2ra-1346/23 — cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1346/23 — cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1346/23

2-22078103-01-2ra-25082023

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud.: S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud.: A. Garbuz, Iu. Grosu, A. Ciobanu)

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Anton Priseajniuc,

reprezentat de avocata Valentina Moruz,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anton

Priseajniuc împotriva Centrului de Poștă Bălți, Întreprinderii de Stat „Poșta

Moldovei” cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de Întreprinderea de Stat „Poșta Moldovei”, casată integral

hotărârea din 07 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emisă o

nouă hotărâre, prin care a fost respinsă acțiunea,

c o n s t a t ă :

La 02 iunie 2022, Anton Priseajniuc, reprezentat de avocata Valentina

Moruz, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului de Poștă Bălți,

ÎS „Poșta Moldovei” cu privire la anularea ordinului de sancționare disciplinară

și compensarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-5).

În motivarea acțiunii, a indicat că activează în calitate de poștaș clasa II, la

ÎS ,,Poșta Moldovei”, Centrul de Poștă Bălți, din 10 august 2015, în baza

contractului individual de muncă nr. 49 din 10 august 2015.

Prin acordul suplimentar nr. 49/15-141 din 06 octombrie 2016, la

contractul individual de muncă nr. 49 din 10 august 2015, a fost modificat pct. 1

al contractului și anume s-a modificat sintagma ,,poștaș clasa II”, cu sintagma

,,poștaș”. La fel, s-a modificat pct. 12 al contractului, sintagma ,,salariu de funcție

– 1 647 de lei”, cu sintagma ,,salariu de funcție – 2 372 de lei”.

1

La 30 noiembrie 2018, prin acordul suplimentar la contractul individual de

muncă nr. 49 din 10 august 2015, a fost stabilită categoria de salarizare 4 și

salariul de funcție majorat pană la suma de 3 150 de lei.

Conform acordului suplimentar din 10 decembrie 2019, a fost modificat

pct. 2 al contractului individual de muncă, iar sintagma ,,OP 3107 Bălți” – cu

sintagma ,,OP 3128 Bălți”. Totodată, a fost modificată sintagma din pct. 12,

,,salariul tarifar de funcție – 3150 de lei”, cu sintagma ,,salariul tarifar de funcție

– 4500 lei” conform schemei de încadrare.

Prin același acord, a fost modificat pct. 13 al contractului individual de

muncă, sintagma ,,redus – 0,7 unități, săptămânal 28 ore”, cu sintagma ,,durata

normală a timpului de muncă săptămânal – 40 ore”, modificările operate intrând

în vigoare din 11 decembrie 2019.

Potrivit pct. 1.8 din fișa postului, una din sarcinile de funcție ale salariatului

constă în deplasarea pe sector, conform schemei sectorului dat, pentru distribuirea

corespondenței poștale, iar potrivit pct. 3.2.1, angajatorul are responsabilitatea de

a înainta propuneri privind organizarea eficientă a sectorului de distribuție.

A menționat că la 04 aprilie 2022, în privința salariatului Anton Priseajniuc

a fost emis ordinul nr. 02S „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare –

avertisment”, pentru încălcarea obligațiunilor fișei postului.

În partea motivată a ordinului de sancționare, emitentul a indicat că, în baza

explicațiilor poștașului OP 3128, Anton Priseajniuc și șeful OP 3128 Bălți,

Nadejda Sereojnicova, în urma verificării documentelor de producere și în baza

procesului-verbal din 30 martie 2022, întocmit de Comisia de ancheta internă din

cadrul OP Bălți, s-a constatat că poștașul Anton Priseajniuc a încălcat

obligațiunile fișei postului privind distribuirea reglementară a trimiterilor poștale,

ignorând vizitele la adresa destinatarilor; nu a respectat graficul și schema

stabilită de deplasare pe sectorul deservit, astfel încălcând graficul de lucru

stabilit, precum și a returnat trimiterile poștale primite spre distribuire șefului OP,

fără a asigura informarea prin aviz și încercarea de livrare la domiciliul/sediul

destinatarilor.

Având în vedere faptul că din anul 2015 și până la momentul înaintării

prezentei acțiuni, reclamantului nu i-a fost prezentată schema sectorului de

distribuire a corespondenței poștale, este imposibilă stabilirea cu exactitate a

adreselor la care postașul reclamantul a distribuit corespondența poștală și a celor

la care nu le-a distribuit. Or, fiecare poștaș este obligat să îndeplinească atribuțiile

de serviciu în conformitate cu fișa postului a funcției de poștaș, și anume pct.1.8

să se deplaseze pe sector conform schemei sectorului dat.

În acest sens, în adresa OP 3128 Bălți, a fost expediată o interpelare cu

prezentarea informației în adresa reclamantului, interpelarea fiind restituită cu

mențiunea „nereclamat”.

