2ra-1279/23 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1279/23 — cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1279/23

2-22088407-01-2ra-13072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: E. Silivestru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: V. Sîrbu, Iu. Cotruță, D. Dulghieru)

Î N C H E I E R E

15 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Elena

Strigunov împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova cu privire la

constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în termen rezonabil a cauzei,

repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și

menținută hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

prin care a fost admisă parțial acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 22 iunie 2022, Elena Strigunov, reprezentată de avocata Natalia Ctitor, a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiției al Republicii

Moldova cu privire la constatarea faptului încălcării dreptului la judecarea în

termen rezonabil a cauzei, repararea prejudiciului moral și compensarea

cheltuielilor de judecată (f. d. 2-4).

În motivarea acțiunii, a indicat că la data de 11 februarie 2020, reclamanta

Elena Strigunov a depus cerere de chemare în judecată împotriva BC

„Victoriabank” SA cu privire la anularea contractului de ipotecă nr. 2739 din 07

august 2018 și compensarea cheltuielilor de judecată, cauza civilă nr. 2-2590/2020,

aflată în procedura Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin încheierea din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost respinsă cererea de asigurare a acțiunii depusă de reclamantă, în pofida faptului

că pentru ultima exista riscul de a fi evacuată din apartamentul său, care este

1

obiectul contractului de ipotecă a cărui nulitate se invocă, cu ulterioara înstrăinare

a acestuia de către creditorul BC „Victoriabank” SA.

A menționat că prin hotărârea instanței de fond din 18 octombrie 2021,

instanța de judecată a respins revendicările reclamantei.

Ulterior, la data de 20 octombrie 2021, a fost depus apelul nemotivat

împotriva hotărârii din 18 octombrie 2021.

A precizat că astfel, reclamanta și-a manifestat dezacordul cu soluția

instanței de fond, în speranța ca instanțele ierarhic superioare vor emite o altă

soluție, mizând pe respectarea termenilor de procedură și de definitivare a cauzei

sale, or, pentru reclamantă, fiecare zi de tergiversare a examinării problemei sale

juridice, îi creează riscul de a fi evacuată din locuința sa și de a pierde dreptul de

proprietate asupra acestei.

Odată ce a sesizat că termenul de procedură privind perfectarea actului

judecătoresc motivat, prevăzut la art. 236 alin. (5) din Codul de procedură civilă, a

fost cu mult depășit, la 22 aprilie 2022, reclamanta a adresat instanței de fond o

cerere cu privire la notificarea hotărârii motivate din 18 octombrie 2021.

Reclamanta a obiectat că, până la înaintarea prezentei cereri de chemare în

judecată, dânsa nu a recepționat hotărârea motivată din 18 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și, respectiv, cauza vizată nu a fost remisă

instanței de apel.

În opinia reclamantei, are loc o tergiversare a examinării cauzei cu privire la

anularea contractului de ipotecă, iar până la definitivarea judecării cauzei date,

inclusiv în instanțele superioare, dânsa riscă să piardă dreptul de proprietate asupra

bunului său, ținând cont inclusiv de faptul că instanța de fond i-a respins cererea

de asigurare a acțiunii prin suspendarea executării documentului executoriu de

intrare în posesiune a BC „Victoriabank” SA, cu ulterioara înstrăinare a bunului.

A obiectat că este profund dezamăgită de calitatea justiției naționale, or, în

calitate de justițiabil, dânsa aspiră la o tranșare într-un termen rezonabil a

revendicărilor sale cu privire la dreptul său fundamental la proprietate privată.

De asemenea, reclamanta a punctat că este afectată moral prin faptul că,

având un comportament disciplinat și de bună-credință din punct de vedere

procesual, până la momentul depunerii prezentei cereri de chemare în judecată (cu

depășirea termenului procesual de redactare a hotărârii motivate de mai mult de 6

luni – perioadă în care, într-un ritm procesual exigent, examinarea cauzei putea fi

definitivată, inclusiv de către instanța de recurs) nu i-a fost adusă la cunoștință

hotărârea motivată, cauza fiind reținută nejustificat în instanța de fond.

Prin urmare, cumulul acestor circumstanțe afectează esențial dreptul său la

un proces echitabil și la protecția dreptului de proprietate, garantat de art. 6 și art.

1 al Protocolului nr. 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului

și a Libertăților Fundamentale.

În drept, reclamanta Elena Strigunov, reprezentată de avocata Natalia Ctitor,

și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 166, 167 din Codul de procedură

civilă, art. 2 din Legea nr. 87 din 21 aprilie 2011 privind repararea de către stat a

prejudiciului cauzat prin încălcarea dreptului la judecarea în termen rezonabil a

2

cauzei sau a dreptului la executarea în termen rezonabil a hotărârii judecătorești,

art. 9, 46 din Constituția Republicii Moldova, precum și art. 6, art. 1 din Protocolul

Adițional 1 la Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale.

Reclamanta Elena Strigunov, reprezentată de avocata Natalia Ctitor, a

solicitat admiterea acțiunii, constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei civile nr. 2-2590/2020, intentate în baza cererii de chemare în

judecată din 11 februarie 2020, repararea prejudiciului moral în mărime de 200 000

de lei și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 18 noiembrie 2022, Elena Strigunov, reprezentată de avocata Natalia

Ctitor, a depus cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, prin care a solicitat

admiterea acesteia, constatarea încălcării dreptului la examinarea în termen

rezonabil a cauzei civile nr. 2-2590/2020, intentate în baza cererii de chemare în

judecată din 11 februarie 2020, repararea prejudiciului moral în mărime de 300 000

de lei și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 36-39, 57).

