2ac-477/23 — cu privire la încasarea prejudiciului moral

Dosarul nr.2ac-477/23

2-23040695-01-2ac-28112023

ÎNCHEIERE

13 decembrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

examinând cererea depusă de către Nicolae Golubenco cu privire la strămutarea

cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad, pentru

examinarea în ordine de recurs a cauzei civile, intentate la cererea de chemare în

judecată depusă de către Nicolae Golubenco împotriva judecătorului Judecătoriei

Chișinău sediul Central Mariana Fondos-Frațman cu privire la încasarea

prejudiciului moral,

a constatat:

La data de 17 martie 2023, Nicolae Golubenco a depus cerere de chemare în

judecată formulată împotriva judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul Central

Mariana Fondos-Frațman, cu privire la încasarea prejudiciului moral.

Prin încheierea din data de 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru,

s-a refuzat în primire a cererii de chemare în judecată înaintată de Nicolae

Golubenco împotriva judecătorului Judecătoriei Chișinău sediul Central, Mariana

Fondos-Frațman cu privire la încasarea prejudiciului moral. Totodată, s-a explicat

reclamantului că refuzul de a primi cererea de chemare în judecată exclude

posibilitatea adresării repetate în judecată a aceluiași reclamant, cu aceeași acțiune

împotriva aceluiași pârât, cu același obiect și aceleași temeiuri (f.d.42-43).

Manifestând dezacordul cu încheierea instanței de fond, la 15 august 2023,

Nicolae Golubenco a depus cerere de recurs, prin care a solicitat casarea integrală a

încheierii contestate cu restituirea pricinii la rejudecare (f.d.46-49).

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, la 25 august 2023, dosarul a fost

repartizat pentru examinarea cererii de recurs, completului de judecată în

componența judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Anatol Pahopol, Ala Malîi și

Ruxanda Pulbere (f.d.51).

Ulterior, la 09 noiembrie 2023, Nicolae Golubenco a înaintat recuzare

judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda, invocând

încălcarea dreptului la un proces echitabil în fața unei „instanței instituite de lege”,

deoarece dețin și exercită ilegal funcția de judecător (f.d.54).

Prin încheierea din data de 14 noiembrie 2023 s-a respins cererea de recuzare

înaintată de către Nicolae Golubenco judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala

Malîi și Pulbere Ruxanda (f.d.67-70).

La 22 noiembrie 2023, Nicolae Golubenco a înaintat cerere, prin care a solicitat

strămutarea cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același nivel.

1

În motivarea cererii de strămutare Nicolae Golubenco a invocat prevederile art.

43 alin. (2), lit. f) din Codul de procedură civilă, menționând încălcarea dreptului la

un proces echitabil, în fața unei „instanței instituite de lege”. În acest sens a indicat

că judecătorii Ala Malîi și Pulbere Ruxanda, exercită ilegal funcția de judecători

fiind numiți în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de vârstă, înainte

de expirarea termenului de 5 ani, pentru care au fost numiți inițial. Prin urmare, dețin

și exercită ilegal funcția de judecător, apriori nu puteau și nu trebuiau să activeze în

sistemul judecătoresc.

Astfel, a menționat că cele expuse denotă existență bănuielii că nepărtinirea

judecătorilor Curții de Apel Chișinău ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei.

Ulterior, la 12 decembrie 2023, Nicolae Golubenco a depus cerere prin care a

solicitat adresarea către Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu o cerere de aviz

consultativ privind chestiuni de principiu referitoare la interpretarea dreptului la un

proces echitabil definit în art. 6 §1 din Convenție și anume dacă sintagma „instituită

de lege” se referă la situația descrisă în cererea de strămutare a cauze, care urmează

a fi examinată de către Curtea Supremă de Justiție.

În conformitate cu art. 2 din Legea privind ratificarea Protocolului nr.16 la

Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, nr. 100

din 27 aprilie 2023, cu ocazia depunerii instrumentului de ratificare, în conformitate

cu articolul 10 din protocolul menționat, Republica Moldova declară că, pentru

realizarea prevederilor paragrafului 1 al articolului 1 din protocol, se desemnează

următoarele instanțe naționale: Curtea Constituțională și Curtea Supremă de Justiție.

