2ra-918/23 — încasarera pensie de întretinere

2ra-918/23 — încasarera pensie de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-918/23

2-22044808-01-2ra-03072023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: S. Cușnir)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, A. Braga, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

15 noiembrie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Galupa Anatolie, reprezentat

de avocatul Mișcoi Mihail,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Galupa

Maria împotriva lui Galupa Anatolie cu privire la încasarea pensiei de întreținere

pentru copilul minor,

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023, prin care s-

a respins apelul declarat de Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail

și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie

2022,

c o n s t a t ă:

La 29 martie 2022, Galupa Maria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Anatolie Galupa cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru

copilul minor.

În motivare a indicat că, la 26 aprilie 2015 a fost încheiată căsătoria între

Galupa Anatolie și Galupa Maria, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie CS-

V 1218775, eliberat de OSC mun. Chișinău.

În timpul căsătorie s-a născut copilul minor, XXX.

Reclamanta a menționat că, pârâtul nu exprimă niciun interes față de fiul

comun care este încadrat în gradul de dizabilitate accentuat, orice raport relațional

a fost întrerupt.

1

Afirmă că, copilul minor este deținător de legitimație a beneficiarului de

prestație socială seria CN nr. 920104110 și necesită îngrijire și tratamente

individuale costisitoare, fapt confirmat prin rețetele medicale și bonurile de plată

anexate la cerere, necesare pentru a proba cheltuielile și necesitățile de întreținere

a sănătății copilului.

Plata pensiei de întreținere a copilului este destinată a satisface, în primul

rând, nevoile alimentare ale copilului, obligația legală de întreținere a copilului

este mult mai complexă decât o simplă îndatorire alimentară, pentru că are

menirea de a procura celui îndreptățit resursele necesare împlinirii și a altor

trebuințe, precum cele privind asigurarea unei instruiri corespunzătoare, a unei

locuințe, a tratamentelor medicale, și în asemenea condiții consideră că suma de

10 000 lei este rezonabilă pentru a acoperi proporțional cheltuielile de întreținere

a copilului.

În cadrul examinării cauzei în fond Galupa Maria, și-a modificat suma

solicitată pentru încasarea pensiei de întreținere și a solicitat ca să fie încasată

pensia pentru întreținerea copilului minor în sumă bănească fixă în mărime de

5000 lei lunar.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie 2022,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Galupa Maria.

S-a încasat de la Anatolie Galupa în beneficiul Mariei Galupa, pensia pentru

întreținerea copilului minor XXX, născut la XXX, în sumă bănească fixă în

mărime de 2500 (două mii cinci sute) lei, începând cu data adresării în instanța de

judecată – 29 martie 2022 și până la atingerea majoratului copilului. În rest

acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, deși Galupa Anatolie și

Galupa Maria sunt oficial căsătoriți, nu locuiesc împreună de mult timp, și copilul

locuiește cu mama.

Copilul se află la întreținerea și educația mamei, care își exercită atât

obligațiile patrimoniale, cât și nepatrimoniale legate de creșterea și îngrijirea

zilnică a copilului minor, asigurându-l cu spațiu locativ și suportând un șir de

cheltuieli legate atât de dezvoltarea copilului, cât și de tratamentul lui.

Instanța de fond a constatat că, reclamanta nu prezentat probe ce ar confirma

venitul lunar real al pârâtului.

Astfel, instanța a ținut cont de informația plasată de Biroul Național de

Statistică, cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil și necătând

la faptul că acest minim de existență urmează a fi asigurat de ambii părinți, în părți

egale, însă reieșind din circumstanțele cauzei, instanța a considerat oportun de a

încasa cuantumul pensiei de întreținere în mărime de 2500 lei, sumă ce va fi una

echitabilă și de natură să contribuie la asigurarea unei întrețineri materiale

corespunzătoare a minorului, luând în considerare că minimumul de existență este

în continuă creștere.

