2ac-477/23 — cu privire la încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ac-477/23 2-23040695-01-2ac-28112023 ÎNCHEIERE 13 decembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Diana Stănilă examinând cererea depusă de către Nicolae Golubenco cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad, pentru examinarea în ordine de recurs a cauzei civile, intentate la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae Golubenco împotriva judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul Central Mariana Fondos-Frațman cu privire la încasarea prejudiciului moral, a constatat: La data de 17 martie 2023, Nicolae Golubenco a depus cerere de chemare în judecată formulată împotriva judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul Central Mariana Fondos-Frațman, cu privire la încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din data de 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, s-a refuzat în primire a cererii de chemare în judecată înaintată de Nicolae Golubenco împotriva judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul Central, Mariana Fondos-Frațman cu privire la încasarea prejudiciului moral. Totodată, s-a explicat reclamantului că refuzul de a primi cererea de chemare în judecată exclude posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune împotriva aceluiași pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri (f.d.42-43). Manifestând dezacordul cu încheierea instanței de fond, la 15 august 2023, Nicolae Golubenco a depus cerere de recurs, prin care a solicitat casarea integrală a încheierii contestate cu restituirea pricinii la rejudecare (f.d.46-49).

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, la 25 august 2023, dosarul a fost repartizat pentru examinarea cererii de recurs, completului de judecată în componența judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Anatol Pahopol, Ala Malîi și Ruxanda Pulbere (f.d.51). Ulterior, la 09 noiembrie 2023, Nicolae Golubenco a înaintat recuzare judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda, invocând încălcarea dreptului la un proces echitabil în fața unei „instanței instituite de lege”, deoarece dețin și exercită ilegal funcția de judecător (f.d.54). Prin încheierea din data de 14 noiembrie 2023 s-a respins cererea de recuzare înaintată de către Nicolae Golubenco judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda (f.d.67-70).

La 22 noiembrie 2023, Nicolae Golubenco a înaintat cerere, prin care a solicitat strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același nivel. 1 În motivarea cererii de strămutare Nicolae Golubenco a invocat prevederile art. 43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă, menționând încălcarea dreptului la un proces echitabil, în fața unei „instanței instituite de lege”. În acest sens a indicat că judecătorii Ala Malîi și Pulbere Ruxanda, exercită ilegal funcția de judecători fiind numiți în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, înainte de expirarea termenului de 5 ani, pentru care au fost numiți inițial. Prin urmare, dețin și exercită ilegal funcția de judecător, apriori nu puteau și nu trebuiau să activeze în sistemul judecătoresc.

Astfel, a menționat că cele expuse denotă existență bănuielii că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei. Ulterior, la 12 decembrie 2023, Nicolae Golubenco a depus cerere prin care a solicitat adresarea către Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o cerere de aviz consultativ privind chestiuni de principiu referitoare la interpretarea dreptului la un proces echitabil definit în art. 6 §1 din Convenție și anume dacă sintagma „instituită de lege” se referă la situația descrisă în cererea de strămutare a cauze, care urmează a fi examinată de către Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 2 din Legea privind ratificarea Protocolului nr.16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nr. 100 din 27 aprilie 2023, cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, în conformitate cu articolul 10 din protocolul menționat, Republica Moldova declară că, pentru realizarea prevederilor paragrafului 1 al articolului 1 din protocol, se desemnează următoarele instanțe naționale: Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție. Conform paragrafului 1 al articolului 1 din Protocolul nr.16 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale instanțele supreme din înaltele Părți Contractante, astfel cum sunt desemnate în conformitate cu articolul 10, pot adresa Curții cereri de aviz consultativ privind chestiuni de principiu referitoare la interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite în Convenție sau în protocoalele la aceasta.

Examinând cererea depusă de către Nicolae Golubenco cu privire la solicitarea Curții Europene a Drepturilor Omului a unui aviz consultativ Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a o respinge, or, la caz, instanța de judecată nu atestă chestiuni de principiu referitoare la interpretarea sintagmei „instituită de lege” prevăzută la art. 6 §1 din Convenție. Totodată, Completul de judecată subliniază că pentru a adresa Curții Europene a Drepturilor Omului cerere de aviz consultativ, chestiunile de principiu referitoare la interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite în Convenție sau în protocoalele la aceasta, trebuie să apară instanței de judecată nu participanților la proces.