Conform paragrafului 1 al articolului 1 din Protocolul nr.16 la Convenția pentru

apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale instanțele supreme din

înaltele Părți Contractante, astfel cum sunt desemnate în conformitate cu articolul

10, pot adresa Curții cereri de aviz consultativ privind chestiuni de principiu

referitoare la interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite în

Convenție sau în protocoalele la aceasta.

Examinând cererea depusă de către Nicolae Golubenco cu privire la solicitarea

Curții Europene a Drepturilor Omului a unui aviz consultativ Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a o respinge, or, la caz, instanța

de judecată nu atestă chestiuni de principiu referitoare la interpretarea sintagmei

„instituită de lege” prevăzută la art. 6 §1 din Convenție.

Totodată, Completul de judecată subliniază că pentru a adresa Curții Europene

a Drepturilor Omului cerere de aviz consultativ, chestiunile de principiu referitoare

la interpretarea sau aplicarea drepturilor și libertăților definite în Convenție sau în

protocoalele la aceasta, trebuie să apară instanței de judecată nu participanților la

proces.

În continuare Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție studiind

materialele cauzei, consideră că cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel

Chișinău la o altă instanță de același grad, pentru examinare în ordine de recurs,

urmează a fi respinsă, din motivele ce succed.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că prezenta cauză

se află în procedura Curții de Apel Chișinău, drept urmare a contestării cu recurs a

încheierii din data de 25 iulie 2023 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, de către

Nicolae Golubenco.

Nicolae Golubenco, în temeiul art. 43 alin.(2), lit. f) din Codul de procedură

civilă, a solicitat strămutarea cauzei civile la o altă instanța egală în grad, invocând

2

drept temei existența unei bănuieli că nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel

Chișinău, ar putea fi știrbită de circumstanțele cauzei.

În conformitate cu art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă, instanța

strămută cauza la o altă instanță dacă există bănuieli că nepărtinirea judecătorilor ar

putea fi știrbită de circumstanțele cauzei sau de calitatea participanților la proces.

În virtutea alineatului 4 al aceluiași articol, strămutarea cauzei în cazurile

prevăzute la alin.(2) lit. d), e), f) și g) se efectuează de către instanța ierarhic

superioară, a cărei încheiere nu se supune niciunei căi de atac.

În motivarea cererii de strămutare, Nicolae Golubenco, în esență, a pretins că

nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda ar

putea fi știrbită de circumstanțele cauzei și anume de faptul că exercită ilegal funcția

de judecători, fiind numiți în funcția de judecător, până la atingerea plafonului de

vârstă, înainte de expirarea termenul de 5 ani.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reiterează că cererea de

strămutare poate fi înaintată în temeiuri strict determinate de legislația procesual

civilă și bazată pe probe doveditoare ce confirmă temeinicia cererii formulate, în

caz contrar, ar exista un dezechilibru major în exercitarea drepturilor procesuale ale

părților.

La caz, nu există motive întemeiate, justificate prin probe concludente,

pertinente, ce ar putea indica asupra eventualelor bănuieli de părtinire a judecătorilor

Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda prin prisma circumstanțelor

cauzei sau de calitatea participanților la proces, la examinarea prezentei cauze.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, în cauza Piersack împotriva

Belgiei (1 octombrie 1982, § 427) face distincție între o abordare subiectivă, adică

încercarea de a constata convingerea personală sau interesul unui judecător într-o

anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea dacă el a oferit garanții

suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a se vedea cauza

Grieves împotriva Marii Britanii, 16 decembrie 2003, 57067/00).

În ceea ce privește al doilea test, atunci când testul se aplică unui complet de

judecători, aceasta înseamnă că este necesar de a stabili dacă, pe lângă

comportamentul personal al oricăruia dintre membrii acelui complet, există fapte

care pot fi stabilite și care pot trezi dubii în ceea ce privește imparțialitatea. În

această privință, chiar aparențele pot avea o anumită importanță (a se vedea cauza

Castillo Algar împotriva Spaniei și cauza Morel împotriva Franței). Atunci când se

hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet

nu este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial

este important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate

fi obiectiv justificată (a se vedea cauza Ferrantelli and Santangelo împotriva Italiei

și cauza Wettstein împotriva Elveției).

