2ra-1516/23 — incasarea pensiei de intretinere a copilului minor

2ra-1516/23 — incasarea pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1516/23

2-21148955-01-2ra-06102023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. T. Vasilica)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Pahopol, A. Malîi, R. Pulbere)

Î N C H E I E R E

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ghenadie Mereuță,

reprezentat de avocata Daniela Moraru,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ana

Nichitoi împotriva lui Ghenadie Mereuță cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor

împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost admis apelul declarat de Ghenadie Mereuță, reprezentat de avocata Daniela

Moraru și modificată hotărârea din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

c o n s t a t ă:

La 06 octombrie 2021, Ana Nichitoi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Ghenadie Mereuță cu privire la încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor (f. d. 2-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Ana Nichitoi a indicat

că a încheiat căsătoria cu Ghenadie Mereuță în luna ianuarie 2018, iar prin hotărârea

din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, căsătoria cu pârâtul a fost

desfăcută.

Din căsătorie au un copil comun, fiica minoră XXXXX, născută la XXXXX,

care locuiește împreună cu dânsa și se află la întreținerea ei.

Prin hotărârea din 03 februarie 2021 a Judecătoriei Orhei, sediul Central, locul

de trai al copilului minor a fost stabilit împreună cu mama.

A comunicat că copilul minor frecventează XXXXX, plata lunară fiind 270

de euro și, suplimentar, suportă și alte cheltuieli pentru întreținerea copilului, iar

pârâtul se află peste hotarele țării și când revine în țară petrece 2-3 ore cu fiica o dată

sau de două ori în săptămână.

Potrivit acordului cu tatăl copilului, au convenit la achitarea lunară a pensiei

de întreținere de către ultimul în sumă de 5 000 de lei, pe care acesta o achită

neregulat.

1

În drept, reclamanta Ana Nichitoi și-a întemeiat pretențiile în temeiul

dispozițiilor art. 4, 39, 59, 60, 85, 166, 167 din Codul de procedură civilă, art. 58,

74, 76, 97 din Codul familiei, art. 18 din Legea privind drepturile copilului nr. 338

din 15 decembrie 1994.

A solicitat reclamanta Ana Nichitoi încasarea de la Ghenadie Mereuță în

beneficiul său a pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă fixă de 5 000 de

lei lunar.

Prin hotărârea din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a

fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Ana Nichitoi.

S-a încasat de la Ghenadie Mereuță în beneficiul Anei Nichitoi pensia de

întreținere pentru copilul minor XXXXX, născută la XXXXX, în mărime fixă de

5 000 de lei lunar, până la atingerea majoratului copilului, începând cu 06 octombrie

2021.

S-a încasat de la Ghenadie Mereuță în beneficiul statului taxa de stat pentru

pretenția cu privire la încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1 800 de lei

(f. d. 66, 107-111).

În motivarea soluției emise, prima instanță a constatat că copilul minor Leia

Mereuță, se află la întreținerea și educația reclamantei, iar pârâtul nu participă

permanent/regulat la întreținerea copilului.

Astfel, reieșind din rigorile instituite de legislator, este incontestabil că atât

reclamanta, cât și pârâtul sunt obligați să contribuie în mărime egală la întreținerea

copilului minor XXXXX, iar când, din anumite motive, încasarea pensiei de

întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă,

dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească

poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă

plătibilă lunar.

În cadrul dezbaterilor judiciare, instanța de fond a stabilit că pârâtul anterior

a participat la întreținerea fiicei, însă nu în mod regulat și până la adresarea acțiunii

în judecată părțile au convenit la plata pensiei lunare în sumă de 5 000 de lei, ceea

ce se confirmă din declarațiile date de reclamantă în ședința de judecată și

înscrisurile anexate la dosar extras din convorbirile telefonice SMS (f. d. 13-14).

Totodată, reclamanta a anexat la materialele cauzei chitanțe ce confirmă

cheltuielile suportate pentru întreținerea copilului (f. d. 34-63), mai mult este stabilit

faptul că copilul minor XXXXX, pentru care achită lunar 270 de euro.

Având în vedere circumstanțele de fapt ce vizează persoana pârâtului, dar și

obligația legală a acestuia în virtutea calității sale de părinte să acorde copilului său

împreună cu reclamanta o susținere materială, astfel încât să ofere copilului condiții

normale de existență și care să nu ducă la înrăutățirea situației față de cea precedentă,

adresării acțiunii în judecată, prima instanță a considerat necesar și rațional de a

încasa de la Ghenadie Mereuță în beneficiul Anei Nichitoi pensia pentru întreținerea

copilului minor XXXXX, în mărime de 5 000 de lei lunar, până la atingerea

majoratului, dat fiind faptul că pârâtul nu are salariu sau venit stabil.