Prin hotărârea din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

a fost admisă parțial acțiunea.

S-a constatat încălcarea dreptului Elenei Strigunov la judecarea în termen

rezonabil a cauzei civile nr. 2-2590/2020.

S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, suma de 10 000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral

și suma de 10 000 de lei, cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În rest, pretențiile Elenei Strigunov au fost respinse (f. d. 63, 68-74).

La 14 decembrie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat

apel nemotivat împotriva hotărârii din 12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru (f. d. 66), iar la 04 aprilie 2024, a fost depus apelul motivat, prin care

a solicitat admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, în partea admiterii

parțiale a acțiunii, cu emiterea în partea dată a unei noi hotărâri de respingere ca

neîntemeiată a acțiunii (f. d. 84-88).

Prin decizia din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Ministerul Justiției al Republicii Moldova și menținută hotărârea din

12 decembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f. d. 106, 107-115).

Întru argumentarea soluției emise, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au reținut că raportul întocmit de Curtea de Apel Chișinău privind modul de

respectare a termenului rezonabil de examinare a cauzei civile nu poate fi reținut

ca o justificare în vederea respingerii cerinței reclamantei referitor la încălcarea

termenului de judecare a cauzei civile în care se pretinde încălcarea, or, termenul

de examinare a cauzei nu a fost unul rezonabil, demonstrând un caracter temporal

excesiv.

În partea ce ține de miza pentru reclamant, ca fiind un criteriu esențial pentru

aprecierea caracterului rezonabil al termenului de judecare a cauzei, instanțele de

judecată au relevat că procesul civil prezintă importanță pentru reclamanta Elena

Strigunov, în special ținând cont de obiectul juridic al acestuia, și anume anularea

contractului de ipotecă.

3

În consecință, instanțele de judecată au concluzionat că, având în vedere

perioada examinării cauzei civile de peste doi ani, de comportamentul părților la

judecarea cauzei, de complexitatea cauzei, precum și de miza pentru reclamantă,

este întemeiată pretenția Elenei Strigunov cu privire la constatarea încălcării

dreptului la examinare în termen rezonabil a cauzei.

În același timp, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că cuantumul

prejudiciului moral, solicitat de către reclamantă, în mărime de 200 000 de lei, este

unul exagerat, în timp ce suma de 10 000 de lei constituie un cuantum echitabil și

suficient pentru repararea prejudiciului moral cauzat reclamantei, în urma

tergiversării judecării în termen rezonabil a cauzei civile și ar atinge scopul și

finalitatea prevăzută de lege.

La 13 iulie 2023, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a declarat recurs

împotriva deciziei din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat

admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,

cu emiterea unei noi hotărâri de respingere ca neîntemeiată a acțiunii (f. d. 120-

123).

În motivarea recursului, a indicat că instanțele de judecată inferioare au

interpretat în mod eronat legea.

A reiterat că, potrivit raportului motivat prezentat de Curtea de Apel

Chișinău, judecarea îndelungată a cauzei în care se pretinde încălcarea s-a datorat

mai multor împrejurări, printre care: neprezentarea părților la ședințe, existența

cererilor de amânare, a cererilor pentru luare de cunoștință de materialele dosarului,

a cererilor de concretizare, expirarea termenelor stabilite pentru ședințele judiciare,

concediul anual de odihnă al judecătorilor.

Mai mult, pe parcursul examinării cauzei, instanța de judecată a ținut cont

de principiul contradictorialității și egalității părților în drepturi procedurale,

precum și a creat condiții egale pentru exercitarea drepturilor acestora.

În plus, a precizat că reclamanta nu a făcut uz de pârghiile procesuale de care

dispunea și nu a înaintat instanței de judecată o cerere de urgentare a examinării

cauzei, în ordinea art. 192 din Codul de procedură civilă.

Prin încheierea din 02 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a

expediat intimatei Elena Strigunov copia recursului declarat de Ministerul Justiției

al Republicii Moldova și s-a comunicat dreptul de depunere, în termen de până la

o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor materiale și procedurale

invocate în cererea de recurs (f. d. 128).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Elena

Strigunov nu a făcut uz de dreptul său procesual de a depune referință.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 24

mai 2023 (f. d. 106).

Potrivit scrisorii de însoțire anexate la materialele cauzei, rezultă că copia

deciziei motivate a instanței de apel a fost expediată în adresa Ministerului Justiției

4

al Republicii Moldova la 27 iulie 2023 (f. d. 116), însă la materialele cauzei lipsesc

date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă la 13 iulie 2023 (f. d. 120).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.

318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare

la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

către Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva deciziei din 24 mai 2023

a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor stipulate în redacția

art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Ministerul Justiției al Republicii Moldova este inadmisibilă, pentru

motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

5

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Ministerul Justiției

al Republicii Moldova, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar constitui

temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi

putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel a apreciat

probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea drepturilor

și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea

de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către Ministerul Justiției al Republicii Moldova conține obiecții de fapt

și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost

analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În consecință, nu

există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor

argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat

de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

6

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea

motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere

al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate

instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și

indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova împotriva deciziei din 24 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

7