În cauza Micallef împotriva Maltei, Curtea a constatat că imparțialitatea trebuie

evaluată potrivit unui demers subiectiv, ținându-se seama de convingerea personală

și comportamentul judecătorului, adică dacă acesta a demonstrat părtinire sau

prejudecăți personale în cauză și unui demers obiectiv, care constă în a stabili dacă

instanța a oferit, în special prin compunerea sa, suficiente garanții pentru a exclude

orice îndoială legitimă cu privire la imparțialitatea sa.

În acest sens, se reține că, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a susținut

întotdeauna că a aplicat demersul subiectiv potrivit căruia „un magistrat este

3

considerat imparțial până la proba contrariului” (cauza Le Compte, Van Leuven și

De Meyere împotriva Belgiei, § 58).

Raportând aserțiunile expuse supra condițiilor din speță și motivul formulat în

susținerea solicitării de a strămuta cauza, Completul de judecată constată că

judecătorii Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și Pulbere Ruxanda, nu au demonstrat

părtinire sau prejudecăți personale. Mai mult ca atât, aceștia au oferit garanții

suficiente pentru a exclude orice îndoială în privința imparțialității lor.

Argumentul lui Nicolae Golubenco privind încălcarea dreptului la un proces

echitabil, în fața unei „instanței instituite de lege”, este respins de către Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție, or în esență acesta este un dezacord cu

privire la modul de numire a magistraților Ala Malîi și Pulbere Ruxanda în funcția

de judecători și nu constituie, prin prisma art. 43 alin.(2) lit. f) din Codul de

procedură civilă, temei de a strămuta cauza la o altă instanță de același nivel de

jurisdicție.

Mai mult, materialele cauzei atestă că Nicolae Golubenco în baza acelorași

argumente a înaintat recuzare judecătorilor Curții de Apel Chișinău, Ala Malîi și

Pulbere Ruxanda, care prin încheierea din data de 14 noiembrie 2023 a fost respinsă,

deoarece argumentele invocate nu justifică neîncrederea declarată judecătorilor, nu

poate afecta imparțialitatea lor și nu este de natură să conducă la înlăturarea acestora

de la înfăptuirea justiției (f.d.67-70).

Astfel, Completul de judecată consideră că, în speță, Nicolae Golubenco nu a

argumentat împrejurări de ordin obiectiv sau subiectiv concludente ce ar furniza

concluzii cu privire la prezența prejudecății judecătorilor Curții de Apel Chișinău,

Ala Malîi și Ruxanda Pulbere, având în vedere că, în spiritul CtEDO, orice bănuială

de imparțialitate urmează să fie obiectiv justificată. Suspiciunile declarative nu pot

servi drept temei de strămutare a cauzei la o altă instanță de judecată egală în grad

pentru judecarea cererii de recurs. Respectiv, solicitantul, nu a demonstrat că există

fapte verificabile privind existența de părtinire a judecătorilor Curții de Apel

Chișinău, Ala Malîi și Ruxanda Pulbere.

Din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea lui Nicolae Golubenco, cu privire

la solicitarea Curții Europene a Drepturilor Omului a unui aviz consultativ și cererea

cu privire la strămutarea cauzei la altă instanță egală în grad cu Curtea de Apel

Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. 43 alin.(2) lit. f), alin.(4), art. 269-270 din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de Nicolae Golubenco cu privire la solicitarea

Curții Europene a Drepturilor Omului a unui aviz consultativ.

Se respinge cererea depusă de Nicolae Golubenco cu privire la strămutarea

cauzei de la Curtea de Apel Chișinău la o altă instanță de același grad, pentru

examinare în ordine de recurs a cauzei civile, intentate la cererea de chemare în

judecată depusă de către Nicolae Golubenco împotriva judecătorului Judecătoriei

Chișinău sediul Central, Mariana Fondos-Frațman cu privire la încasarea

prejudiciului moral.

4

Se restituie Curții de Apel Chișinău prezenta cauză, pentru examinare în ordine

de recurs.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Oxana Parfeni

Judecători Aliona Donos

Diana Stănilă

5