2ra-1093/23 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral

2ra-1093/23 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1093/23

2-22153522-01-2ra-02082023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: Iu. Potînga)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: N. Budăi, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Nicolae Carauș, reprezentat

de avocatul Nicolae Leșan,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae

Carauș împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului la examinarea în termen rezonabil a cauzei

și repararea prejudiciului moral,

împotriva deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Nicolae Carauș și menținută hotărârea din 16

decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a fost respinsă ca

neîntemeiată acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 19 octombrie 2022, Nicolae Carauș, reprezentat de avocatul Nicolae

Leșan, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al

Republicii Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la

examinarea în termen rezonabil a cauzei și repararea prejudiciului moral (f. d. 3-

7).

În motivarea acțiunii, a indicat că în procedura judecătorului Judecătoriei

Orhei, sediul Telenești, Iurie Hîrbu, se află spre examinare cererea de chemare în

judecată depusă de Nicolae Carauș împotriva lui Andrei Tăietu cu privire la

încasarea datoriei și compensarea cheltuielilor de judecată, cererea de chemare în

judecată fiind depusă în instanță la data de 14 decembrie 2020.

În baza încheierii din 14 decembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul

Telenești, a fost restituită cererea de chemare în judecată depusă de Nicolae Carauș,

în temeiul art. 170 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă.

1

Ulterior, prin decizia din 22 februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

casată încheierea din 14 decembrie 2020 a Judecătoriei Orhei, sediul Telenești, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în prima instanță.

A menționat că la 05 martie 2021, Andrei Tăietu, acționând vădit contrar

prevederilor art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, a depus cerere de

revizuire, în temeiul unor motive formale/declarative, împotriva deciziei din 22

februarie 2021 a Curții de Apel Chișinău, iar ulterior, la data de 02 aprilie 2021, a

fost depusă și o cerere de strămutare a cauzei.

Prin urmare, cauza civilă a fost expediată la Curtea Supremă de Justiție, în

ordinea prevederilor art. 43 alin. (4) din Codul de procedură civilă, iar la data de

11 mai 2021, partea pârâtă a depus cererea de retragere a cererii de strămutare.

Prin încheierea din 12 mai 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admisă

cererea de retragere a cererii de strămutare, fiind dispusă restituirea cauzei la

Curtea de Apel Chișinău, pentru examinarea cererii de revizuire.

Prin încheierea din 24 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă ca

fiind inadmisibilă cererea de revizuire declarată împotriva deciziei din 22 februarie

2021 a Curții de Apel Chișinău, cauza civilă fiind restituită Judecătoriei Orhei,

sediul Telenești.

Prin încheierea din 21 iunie 2021 a Judecătoriei Orhei , sediul Telenești, s-a

dispus înștiințarea reclamantului despre necesitatea prezentării instanței de

judecată a cererii de chemare în judecată și a anexelor, pentru a fi remise părții

pârâte.

A precizat că partea pârâtă, fiind determinată de a tergiversa în continuare

examinarea cererii de chemare în judecată, acționând contrar prevederilor art. 56

alin. (3) din Codul de procedură civilă, la data de 23 iunie 2021, a declarat recurs

împotriva încheierii din 24 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 13 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost

restituit recursul declarat împotriva încheierii din 24 mai 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Astfel, abia la data de 25 octombrie 2021, cauza civilă menționată a fost a

fost înregistrată în cancelaria Judecătoriei Orhei, sediul Telenești și acceptată în

procedură, fiind totodată numită ședința de pregătire a cauzei pentru dezbaterile

judiciare pentru 09 decembrie 2021, ora 14:00.

De asemenea, a subliniat că ședința de pregătire a cauzei pentru dezbaterile

judiciare din 09 decembrie 2021, ora 14:00, a fost amânată la cererea părții pârâte,

iar următoare ședință de judecată a fost numită pentru data de 14 februarie 2022,

care, de altfel, nu a avut loc.