În atare circumstanțe, a precizat că este în imposibilitate a se expune asupra

temeiurilor de sancționare indicate în ordinul 02S din 04 aprilie 2022.

Reclamantul a mai notat că prin ordinul nr. 02S din 04 aprilie 2022, i s-a

aplicat avertisment pentru încălcarea obligațiunilor fișei de post, și anume că a

2

încălcat obligațiunile fișei postului privind distribuirea reglementară a trimiterilor

poștale, ignorând vizitele la adresa destinatarilor; nu a respectat graficul și

schema stabilită de deplasare pe sectorul deservit, astfel încălcând graficul de

lucru stabilit, precum și a returnat trimiterile poștale primite spre distribuire

șefului OP, fără a asigura informarea prin aviz și încercarea de livrare la

domiciliul/sediul destinatarilor.

A remarcat că potrivit fișei postului, dânsul are obligația de a distribui

corespondența poștală în conformitate cu regulile și termenii de control stabiliți,

deplasându-se pe sector, conform schemei sectorului dat, schemă care nici nu a

fost prezentată reclamantului.

La fel, potrivit pct. 4 al fișei postului poștașul, întru executarea funcției,

urma a fi asigurat cu masă, scaun, rechizite de cancelarie, documente necesare,

echipament individual de protecție.

De altfel, aceleași prevederi se regăsesc la capitolul X pct. 10.5 lit. h) al

contractului individual de muncă al ÎS ,,Poșta Moldovei”.

Reclamantul a subliniat că, anterior, a comunicat angajatorului despre

faptul că la unele adrese ale persoanelor juridice nu există acces liber pentru

distribuirea corespondenței poștale, iar paza acestor obiecte este asigurată de câini

de pază care se năpustesc asupra poștașului, astfel punând în pericol viața și

sănătatea acestuia.

Din aceste considerente, fosta șefă a oficiului poștal, luând legătura cu

agenții economici, cărora nu era posibilă distribuirea corespondenței poștale, din

motive independente de reprezentanții oficiului poștal, s-a ajuns la acordul comun

de recepționare a corespondenței poștale de către reprezentanții agenților

economici de la sediul oficiului poștal, practica dată fiind instituită pe parcursul

a mai mulți ani.

Mai mult, potrivit prevederilor art. 8 al Regulamentului intern al ÎS ,,Poșta

Moldovei”, orice salariat care prestează o muncă beneficiază de condiții de

muncă adecvată activității desfășurate, de protecție socială, de securitate și

sănătate în muncă, precum și de respectarea demnității și a conștiinței sale, fără

nicio discriminare, astfel încât angajatorul era obligat să asigure condiții de

muncă adecvate, fapt care nu s-a realizat.

Ulterior, reclamantului i s-a comunicat verbal de către angajator că va

deservi sectorul de pe centura mun. Bălți, iar limitele sectorului i-au fost

comunicate de fostul poștaș.

Respectiv, reclamantului nu i-a fost prezentată sub semnătură de către

angajator, motiv pentru care este imposibil de a stabili cu exactitate adresele ce

se aflau în sectorul de distribuire a corespondenței poștale al acestuia.

Cu referire la temeiul de drept indicat în ordinul nr. 02S din 04 aprilie 2022,

reclamantul a evidențiat că este invocat doar art. 206 alin. (1) lit. a) din Codul

muncii, fără a fi indicată nicio normă legală specială cu privire la abaterea

disciplinară a poștașului Anton Priseajniuc, fiind incert care normă de drept

material ar fi fost încălcată de către ultimul.

3

În opinia reclamantului, în ordinul de sancționare, în mod obligatoriu,

urmau a fi indicate temeiurile de fapt și de drept ale aplicării sancțiunii, fapt care

nu a fost respectat de către emitent.

În drept, reclamantul Anton Priseajniuc, reprezentat de avocata Valentina

Moruz, și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 210 alin. (1), 354, 355

din Codul muncii, precum și art. 166, 167 din Codul de procedură civilă.

Reclamantul Anton Priseajniuc, reprezentat de avocata Valentina Moruz, a

solicitat admiterea acțiunii, anularea ordinului nr. 02S din 04 aprilie 2022, prin

care s-a dispus aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, precum

și compensarea cheltuielilor de judecată.

În cadrul ședinței de judecată din 04 octombrie 2022, reclamantul Anton

Priseajniuc, reprezentat de avocata Valentina Moruz, a depus cerere de

concretizare a pretențiilor, prin care a specificat că adresa juridică a pârâtei ÎS

„Poșta Moldovei” este mun. Chișinău, bd. Ștefan cel Mare și Sfânt 134 (f. d. 49-

49 verso, 51).

