar decizia luată contravine cel mai

grav scopului urmărit de lege și care este total disproporționată.

Autoritatea pârâtă a ignorat în totalitate argumentele reprezentantului

contestatarului, nici nu a dat posibilitate să fie audiat efectiv. Proiectul hotărârii era

deja gata perfectat cu soluția identificată din timp - anularea înregistrării, fiind

încălcate procedurile legale de examinare a contestațiilor.

Sesizările din partea Poliției urmau a fi declarate inadmisibile dat fiind că nu

se încadrează în condițiile prevăzute la art. 93 și 94 din Codul electoral. Iar organul

electoral nu a demarat o procedură de control din oficiu, cel puțin nu există niciun

act care ar confirma acest fapt.

Astfel, constată că organul de poliție nu este subiect de depunere a astfel de

acte în adresa organului electoral.

Organul electoral, anulând înregistrarea deja după alegeri a încălcat grav

prevederile art. 95 alin. (7) din Codul electoral care prevede că cererile de anulare

a înregistrării, a acreditării sau a confirmării subiecților electorali se depun la

organul electoral competent cel târziu cu 5 zile înainte de ziua alegerilor. Cererile

depuse după acest termen se examinează concomitent cu centralizarea si

confirmarea rezultatelor alegerilor.

Acuzațiile nefondate menționate în sesizare reprezintă acuzații penale iar

coruperea alegătorilor este infracțiune prevăzută de art. 1811 din Codul penal.

La fel, consider că Inspectoratul de poliție Dondușeni nici nu avea competența

de a examina astfel de plângeri și urma să transmită materialele Centrului Național

Anticorupție, dar nu organului electoral. Organul de poliție sau altă instituție a

statului poate informa organul electoral doar dacă o încălcare de lege este

confirmată definitiv prin decizii definitive ale unui agent constatator sau ale

instanței de judecată.

Astfel, chiar dacă, ipotetic ar fi existat careva temeiuri de a depune o cerere de

anulare a înregistrării unui candidat, atunci o asemenea acțiune este interzisă de

lege, în cazul depistării a careva presupuse încălcări aceste fapte urmează a fi

examinate doar în procesul confirmării sau infirmării rezultatelor alegerilor.

4

Consideră reclamantul că prin acest act administrativ, este prejudiciat grav, i

se încalcă drepturile fundamentale la alegeri libere, este restrâns dreptul

fundamental de a fi ales, este restrâns grav dreptul la libera exprimare, este

discriminat în raport cu alți concurenți electorali, nu i se asigură condiții echitabile

la o campanie electorală în conformitate cu principiile constituționale și Codul

electoral.

Pârâtul, cu regret a ignorat totalmente argumentele menționate de

reprezentantul contestatarei, nemaivorbind de faptul că nu s-a acordat timp de a

veni cu probe suplimentare.

Organul electoral investit cu competență materială de examinare a sesizărilor,

în procesul adoptării actului administrativ individual defavorabil contestat a omis

unele principii ale examinării oricărei proceduri în fața unei autorități cu drept de

decizie, producătoare de efecte juridice - principiul disponibilității și principiul

egalității armelor, fiind elemente esențiale al dreptului la un proces echitabil.

Cu toate că reprezentantul contestatarului a adus unele explicații în ședință,

CECE nici măcar formal nu a combătut în hotărârea contestată argumentele

prezentate, decât prin alegații formale și nemotivate. Prin aceasta organul electoral

a sfidat prevederile Regulamentului CEC cu privire la examinarea contestațiilor,

iar actul administrativ emis este ilegal.

Respectiv, autoritatea pârâtă în cadrul puterii sale discreționare, având

obligația de a explica de că a adoptat o anumită conduită din mai multe posibile nu

și-a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul legii. Or, puterea discreționară nu

trebuie confundată cu posibilitatea de a acționa arbitrar sau fără control.

Cu referire la încălcarea unor drepturi fundamentale a invocat art. 2 alin. (1)

art. 38 din Constituția RM.

La fel, a invocat că dreptul la alegeri libere este garantat și de art. 3 protocolul

I al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a liberaților

fundamentale, care garantează drepturi, deoarece stabilește obligația înaltei Părți

Contractante de a organiza alegeri în condiții care să asigure exprimarea liberă a

opiniei oamenilor și nu un drept sau o libertate particulară.