Următoare ședință de judecată a fost numită pentru data de 23 martie 2022,

ora 15:00 – ședința de judecată nu a avut loc; următoare ședință de judecată a fost

numită pentru data de 26 mai 2022, ora 11:00 – ședința de judecată amânată, pe

motiv că partea pârâtă a depus cerere de strămutare; următoare ședință de judecată

a fost numită pentru data de 19 iulie 2022, ora 15:30 – ședința de judecată nu a avut

loc, întrucât cauza civilă a fost remisă instanței ierarhic superioare, pentru

examinarea cererii de strămutare depusă de partea pârâtă.

În opinia reclamantului, dânsului i-a fost încălcat dreptul la judecarea în

termen rezonabil a acțiunii depuse la 14 decembrie 2020, drept garantat de art. 6 §

2

1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, precum și prin prisma prevederilor art. 192 alin. (1) din Codul de

procedură civilă.

Ținând cont de cronologia evenimentelor, judecarea cauzei civile durează de

la data depunerii cererii de chemare în judecată inițiale, și anume 14 decembrie

2020, până la data depunerii prezentei cereri de chemare în judecată, iar

examinarea cauzei în fond încă nu a fost începută. Susține că litigiul dat urma a fi

examinat într-un termen rezonabil.

Luând în considerare circumstanțele speței, reclamantul a estimat prejudiciul

moral suportat de către acesta, prin neexaminarea cauzei în termen rezonabil, la

suma de 50 000 de lei.

În drept, reclamantul Nicolae Carauș, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan,

și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011

privind repararea de către stat a prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la

judecarea în termen rezonabil a cauzei sau a dreptului la executarea în termen

rezonabil a hotărârii judecătorești, art. 5-7, 26 alin. (1), (4), 27 alin. (1), 33, 55, 56

alin. (1), 59 alin. (1), (5), 75 alin. (1), (4), 80 alin. (7), 90 lit. i), 94 alin. (1), 117,

118, 137, 138, 166, 167, 243 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Nicolae Carauș, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a

solicitat: 1) admiterea acțiunii; 2) constatarea încălcării dreptului la examinarea în

termen rezonabil a acțiunii civile, intentate de către Nicolae Carauș la 14 decembrie

2020, împotriva lui Andrei Tăietu cu privire la încasarea datoriei și compensarea

cheltuielilor de judecată; 3) încasarea de la bugetul de stat, prin intermediul

Ministerului Justiției al Republicii Moldova, a sumei de 50 000 de lei, cu titlu de

prejudiciu moral.

Prin hotărârea din 16 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea (f. d. 37, 43-51).

La 22 decembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Carauș,

reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a declarat apel nemotivat împotriva

hotărârii din 16 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 41-

42), iar la 27 februarie 2023, prin intermediul poștei electronice, a prezentat apelul

motivat, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f. d. 62-64).

Prin decizia din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Nicolae Carauș și menținută hotărârea din 16 decembrie 2022 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 73, 74-85).

În argumentarea soluției emise, instanțele de judecată ierarhic inferioare au

stabilit că procesul civil în care se pretinde încălcarea dreptului la examinare în

termen rezonabil, a fost temporizat de cereri de amânare, incidente procedurale,

promovarea de către părți a căilor de atac ordinare/extraordinare și de chestiuni ce

țin de competență/strămutare, care într-adevăr, în raport cu obiectul litigiului dedus

judecății, pune instanțele de judecată în dificultate sub aspectul asigurării celerității

judecării cauzei.

Totodată, instanțele de judecată au constatat lipsa din partea autorității

judecătorești, în cadrul judecării cauzei analizate, a unor amânări nejustificate a

3

ședințelor judiciare sau tergiversarea în alt mod a procesului de examinare a cauzei,

care ar putea fi imputate instanțelor judecătorești.