Prin încheierea din 05 octombrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

a fost respinsă cererea depusă de Centrul de Poștă Bălți, ÎS „Poșta Moldovei” cu

privire la încetarea cauzei civile, în temeiul prevederilor art. 265 lit. g) din Codul

de procedură civilă (f. d. 54-55 verso).

Prin hotărârea din 07 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

a fost admisă acțiunea.

S-a anulat ordinul nr. 02S din 04 aprilie 2022, emis de Centrul de Poștă

Bălți „Cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare” în privința lui Anton

Priseajniuc.

S-au încasat din contul Centrului de Poștă Bălți, ÎS „Poșta Moldovei” în

beneficiul lui Anton Priseajniuc cheltuielile de judecată în sumă de 7 000 de lei.

S-a încasat din contul Centrului de Poștă Bălți, ÎS „Poșta Moldovei” în

contul statului suma de 100 de lei, cu titlu de taxă de stat.

Hotărârea, în partea anulării ordinului nr. 02S din 04 aprilie 2022, nu se va

supune executării (f. d. 78, 85-88 verso).

În argumentarea soluției adoptate, prima instanță a menționat că în cadrul

ședinței de examinare a cauzei, reprezentantul pârâtei a prezentat ordinul nr. 53

din 22 aprilie 2022 „Cu privire la revocarea sancțiunii disciplinare”, conform

căruia a fost revocată sancțiunea disciplinară aplicată salariatului Anton

Priseajniuc sub formă de avertisment.

Instanța de judecată a notat că, potrivit regulii generale stabilite de art. 212

alin. (5) din Codul de procedură civilă, în cazul recunoașterii acțiunii de către

pârât și admiterii ei de către instanță, se pronunță o hotărâre de admitere a

pretențiilor reclamantului.

Astfel, ținând cont de specificul acțiunii și pornind de la faptul că obiectul

acesteia îl constituie anume examinarea legalității ordinului de aplicare a

sancțiunii disciplinare sub formă de avertisment, având în vedere că, urmare a

emiterii ordinului nr. 53 din 22 aprilie 2022, s-a revocat ordinul nr. 02S din 04

aprilie 2022, asupra căruia părțile la proces nu au obiectat, revocarea fiind

4

conformă solicitărilor părților, instanța de fond a conchis asupra admiterii acțiunii

și anularea ordinului nr. 02S din 04 aprilie 2022 ,,Cu privire la aplicarea sancțiunii

disciplinare” în privința lui Priseajniuc Anton, dat fiind faptul că însuși pârâtul a

acceptat anularea acestuia în cadrul examinării prezentei acțiuni.

Pe de altă parte, odată ce ordinul nr. 02S din 04 aprilie 2022 ,,Cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare” în privința lui Priseajniuc Anton a fost revocat

de către partea pârâtă prin ordinul nr. 53 din 22 aprilie 2022, astfel fiind realizată

încetarea vătămării drepturilor invocate de către reclamant, instanța a considerat

necesar de a dispune neexecutarea hotărârii în partea anulării ordinului nr. 02S

din 04 aprilie 2022, dat fiind faptul că acesta deja a fost anulat.

La 21 decembrie 2022, ÎS „Poșta Moldovei” a declarat apel nemotivat

împotriva hotărârii din 07 decembrie 2022 a Judecătoriei Bălți, sediul Central (f.

d. 80-81), iar la 27 martie 2023, prin intermediul oficiului poștal, a depus apelul

motivat, prin care a solicitat casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

noi hotărâri prin care să fie dispusă încetarea procesului, conform art. 265 lit. g)

din Codul de procedură civilă sau, după caz, respingerea integrală a acțiunii, ca

fiind neîntemeiată (f. d. 118-114).

Prin decizia din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de ÎS „Poșta Moldovei”, casată integral hotărârea din 07 decembrie 2022

a Judecătoriei Bălți, sediul Central și emisă o nouă hotărâre, prin care a fost

respinsă acțiunea (f. d. 145, 146-151).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a stabilit că prin ordinul nr. 53 din

22 aprilie 2022 „Cu privire la revocarea sancțiunii disciplinare”, sancțiunea

disciplinară aplicată salariatului Priseajniuc Anton sub formă de avertisment a

fost revocată.

Instanța de apel a precizat că deși Anton Priseajniuc a declarat că despre

ordinul nr. 53 a aflat la data de 08 iunie 2022, atunci când i-a fost înmânat,

depozițiile acestuia contravin materialelor cauzei or, pe copia ordinului respectiv

figurează semnătura lui Anton Priseajniuc privind aducerea ordinului la

cunoștință, iar ultimul nu a invocat că semnătura nu-i aparține.

Totodată, instanța de apel a evidențiat că potrivit art. 211 din Codul muncii,

odată cu revocarea sancțiunii disciplinare, se consideră că sancțiunea disciplinară

nici nu a fost aplicată.