Prin hotărârea sa nr. 25/2010 Curtea Constituțională a subliniat că legiuitorul

are obligația de a crea condiții adecvate pentru realizarea voinței suverane a

poporului pe calea exercitării drepturilor electorale de către cetățeni și, respectiv, a

formării unor organe autonome și independente ale puterii publice, menite să

transpună în viață interesele poporului și să garanteze drepturile și libertățile

omului și cetățeanului Republicii Moldova.

Prin actul contestat, CECE de fapt a sancționat reclamantul pentru fapte pe

care nu le-a comis, în legătură cu care a depus plângere penală pentru denunț fals,

acțiuni care nu au fost probate și nici confirmate, pur și simplu a anulat un drept

fundamental constituțional cu doar trei zile înainte de alegeri.

În acest sens, este de remarcat că Dreptul la alegeri libere este strâns legat de

alte două principii fundamentale protejate de Constituție și Convenția Europeană -

dreptul la libera exprimare a opiniei și dreptul la libertatea de asociere.

Deja în mai multe cauze având ca obiect art. 10 din Convenție Curtea a

subliniat interdependența dintre dreptul la alegeri libere și libertatea de exprimare,

în aceste cauze s-a constatat că aceste drepturi, inclusiv libertatea de dezbateri

politice, constituie baza oricărui regim democratic.

5

Alegerile reprezintă un element al exercitării drepturilor fundamentale ale

omului și mai ales a drepturilor civile și politice. Alegerile echitabile reprezintă o

competiție politică, care are loc într-un mediu caracterizat prin încredere,

transparență și răspundere și care permite alegătorilor să facă o alegere conștientă

între alternativele politice distincte.

Restricțiile asupra exercițiului unor drepturi sunt prevăzute expres în Legea

Supremă și nu pot fi extinse. Orice restricție, înainte de a fi instituită, trebuie

raportată la prevederile art. 54 din Constituție, care prevede că restrângerea trebuie

să fie proporțională cu situația care a determinat-o și nu poate atinge existența

dreptului sau a libertății. (HCC nr. 20/2001).

La caz, prin sancțiunea dispusă de către pârât, hotărârea CECE contestată

reprezintă o ingerință disproporționată în substanța dreptului de a fi ales, drept

garantat de legea fundamentală și de Convenția Europeană.

Prin urmare, prin prisma jurisprudenței CtEDO, dreptul de a fi ales, prevăzut

de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor

Omului și Libertăților Fundamentale, nu este absolut și permite „limitări implicite”

însă aceste limitări trebuie să fie înscrise într-un proces echitabil fără abuzuri.

Notează, că prin emiterea hotărârii contestate în baza unor denunțuri false, fără

confirmarea pretinselor acte ilegale, fără existența vreunui act juridic

corespunzător, autoritatea pârâtă, practic a recunoscut că reclamantul este vinovat

de infracțiunea prevăzută de art. 1811 Cod penal. Prin aceste acțiuni administrative

abuzive fiind sfidat principiul prezumției nevinovăției garantat de art. 21 din

Constituție și Convenția Europeană.

Principiul prezumției nevinovăției este enunțat în actele internaționale la care

Republica Moldova este parte, în special art. 11 al Declarației Universale a

Drepturilor Omului. Prezumția nevinovăției este aplicată în cadrul jurisprudenței

europene, fiind parte integrantă a dreptului la un proces echitabil. Acest principiu

prevede, printre altele, și obligația instanțelor judecătorești naționale, precum și a

autorităților publice, de a nu susține în niciun fel de circumstanțe că o persoană

este vinovată de comiterea unei infracțiuni, dacă această infracțiune nu a fost

dovedită pe cale judiciară.

Concluziile despre vinovăția persoanei de săvârșire a infracțiunii nu pot fi

întemeiate pe presupuneri. Respectarea acestei reguli are drept rezultat efecte

juridice favorabile sau posibilitatea survenirii acestora în cazul în care toate dubiile

privind probarea învinuirii care nu pot fi înlăturate, în condițiile CPP al RM, se

interpretează în favoarea bănuitului, învinuitului, inculpatului. În cazul Popovici

vs. Moldova Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat că a avut loc

violarea art. 6 al Convenției, și anume a pct. 2 - încălcarea principiului intangibil al

prezumției nevinovăției.

Prin hotărârea din 01 iunie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni

cererea de chemare în judecată înaintată de candidatul la funcția de primar al com.