În continuare Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție studiind materialele cauzei, consideră că cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad, pentru examinare în ordine de recurs, urmează a fi respinsă, din motivele ce succed. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că prezenta cauză se află în procedura Curții de Apel Chișinău, drept urmare a contestării cu recurs a încheierii din data de 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, de către Nicolae Golubenco. Nicolae Golubenco, în temeiul art. 43 alin.(2), lit. f) din Codul de procedură civilă, a solicitat strămutarea cauzei civile la o altă instanța egală în grad, invocând 2 drept temei existența unei bănuieli că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces. În virtutea alineatului 4 al aceluiași articol, strămutarea cauzei în cazurile prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac. În motivarea cererii de strămutare, Nicolae Golubenco, în esență, a pretins că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei și anume de faptul că exercită ilegal funcția de judecători, fiind numiți în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, înainte de expirarea termenul de 5 ani.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că cererea de strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de legislația procesual civilă și bazată pe probe doveditoare ce confirmă temeinicia cererii formulate, în caz contrar, ar exista un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale părților. La caz, nu există motive întemeiate, justificate prin probe concludente, pertinente, ce ar putea indica asupra eventualelor bănuieli de părtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda prin prisma circumstanțelor cauzei sau de calitatea participanților la proces, la examinarea prezentei cauze.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în cauza Piersack împotriva Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00). În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea.

În această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italiei și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este 3 considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și De Meyere împotriva Belgiei, § 58). Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și motivul formulat în susținerea solicitării de a strămuta cauza, Completul de judecată constată că judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda, nu au demonstrat părtinire sau prejudecăți personale. Mai mult ca atât, aceștia au oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială în privința imparțialității lor.

Argumentul lui Nicolae Golubenco privind încălcarea dreptului la un proces echitabil, în fața unei „instanței instituite de lege”, este respins de către Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, or în esență acesta este un dezacord cu privire la modul de numire a magistraților Ala Malîi și Pulbere Ruxanda în funcția de judecători și nu constituie, prin prisma art. 43 alin.(2) lit. f) din Codul de procedură civilă, temei de a strămuta cauza la o altă instanță de același nivel de jurisdicție. Mai mult, materialele cauzei atestă că Nicolae Golubenco în baza acelorași argumente a înaintat recuzare judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda, care prin încheierea din data de 14 noiembrie 2023 a fost respinsă, deoarece argumentele invocate nu justifică neîncrederea declarată judecătorilor, nu poate afecta imparțialitatea lor și nu este de natură să conducă la înlăturarea acestora de la înfăptuirea justiției (f.d.67-70).

Astfel, Completul de judecată consideră că, în speță, Nicolae Golubenco nu a argumentat împrejurări de ordin obiectiv sau subiectiv concludente ce ar furniza concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Ruxanda Pulbere, având în vedere că, în spiritul CtEDO, orice bănuială de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad pentru judecarea cererii de recurs. Respectiv, solicitantul, nu a demonstrat că există fapte verificabile privind existența de părtinire a judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Ruxanda Pulbere.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Nicolae Golubenco, cu privire la solicitarea Curții Europene a Drepturilor Omului a unui aviz consultativ și cererea cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel Chișinău. În conformitate cu prevederile art. 43 alin.(2) lit. f), alin.(4), art. 269-270 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Se respinge cererea depusă de Nicolae Golubenco cu privire la solicitarea Curții Europene a Drepturilor Omului a unui aviz consultativ.

Se respinge cererea depusă de Nicolae Golubenco cu privire la strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad, pentru examinare în ordine de recurs a cauzei civile, intentate la cererea de chemare în judecată depusă de către Nicolae Golubenco împotriva judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul Central, Mariana Fondos-Frațman cu privire la încasarea prejudiciului moral. 4 Se restituie Curții de Apel Chișinău prezenta cauză, pentru examinare în ordine de recurs. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac. Președinte, judecător Oxana Parfeni Judecători Aliona Donos Diana Stănilă 5