2ra-918/23 — încasarera pensie de întretinere

Dosarul nr. 2ra-918/23 2-22044808-01-2ra-03072023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: S. Cușnir) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Panov, A. Braga, V. Mihaila) Î N C H E I E R E 15 noiembrie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componență: Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului declarat de Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Galupa Maria împotriva lui Galupa Anatolie cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023, prin care s- a respins apelul declarat de Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie 2022, c o n s t a t ă: La 29 martie 2022, Galupa Maria a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Anatolie Galupa cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor.

În motivare a indicat că, la 26 aprilie 2015 a fost încheiată căsătoria între Galupa Anatolie și Galupa Maria, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie CS- V 1218775, eliberat de OSC mun. Chișinău. În timpul căsătorie s-a născut copilul minor, XXX. Reclamanta a menționat că, pârâtul nu exprimă niciun interes față de fiul comun care este încadrat în gradul de dizabilitate accentuat, orice raport relațional a fost întrerupt. 1 Afirmă că, copilul minor este deținător de legitimație a beneficiarului de prestație socială seria CN nr. 920104110 și necesită îngrijire și tratamente individuale costisitoare, fapt confirmat prin rețetele medicale și bonurile de plată anexate la cerere, necesare pentru a proba cheltuielile și necesitățile de întreținere a sănătății copilului.

Plata pensiei de întreținere a copilului este destinată a satisface, în primul rând, nevoile alimentare ale copilului, obligația legală de întreținere a copilului este mult mai complexă decât o simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor medicale, și în asemenea condiții consideră că suma de 10 000 lei este rezonabilă pentru a acoperi proporțional cheltuielile de întreținere a copilului. În cadrul examinării cauzei în fond Galupa Maria, și-a modificat suma solicitată pentru încasarea pensiei de întreținere și a solicitat ca să fie încasată pensia pentru întreținerea copilului minor în sumă bănească fixă în mărime de 5000 lei lunar.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie 2022, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Galupa Maria. S-a încasat de la Anatolie Galupa în beneficiul Mariei Galupa, pensia pentru întreținerea copilului minor XXX, născut la XXX, în sumă bănească fixă în mărime de 2500 (două mii cinci sute) lei, începând cu data adresării în instanța de judecată – 29 martie 2022 și până la atingerea majoratului copilului. În rest acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată. Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că, deși Galupa Anatolie și Galupa Maria sunt oficial căsătoriți, nu locuiesc împreună de mult timp, și copilul locuiește cu mama.

Copilul se află la întreținerea și educația mamei, care își exercită atât obligațiile patrimoniale, cât și nepatrimoniale legate de creșterea și îngrijirea zilnică a copilului minor, asigurându-l cu spațiu locativ și suportând un șir de cheltuieli legate atât de dezvoltarea copilului, cât și de tratamentul lui. Instanța de fond a constatat că, reclamanta nu prezentat probe ce ar confirma venitul lunar real al pârâtului.

Astfel, instanța a ținut cont de informația plasată de Biroul Național de Statistică, cu privire la valoarea minimului de existență pentru un copil și necătând la faptul că acest minim de existență urmează a fi asigurat de ambii părinți, în părți egale, însă reieșind din circumstanțele cauzei, instanța a considerat oportun de a încasa cuantumul pensiei de întreținere în mărime de 2500 lei, sumă ce va fi una echitabilă și de natură să contribuie la asigurarea unei întrețineri materiale corespunzătoare a minorului, luând în considerare că minimumul de existență este în continuă creștere. Instanța de judecată a considerat că suma solicitată de către reclamantă în mărime de 5000 lei pentru întreținerea lunară a copilului minor, nu este justificată prin probe pertinente și concludente, așa cum prevede dispoziția art.76 alin.(2) din Codului familiei.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 11 octombrie 2022, Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail, a depus cererea de apel prin care 2 a solicitat casarea parțială a hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie 2022 cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie modificat cuantumul pensiei de întreținere pentru copilul minor Galupa Alexandru în sumă bănească fixă în sumă de 1 000 lei lunar.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023, s-a respins apelul declarat de Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie 2022. La 26 iunie 2023, Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023 solicitând admiterea recursului, casarea parțială a deciziei instanței de apel și hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 23 septembrie 2022 și modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor Galupa Alexandru de la suma de 2500 lei lunar, la suma de 1594,30 lei.

În motivare a susținut că, instanțele investite cu judecarea fondului au dat o apreciere arbitrară si formală probelor, fapt care a dus la soluționarea greșită a cauzei, încălcăndu-se grav dreptul la un proces echitabil al recurentului, deoarece nu manifestă un simplu dezacord cu hotărârile contestate, solicitând să fie dată o apreciere justă tuturor probelor anexate la prezenta cauză, precum si expunerea asupra tuturor aspectelor invocate. La examinarea cauei atât instanța de apel cât și instanța de fond au încălcat grav prevederile art. 130 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Instanța de apel examinând apelul, nu s-a pronunțat asupra tuturor motivelor invocate în apel și nu a dat nici o apreciere dovezii care confirmă că Galupa Anatolie este diagnosticat cu Tulburare schiziotipală, Schizofrenie paranoidă, Tulburare schizo-afectivă de tip maniacal, probe care demonstrează faptul că recurentul necesită îngrijiri și supraveghere specială pentru o perioadă nedeterminată, fapt care-l pune în imposibilitate de a munci și a-și asigura un venit, iar punerea plății integrale a minimului de existență pentru copilul minor doar pe seama recurentului în asemenea circumstanțe este ilegală. În motivarea deciziei, instanța de apel nu a indicat motivele de respingere a acestor probe, nu a interpretat aceste probe, motive din care și decizia a fost adoptată ilegal și cu admiterea unor erori grave.

În opinia recurentului instanța de apel a emis o decizie cu încălcarea normelor de drept material și procedural, interpretând eronat legea, dând o apreciere arbitrară probelor. Instanța de apel a pus doar în sarcina tatălui minimul de asigurare a creșterii și dezvoltării copilului, ignorând faptul că ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului, și că aceasta urma să atribuie în egală măsură obligația de întreținere a copilului ambilor părinți, adică să stabilească cuantumului fix în sumă de 1594,30 lei/lunar. Recurentul consideră că examinarea fondului cauzei a fost una superficială, fără expunerea în decizie a tuturor aspectelor invocate.

La 03 iulie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei Galupa Maria pentru notificare copia recursului, explicându-i dreptul de a depune 3 referință, intimații recepționând recursul contra semnătură la 06 iulie 2023, fapt confirmat prin avizul de recepție de la fila dosarului 145. Prin referința depusă la 18 iulie 2023, Galupa Maria a pledat pentru inadmisibilitatea recursului, invocând netemeinicia recursului declarat de Galupa Anatolii. În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 15 martie 2023. Conform extrasului din poșta electronică anexat la fila dosarului 109, decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023 a fost notificată părților la 05 mai 2023 prin intermediul poștei electronice.

Respectiv, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318- 321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de dispoziție ale curților de apel.

Conform art. XI alin. (3) din Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023, va fi examinat în baza temeiurilor stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01 septembrie 2023. Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs depusă de Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului. 4 La caz, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererile de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursurilor sunt similare celor invocate în cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail, ca fiind inadmisibil.

5 Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Galupa Anatolie, reprezentat de avocatul Mișcoi Mihail împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 15 martie 2023. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Ion Malanciuc Judecători Oxana Parfeni Diana Stănilă 6