Tîrnova r-nul Dondușeni Filipaș Ruslan, reprezentat de avocatul Banaru Vadim

împotriva Consiliului electoral al circumscripției comunale Tîrnova r-nul

Dondușeni nr. 13/21, privind anularea hotărârii nr. 27 din 30 mai 2024 al CECE

Tîrnova, r-nul Dondușeni nr. 13/21; restabilirea în drepturi electorale a

candidatului Filipaș Ruslan în cadrul turului doi al alegerilor noi pentru funcția de

primar al com. Tîrnova. r. Dondușeni, s-a respins ca fiind neîntemeiată.

6

La 01 iunie 2024, avocatul Banaru Vadim, în numele și interesele lui Filipaș

Ruslan, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 01 iunie 2024 a Judecătoriei

Edineț, sediul Dondușeni, solicitând casarea integrală a acesteia, cu emiterea unei

hotărâri noi, prin care să fie admisă contestația apelantului, să fie anulată hotărârea

nr. 27 din 30 mai 2024 al CECE Tîrnova, r. Dondușeni nr. 13/21, cu restabilirea

tuturor drepturilor electorale ale lui Filipaș Ruslan în calitate de candidat la funcția

de primar al com. Tîrnova. r. Dondușeni.

În ședința instanței de apel, avocatul Banaru Vădim în interesele lui Filipaș

Ruslan a depus cerere prin care a solicitat ridicarea excepției de

neconstituționalitate a art. 102 alin. (5) lit. f) din Codul electoral și a textului

„încălcarea prevederilor alin.(5) și (6) din prezentul articol se constată de organul

electoral competent, inclusiv cu suportul organelor de resort și celor de drept,, din

art. 54 alin.(7) din Codul electoral, în măsura în care nu există vreun act juridic

definitiv și nu este reglementat exhaustiv o procedură obiectivă de constatare

pentru a se evita arbitrariul.

Prin încheierea din 01 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, cererea privind

ridicarea excepției de neconstituționalitate, înaintată de reprezentantul candidatului

la funcția de primar al com. Tîrnova, r-nul Dondușeni, Ruslan Filipaș, avocatul

Vadim Banaru, s-a respins.

Prin decizia din 02 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți, cererea de apel depusă

de avocatul Banaru Vadim în interesele lui Filipaș Ruslan împotriva hotărârii din

01 iunie 2024 a Judecătoriei Edineț, sediul Dondușeni, la cererea de chemare în

judecată în contencios administrativ formulată de Filipaș Ruslan către Consiliul

electoral al circumscripției Comunale Tîrnova r-nul Dondușeni nr.13/21 cu privire

la anularea hotărârii nr. 27 din 30 mai 2024 ,,Cu privire la sesizările nr.34/32-2595

și nr.34/32-2590 din 28 mai 2024 a Inspectoratului de Poliție Dondușeni”, s-a

respins.

În motivarea deciziei emise, instanța de apel a conchis că argumentele

invocate de către apelant în susținerea pretențiilor sunt declarative, acestea nefiind

de natură să ducă la anularea actului administrativ, iar hotărârea contestată este

legală.

Instanța de apel a susținut legalitatea hotărârii Consiliului Electoral de a anula

înregistrarea candidatului Filipaș Ruslan, argumentând că oferirea de bani

alegătorilor de către Filipaș Ruslan constituie o încălcare gravă a principiilor

alegerilor libere și democratice, conform art. 54 alin. (6) lit. a) din Codul electoral.

Coruperea alegătorilor subminează legalitatea și legitimitatea procesului electoral.

Conform art. 37 alin. (1) lit. f) și art. 54 alin. (7) din Codul electoral, Consiliul

Electoral are dreptul și obligația de a interveni în cazurile de corupere a

alegătorilor, chiar și în absența unei sentințe penale definitive. Măsurile luate de

Consiliu sunt justificate pentru a preveni compromiterea alegerilor.

Instanța a constatat că probele prezentate de Inspectoratul de Poliție

Dondușeni (denunțuri, bani ridicați de la alegători) erau suficiente și veridice

pentru a demonstra coruperea alegătorilor. Consiliul Electoral a acționat corect și

în conformitate cu legea.

Instanța a menționat că procesele electorale trebuie să fie rapide și eficiente,

iar ele nu depind direct de finalizarea proceselor penale. Decizia de anulare a

7

înregistrării candidatului a fost considerată proporțională și necesară pentru

protejarea integrității procesului electoral.

Apelantul a avut acces la toate materialele dosarului administrativ și a avut

posibilitatea de a prezenta argumente. Instanța a concluzionat că drepturile

procedurale ale apelantului au fost respectate.

Instanța a apreciat că măsura anulării înregistrării candidatului este

proporțională cu gravitatea faptei, urmărind protejarea democrației și prevenirea

coruperii alegătorilor.