Instanța de judecată a considerat că suma solicitată de către reclamantă în

mărime de 5000 lei pentru întreținerea lunară a copilului minor, nu este justificată

prin probe pertinente și concludente, așa cum prevede dispoziția art.76 alin.(2)

din Codului familiei.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 11 octombrie 2022, Galupa

Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail, a depus cererea de apel prin care

2

a solicitat casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23

septembrie 2022 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie modificat

cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor Galupa Alexandru în sumă

bănească fixă în sumă de 1 000 lei lunar.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023, s-a respins apelul

declarat de Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail și s-a menținut

hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie 2022.

La 26 iunie 2023, Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail, a

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023

solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie 2022 și

modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor Galupa

Alexandru de la suma de 2500 lei lunar, la suma de 1594,30 lei.

În motivare a susținut că, instanțele investite cu judecarea fondului au dat o

apreciere arbitrară si formală probelor, fapt care a dus la soluționarea greșită a

cauzei, încălcăndu-se grav dreptul la un proces echitabil al recurentului, deoarece

nu manifestă un simplu dezacord cu hotărârile contestate, solicitând să fie dată o

apreciere justă tuturor probelor anexate la prezenta cauză, precum si expunerea

asupra tuturor aspectelor invocate.

La examinarea cauei atât instanța de apel cât și instanța de fond au încălcat

grav prevederile art. 130 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și

dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de apel examinând apelul, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor

invocate în apel și nu a dat nici o apreciere dovezii care confirmă că Galupa

Anatolie este diagnosticat cu Tulburare schiziotipală, Schizofrenie paranoidă,

Tulburare schizo-afectivă de tip maniacal, probe care demonstrează faptul că

recurentul necesită îngrijiri și supraveghere specială pentru o perioadă

nedeterminată, fapt care-l pune în imposibilitate de a munci și a-și asigura un

venit, iar punerea plății integrale a minimului de existență pentru copilul minor

doar pe seama recurentului în asemenea circumstanțe este ilegală.

În motivarea deciziei, instanța de apel nu a indicat motivele de respingere a

acestor probe, nu a interpretat aceste probe, motive din care și decizia a fost

adoptată ilegal și cu admiterea unor erori grave.

În opinia recurentului instanța de apel a emis o decizie cu încălcarea

normelor de drept material și procedural, interpretând eronat legea, dând o

apreciere arbitrară probelor.

Instanța de apel a pus doar în sarcina tatălui minimul de asigurare a creșterii

și dezvoltării copilului, ignorând faptul că ambii părinți au o răspundere comună

pentru creșterea și dezvoltarea copilului, și că aceasta urma să atribuie în egală

măsură obligația de întreținere a copilului ambilor părinți, adică să stabilească

cuantumului fix în sumă de 1594,30 lei/lunar.

Recurentul consideră că examinarea fondului cauzei a fost una superficială,

fără expunerea în decizie a tuturor aspectelor invocate.

La 03 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

Galupa Maria pentru notificare copia recursului, explicându-i dreptul de a depune

3

referință, intimații recepționând recursul contra semnătură la 06 iulie 2023, fapt

confirmat prin avizul de recepție de la fila dosarului 145.

Prin referința depusă la 18 iulie 2023, Galupa Maria a pledat pentru

inadmisibilitatea recursului, invocând netemeinicia recursului declarat de Galupa

Anatolii.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

15 martie 2023.

Conform extrasului din poșta electronică anexat la fila dosarului 109, decizia

motivată a Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023 a fost notificată părților la 05

mai 2023 prin intermediul poștei electronice.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data

intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la

data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Galupa

Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail împotriva deciziei Curții de Apel

Chișinău din 15 martie 2023, va fi examinat în baza temeiurilor stipulate în redacția

art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în

acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul

de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de

Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail, este inadmisibilă, pentru

motivele ce succed.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii

recursului.

4

La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că

argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de

norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or,

motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei,

asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă

se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de

procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate

a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot

fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței,

p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Galupa Anatolie, reprezentat

de avocatul Mișcoi Mihail, ca fiind inadmisibil.

5

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440

alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Galupa Anatolie, reprezentat de

avocatul Mișcoi Mihail împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie

2023.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Ion Malanciuc

Judecători Oxana Parfeni

Diana Stănilă

6