Or, dreptul la judecarea în termen rezonabil a cauzei în mod obligatoriu

urmează a fi raportat la termenii prevăzuți de legislația procesual civilă, stabiliți în

vederea asigurării desfășurării procesului, cu respectarea unor principii

fundamentale, precum principiul disponibilității, principiul contradictorialității și

egalității în drepturi a participanților la proces, acestea fiind principii care, în

ansamblul lor, materializează dreptul părții la un proces echitabil.

Instanțele de judecată au notat că amânarea ședințelor judiciare, în cauza

civilă analizată sub aspectul Legii nr. 87 din 21 aprilie 2011, nu poate fi privită ca

o încălcare a dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, dat fiind faptul că

ședințele de judecată au fost amânate exclusiv din motive întemeiate, impuse de

normele de drept procedural ce reglementează dreptul la apărare, iar termenele

ședințelor au fost stabilite rezonabil, în interval reduse de timp, cu respectarea

echilibrului între drepturile participanților la proces și procedurile ce se impun.

La 19 iulie 2023, prin intermediul poștei electronice, Nicolae Carauș,

reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, a declarat recurs împotriva deciziei din 06

aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

hotărâri de admitere a acțiunii (f. d. 91-93).

În motivarea recursului, a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare

au interpretat eronat prevederile legale.

În același timp, a obiectat că instanțele de judecată nu au constatat și elucidat

pe deplin circumstanțele ce urmau a fi stabilite la examinarea litigiului, iar în

consecință, actele judecătorești contestate sunt incerte și contradictorii.

A precizat că dânsului nu îi poate fi imputată examinarea excesiv de lungă a

acțiunii civile, pe motivul valorificării drepturilor procedurale prevăzute de

legislația în vigoare prin înaintarea diferitor cereri, or, acesta nu a formulat cereri

de amânare sau alte tipuri de cereri care ar genera tergiversarea examinării cauzei.

Mai mult, potrivit art. 192 alin. (1) din Codul de procedură civilă, respectarea

termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către instanță și, respectiv,

nu poate fi pusă pe seama participantului la proces.

În plus, recurentul a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul instanței de

fond, precum că dânsul nu a motivat prin ce se manifestă miza la examinarea

cauzei, or, în cazul de față, miza acestuia este evidentă, în situația în care judecarea

cauzei din speța principală are ca obiectiv încasarea datoriei în sumă de 3 398 000

de lei, în baza contractului de împrumut.

Prin urmare, în intervalul de timp prin care se examinează cererea de

chemare în judecată depusă de Nicolae Carauș împotriva lui Andrei Tăietu cu

privire la încasarea datoriei, este încălcat dreptul la protecția proprietății, garantat

de art. 1 al Protocolului Adițional al Convenției, întrucât dânsul nu poate beneficia

și dispune de bunul său, în conformitate cu contractul de împrumut.

La 02 august 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Ministerului Justiției pentru notificare copia recursului declarat de către Nicolae

Carauș, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, explicându-i dreptul de a depune

referință (f. d. 30, vol. II).

4

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Ministerul

Justiției al Republicii Moldova nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune

referință.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 06

aprilie 2023 (f. d. 73).

Potrivit scrisorii de însoțire, copia deciziei motivate din 06 aprilie 2023 a

Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Nicolae Carauș și

reprezentantului acestuia, avocatul Nicolae Leșan, la 25 mai 2023 (f. d. 86), însă la

materialele cauzei lipsesc date care ar confirma recepționarea acesteia de către

destinatari.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 19 iulie 2023 (f. d. 90).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

către Nicolae Carauș, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, împotriva deciziei din

06 aprilie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01

septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Nicolae Carauș, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, este

inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

5

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Nicolae Carauș,

reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul

recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui

temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat

probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către Nicolae Carauș, reprezentat de avocatul Nicolae Leșan, conține

obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării

cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

6

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere

al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Nicolae Carauș, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Nicolae Carauș, reprezentat de

avocatul Nicolae Leșan, împotriva deciziei din 06 aprilie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

7