Astfel, instanța a considerat că hotărârea Consiliului Electoral a fost emisă

corect, bazându-se pe probe solide și respectând cadrul legal, drepturile

procedurale ale părților implicate și principiul proporționalității.

Cu referire la cererea de ridicare a excepției de neconstituționalitate a

prevederilor art. 102 alin. (5) lit. f) din Codul electoral și a textului „încălcarea

prevederilor alin.(5) și (6) din prezentul articol se constată de organul electoral

competent, inclusiv cu suportul organelor de resort și celor de drept,, din art. 54

alin.(7) din Codul electoral, instanța de apel a respins-o ca neîntrunind condițiile

stabilite de art.121 alin.(2) din Codul de procedură civilă, precum și în Hotărârea

nr.2 din 09 februarie 2016 a Curții Constituționale.

La 02 iunie 2024, prin intermediul poștei electronice (vol. II, f.d.3), avocatul

Banaru Vadim, în numele și interesele lui Filipaș Ruslan, a declarat recurs, prin

care a solicitat admiterea recursului, aplicarea directă în prezenta cauză art. 6, 10 și

art. 3 protocolul I al CEDO, casarea încheierii din 01 iunie 2024 a Curții de Apel

Bălți cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate, admiterea cererii de

ridicare a excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții constituționale

pentru verificarea constituționalității art. 102 alin. (5) lit. f) și art. 54 alin. (7) din

Codul electoral, casarea integrală a deciziei din 02 iunie 2024 a Curții de Apel

Bălți, cu emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă contestația recurentului și

să fie anulată hotărârea nr. 27 din 30 mai 2024 al CECE Tîrnova, r-nul Dondușeni

nr. 13/21, cu restabilirea tuturor drepturilor electorale ale dlui Ruslan Filipaș în

calitate de candidat la funcția de primar al com. Tîrnova. r. Dondușeni.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a invocat că instanța de

fond și de apel și-au motivat hotărârile prin care s-a respins contestația doar prin

acceptarea necondiționată a poziției intimatului, fără nicio verificare minuțioasă a

corespunderii acestei poziții cadrului legal și circumstanțelor de fapt.

De asemenea, a invocate că instanțele de judecată nu au examinat cerințele și

argumentele referitor la legalitatea actului contestat, referitor la procedura adoptării

și alte circumstanțe, pentru caz.

Consideră că soluția și argumentele instanțelor sunt neîntemeiate și adoptate

în contradicție cu circumstanțele cauzei.

În context, a susținut că instanța de apel a neglijat aspectele esențiale ale

cazului, neexaminând cum autoritatea pârâtă și-a exercitat dreptul discreționar sau

cum a depășit competența legală. A fost ignorat faptul că intimatul și-a depășit

grav competența legală, ignorând procedurile administrative și încălcând

principiile unui proces echitabil și prezumția de nevinovăție.

Instanța nu a oferit o apreciere adecvată a argumentelor acțiunii, ci a susținut

și în totalitate argumentele părții adverse, încălcând astfel principiul echității și al

egalității armelor în procesul legal. De asemenea, a omis să ia în considerare

8

aspecte cruciale ale cazului, cum ar fi lipsa unui mecanism real de constatare a

încălcărilor legate de corupția electorală și aplicarea disproporționată a sancțiunii

extreme a anulării înregistrării.

A menționat că instanța a ignorat jurisprudența relevantă a Curții

Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, interpretând greșit

constatările acestor instanțe. De asemenea, a aplicat eronat concluziile din

hotărârea Curții Constituționale nr. 10/2023, fără a lua în considerare contextul

specific al cazului.

A conchis că aceste încălcări ale instanței au avut un impact negativ asupra

dreptului reclamantului la un proces echitabil și la un proces electoral democratic.

Cu referire la argumente ce se referă la încheierea contestată, a invocat că

Curtea de Apel Bălți a depășit prevederile legale și jurisprudența Curții

Constituționale prin respingerea nemotivată a cererii de ridicare a excepției de

neconstituționalitate. Aceasta nu a oferit motive pentru respingerea cererii, contrar

prevederilor din art. 121 din Codul de procedură civilă și jurisprudenței Curții

Constituționale.

A relatat că, conform hotărârii nr. 2 din 09 februarie 2016 a Curții

Constituționale, judecătorul trebuie să verifice dacă sunt întrunite anumite condiții

fără a se pronunța asupra temeiniciei sesizării sau conformității cu Constituția a

normelor contestate.