Astfel, instanța de apel a concluzionat că la 02 iunie 2022, momentul

înaintării cererii de chemare în judecată, în privința lui Anton Priseajniuc nu erau

aplicate sancțiuni disciplinare, iar faptul că ordinul nr. 53 nu i-a fost înmânat la

data de 22 aprilie 2022, imediat când i s-a adus la cunoștință, nu constituie temei

de admitere a acțiunii.

Prin urmare, instanța de apel a conchis asupra netemeiniciei acțiunii, or, la

data înaintării prezentei cereri de chemare în judecată, obiectul acțiunii era

inexistent.

La 23 august 2023, prin intermediul oficiului poștal, Anton Priseajniuc,

reprezentat de avocata Valentina Moruz, a declarat recurs împotriva deciziei din

22 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea

5

deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii instanței de fond (f. d. 156-158

verso).

În motivarea recursului, a indicat că soluția instanței de apel este

neîntemeiată, fiind adoptată prin neaplicarea unei legi care trebuia să fie aplicată,

prin interpretarea eronată a legii, precum și prin aprecierea arbitrară a probelor.

A menționat că pârâta ÎS „Poșta Moldovei” nu a invocat încetarea

procesului, pe motiv că ordinul de sancționare nr. 02S din 04 aprilie 2022 a fost

revocat prin ordinul nr. 53 din 22 aprilie 2022, precum și nici nu a prezentat copia

acestui ordin, ci a solicitat încetarea pe motivul încălcării competenței teritoriale.

A notat că ordinul nr. 53 din 22 aprilie 2022 a fost prezentat în copie abia

în cadrul examinării cauzei în instanța de apel, fapt prin care s-a admis încălcarea

prevederilor art. 1191 din Codul de procedură civilă.

Într-o altă ordine de idei, a obiectat că instanța de apel a lăsat fără apreciere

argumentul recurentului, precum că semnăturile de versoul copiei ordinului nr.

53 din 22 aprilie 2022, prezentate instanței de judecată de către ÎS „Poșta

Moldovei”, au fost aplicate de către angajați pe un alt document, și nu pe ordinul

de revocare a sancțiunii, or, instanței de apel nu i s-a prezentat originalul ordinului

respectiv pentru a combate argumentul invocat de intimat.

Prin încheierea din 02 octombrie 2023 a Curții Supreme de Justiție, s-a

expediat intimatei ÎS „Poșta Moldovei” copia recursului declarat de Anton

Priseajniuc, reprezentat de avocata Valentina Moruz și s-a comunicat dreptul de

depunere, în termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor

materiale și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 166).

La 24 ianuarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, ÎS „Poșta Moldovei”

a depus referință la recursul declarat de Anton Priseajniuc, reprezentat de avocata

Valentina Moruz, solicitând declararea admisibilității recursului sau, cu titlu

secundar, respingerea acestuia și menținerea deciziei instanței de apel.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau

a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Bălți a fost pronunțat public la 22 iunie

2023 (f. d. 145).

Potrivit extrasului din poșta electronică, rezultă că copia deciziei motivate

a instanței de apel a fost notificată la adresa electronică a reprezentantei

recurentului, avocata Valentina Moruz, la 18 iulie 2023 (f. d. 152 verso).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului

legal, întrucât cererea de recurs a fost depusă la 23 august 2023 (f. d. 120).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de

a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art.

VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova

nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de

6

procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a,

recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr.

246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului declarat de

către Anton Priseajniuc, reprezentat de avocata Valentina Moruz, împotriva

deciziei din 22 iunie 2023 a Curții de Apel Bălți, va fi examinată în baza

temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare

până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la

proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Anton Priseajniuc, reprezentat de avocata Valentina Moruz, este

inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs).

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură

civilă (în redacția în vigoare la data depunerii cererii de recurs), părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care

se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus

la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Anton

Priseajniuc, reprezentat de avocata Valentina Moruz, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile

7

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece

se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel

și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu

existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (4) din Codul de procedură

civilă, și anume dacă au fost săvârșite alte încălcări decât cele indicate ce ar

constitui temei de declarare a recursului în cazul și în măsura în care acestea au

dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau dacă instanța de apel

a apreciat probele arbitrar, sau dacă ar exista erori comise ce ar duce la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, nu a depistat.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra

problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea

deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,

adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede

puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că

recursul declarat de către Anton Priseajniuc, reprezentat de avocata Valentina

Moruz, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul

examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate

corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului

recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în

apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a

circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu

indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea

lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de

actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,

din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică

determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a

criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste

critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține

că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate

8

a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a

normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Anton Priseajniuc,

reprezentat de avocata Valentina Moruz, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a),

440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Anton Priseajniuc,

reprezentat de avocata Valentina Moruz, împotriva deciziei din 22 iunie 2023 a

Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

9