Prin decizia din 27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Ghenadie Mereuță, reprezentat de avocata Daniela Moraru și modificată

hotărârea din 02 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

cuantumului pensiei de întreținere și a taxei de stat încasate, în sensul micșorării

cuantumului pensiei de întreținere până la suma de 4 000 de lei lunar și, respectiv,

2

micșorării cuantumului taxei de stat până la suma de 1 440 de lei. În rest, hotărârea

a fost menținută (f. d. 176, 177-182).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat din probatoriu

administrat în speță că Ana Nichitoi și Ghenadie Mereuță sunt părinții copilului

minor XXXXX, născută la XXXXX, domiciliul căruia a fost stabilit cu mama.

La fel, prin suportul probatoriu anexat la cererea de chemare în judecată se

confirmă cheltuieli pentru necesitățile copilului minor XXXXX.

În această ordine de idei, instanța de apel a reținut că părinții sunt obligați să

creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică,

cât și psihologică, astfel încât suma dispusă spre încasare de către instanță, să

acopere necesitățile specifice vârstei copilului, iar aceasta reclamă costuri ce

depășesc simpla întreținere.

Prin urmare, dat fiind că din suportul probatoriu nu urmează că pârâtului îi

este contraindicată activitatea de muncă, corespunzător, acesta este obligat să

întreprindă toate acțiunile necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor sale părintești,

reținând că la întreținerea lui se mai află un copil minor XXXXX, născută la

XXXXX, instanța de apel a ajuns la concluzia de a încasa pensia de întreținere în

mărime de 4 000 de lei lunar pentru copil, acest cuantum fiind unul rezonabil și

corespunde în mod real nevoilor minorului și necesităților de întreținere la această

vârstă.

Instanța de apel a menționat că instanța de fond neîntemeiat a stabilit

cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor, ce urmează a fi încasat de la

apelant, or pensia de întreținere în mărime de 5 000 de lei/ lunar a fost stabilită fără

a fi evaluate toate circumstanțele importante, în special, numărul copiilor aflați la

întreținerea lui Ghenadie Mereuță.

La 06 octombrie 2023, Ghenadie Mereuță, reprezentat de avocata Daniela

Moraru, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasată de la

Ghenadie Mereuță în beneficiul Anei Nichitoi pensia de întreținere pentru copilul

minor XXXXX, în mărime fixă de 2 000 de lei lunar (f. d. 190-197).

În motivarea recursului, recurentul Ghenadie Mereuță, reprezentat de avocata

Daniela Moraru, a indicat că chitanțele anexate la materialele dosarului nu

demonstrează că toate cumpărăturile sunt pentru necesitățile unui copil minor de

XXXXX.

Instanța de apel, fără a clarifica venitul sau salariul său, a decis să încaseze

pensia de întreținere în sumă bănească fixă în mărime de 4 000 de lei.

Reieșind din prevederile art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului

nr. 338 din 15 decembrie 1994, art. 18 alin. (1) și 27 alin. (2) din Convenția

internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în vigoare

pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, a menționat că instanța de apel

incorect a stabilit cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime

de 4 000 de lei, or, obligația de întreținere a copilului minor de către ambii părinți

nu se neagă.

Totodată, a invocat că în cazul în care nu este probată starea financiară, la

încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, se ia în considerare, ca

circumstanță stabilită, informația prezentată de Biroul Național de Statistică care

3

stabilește valoarea minimului de existență pentru un copil, deoarece pensia se

încasează pentru întreținerea copilului minor și este necesar de a stabili posibilitatea

sau imposibilitatea părintelui de a achita suma solicitată.

Instanța de apel nu a dat nici o apreciere obiectivă a circumstanțelor cauzei,

or, s-a bazat mai mult pe declarațiile intimatei cu privire la averea lui, fără a solicita

probe suplimentare cu privire la veniturile și posibilitățile reale ale lui.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) CPC, recursul se declară în termen de 2

luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede

altfel.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei motivate din 27 iunie 2023

a Curții de Apel Chișinău a fost expediată în adresa părților la 29 august 2023, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la actele

cauzei (f. d. 185), însă, careva date care ar confirma recepționarea acesteia de către

recurent, lipsesc.

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 06 octombrie 2023, în termenul legal.

La 22 februarie 2024, la adresa electronică a intimatei Ana Nichitoi a fost

expediată copia recursului declarat de Ghenadie Mereuță, reprezentat de avocata

Daniela Moraru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se

confirmă prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele dosarului

(f. d. 206, 208).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, intimata nu

și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII

– 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de

Ghenadie Mereuță, reprezentat de avocata Daniela Moraru, împotriva deciziei din

27 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la

01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Ghenadie Mereuță, reprezentat de avocata Daniela Moraru este

inadmisibilă, pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

4

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2)

din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Ghenadie Mereuță,

reprezentat de avocata Daniela Moraru, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de

declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de Ghenadie Mereuță, reprezentat de avocata Daniela Moraru, conține

obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei,

care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea

5

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul

de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe

care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ghenadie Mereuță, reprezentat de

avocata Daniela Moraru ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1)

lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ghenadie Mereuță, reprezentat

de avocata Daniela Moraru, împotriva deciziei din 27 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Oxana Parfeni

6