Toate condițiile necesare pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate

erau îndeplinite: obiectul excepției intra în categoria actelor prevăzute de art. 135

alin. (1) lit. a) din Constituție, excepția a fost ridicată de o parte în proces,

prevederile contestate urmau a fi aplicate la soluționarea cauzei și nu exista o

hotărâre anterioară a Curții asupra acestor prevederi.

Prevederile contestate au fost introduse recent în Codul electoral și nu au fost

anterior obiect de examinare, deci sunt aplicabile direct în prezenta cauză.

Astfel, a invocat că respingerea nemotivată a cererii de către Curtea de Apel

Bălți constituie un abuz fără precedent, încălcând dreptul la un proces echitabil și

principiile statului de drept.

Curtea Supremă de Justiție, prin intermediul poștei electronice, a expediat

cerere de recurs Consiliului electoral al circumscripției Comunale Tîrnova nr.13/21

raionul Dondușeni. Însă până la data examinării recursului, referințe la acesta nu au

fost depuse.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 2 alin. (2) din Codul administrativ, anumite aspecte ce țin de

activitatea administrativă privind domenii specifice de activitate pot fi

reglementate prin norme legislative speciale derogatorii de la prevederile

prezentului cod numai dacă această reglementare este absolut necesară și nu

contravine principiilor prezentului cod.

În conformitate cu art. 95 alin. (1) din Codul electoral, în perioada electorală,

termenul general de depunere a contestațiilor este de 3 zile, care se calculează

începând cu ziua următoare zilei în care a fost săvârșită acțiunea, a fost identificată

inacțiunea sau a fost adoptată hotărârea.

9

Alineatul (8) al aceluiași articol prevede că, înaintarea acțiunilor în contencios

administrativ, precum și exercitarea căilor de atac împotriva actelor judecătorești

se efectuează în termenul stabilit la alin.(1).

La caz, conform extrasului din poșta electronica (vol. I, f.d.214), decizia din

02 iunie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost notificată reprezentantului recurentului,

avocatului Banaru Vadim, la aceiași dată, 02 iunie 2024. Astfel că, cererea de

recurs a fost declarată în termen.

Examinând temeiurile invocate în recursul declarant de avocatul Banaru

Vadim în numele și interesele lui Filipaș Ruslan, în raport cu actele cauzei,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 2451 alin. (1), (3) din Codul administrativ, recursul este

admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea sau decizia contestată este contrară

jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului,

se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c)

hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; d)

hotărârea sau decizia este arbitrară sau se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; e) a fost admis neîntemeiat un apel

introdus tardiv; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost

pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Aprecierea probelor dată de prima instanță și instanța de apel este obligatorie

pentru instanța de recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeiul de la

alin.(1) lit.d) sau a cazului în care Curtea Supremă de Justiție examinează cauza

după trimitere la rejudecare. La examinarea recursului într-o cauză care a fost

trimisă anterior la rejudecare pot fi prezentate probe noi dacă acestea au fost

restituite nejustificat sau nu au fost reclamate de către instanța de judecată contrar

prezentului cod.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă recursul este

inadmisibil, completul din 3 judecători adoptă o încheiere irevocabilă. Încheierea

privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și

temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se comunică părților. Alineatul (2) al aceluiași articol statuează la lit. a1)

că, recursul se declară inadmisibil în special când recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art.2451 .

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase. Astfel, normele pre citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient

de serioasă.

În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al

recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor

veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne

deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca

10

primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor

de drept.

Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de

admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și

întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii

de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că motivele de

casare, invocate în recurs de avocatul Banaru Vadim în numele și interesele lui

Filipaș Ruslan, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din Codul

administrativ, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata

de către Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în

mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

depus de avocatul Banaru Vadim în numele și interesele lui Filipaș Ruslan, conține

obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în cererea de chemare în judecată,

care au fost analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate în mod

corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 2451 din

Codul administrativ. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice

ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de

netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului

însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în

apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări

și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel Bălți, nu

echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea

uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel,

motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de

admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

11

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de avocatul

Banaru Vadim în numele și interesele lui Filipaș Ruslan.

Conform art. 98 alin. (1) pct. 4) din Codul electoral și în conformitate cu art.

230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de avocatul Banaru Vadim în numele și interesele lui Filipaș

Ruslan, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Stela Procopciuc

judecătorii Diana Stănilă

Ion Malanciuc

12