2ra-1078/23 — cu privire la constatarea faptului represiunii politice

2ra-1078/23 — cu privire la constatarea faptului represiunii politice (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1078/23

2-22123174-01-2ra-01082023

Instanța de fond: Judecătoria Anenii Noi, sediul central – A. Mocanu

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – D. Dulghieru, R. Pulbere, V. Sîrbu

DECIZIE

29 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând recursul declarat de către Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și

Victor Dilevschii,

în cauza civilă, intentată la cererea depusă de către Nadejda Todica, Vladimir

Dilevschii și Victor Dilevschii, persoană interesată Procuratura Generală cu privire la

constatarea faptului represiunii politice,

împotriva deciziei din data de 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de către Procuratura Generală, s-a casat hotărârea din 22

noiembrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central cu pronunțarea unei noi

hotărâri sub formă de încheiere, prin care a fost scoasă de pe rol cererea de chemare

în judecată,

constată:

La 19 august 2022 Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor Dilevschii au

depus cerere privind constatarea faptului care are valoare juridică, persoana interesată

Procuratura Generală, prin care au solicitat constatarea faptului represiunii politice

asupra lui Arhip Dilevschii, născut la xxxxx, în s. xxxxx, r. Anenii Noi și a copiilor

acestuia născuți în locul de represiune: Vladimir Dilevschii născut la xxxxx, Victor

Dilevschii născut la xxxxx și Nadejda Dilevscaia (Todica) născută la xxxxx.

În motivarea cererii depuse Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor

Dilevschii au indicat că la 24 iunie 1941 tatăl lor Arhip Dilevschii, născut în anul

xxxxx, a fost mobilizat de către armata sovietică, fiind transportat în Siberia, regiunea

Kemerovo, actuala Federație Rusă, unde a fost forțat să presteze munci grele, la o

uzină metalurgică, locuind în barăci, alături de alte persoane mobilizate și deportate,

unde sufereau de frig și foame.

Potrivit înscrisurilor, la 01 aprilie 1946, tatăl petiționarilor, Arhip Dilevschii s-a

căsătorit cu Ecaterina Șerbacova. În urma conviețuirii celor doi s-au născut

petiționarii Vladimir Dilevschii, în anul xxxxx, Victor Dilevschii, în anul xxxxx și

Nadejda Dilevscaia (Todica), în anul xxxxx.

În 1956, Nikita Hrușciov, pe atunci în funcția de Secretar General al Partidului

Comunist al Uniunii Sovietice, a denunțat stalinismul în discursul său despre cultul

personalității și consecințele sale. Ulterior, Guvernul a însoțit eliberarea deținuților

politici cu reabilitare, permițând să se întoarcă acasă. Astfel, familia Dilveschi a

revenit în Moldova în anul 1956, în satul natal al tatălui lor, s. xxxxx. La data de 06

noiembrie 1966, Arhip Dilevschii în vârstă de xxxxx ani a decedat.

1

În anul 2018, din discuții cu locuitorii satului xxxxx, Nadejda Todica a aflat că

tatăl ei în anul 1941 a fost mobilizat forțat și trimis la muncă în Siberia. Tot de la

bătrânii satului a aflat și cum s-a petrecut această mobilizare și anume că, soldații

umblau din casă în casă și bărbații care erau mai voinici și în putere, erau scoși și

luați, fără careva explicații, adunați la sovietul sătesc, apoi au fost duși la Bender,

unde au fost urcați în vagoane și duși în Siberia. Aflând toate acestea, Nadejda

Todica, împreună cu frații săi, au început să caute informații referitoare la

mobilizarea tatălui lor Arhip Dilevschii. Deoarece această mobilizare s-a petrecut

absolut ilegal, nu au găsit absolut nici o informație oficială.

Petiționarii au indicat că pe parcursul anilor s-au adresat și la organele

competente ale Republicii Moldova, care se ocupă de problema victimelor

represiunilor politice, dar la fel nu au găsit nici un răspuns.

Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor Dilevschii au indicat că prin

răspunsurile nr. 8/6-5-T-261/2022, 8/6-5-D-263/2022 și 8/6-5-D- 264/2022 din 10

iunie 2022 primite și de la Ministerul Afacerilor Interne au fost informați că lipsesc

materialele de documentare și dosarul de arhivă privind represiunea politică a lui

Arhip Dilevschii, anul nașterii xxxxx.

Totodată, prin răspunsul nr. 7/1-432/18-1440 din 24 iunie 2022, Procuratura

Generală i-a comunicat Nadejdei Todica că din lipsa documentelor despre aflarea

membrilor familiei ei la evidența specială al Federației Ruse, în lipsa dosarului de

deportare sau condamnare, altor documente confirmative perioadei aflării lui Arhip

Dilevschii în locurile de represiune, nu poate fi declarată ca victimă a represiunilor

politice.

Petiționarii au indicat că au primit un răspuns asemănător și de la Serviciul

Informații și Securitate, care i-a informat că depozitul special de stat al Serviciului nu

deține materiale documentare de arhivă în privința lui Arhip Dilevschii, anul nașterii

xxxxx.

Totodată, au relatat că pe de altă parte, conform comunicărilor nr. 3680, nr.

3680A și nr. 3680 В din 12 octombrie 2021, Direcția Generală Arhiva Națională, în

fondul arhivistic al Prefecturii județului Tighina și a primăriilor subordonate ei a găsit

Dosarul nr. 14 „Chestiuni militare și famil. concentr”, în care se conține un document

cu nr. 7073 din 20 noiembrie 1943, privind acțiunea de depopulare a Basarabiei,

săvârșită de regimul sovietic în anul de ocupație 1940/41, în conformitate cu ordinul

nr. 2037 din 30.VI.1942 (adresat prefecturilor de județ). Astfel, conform tabelei nr. 2

- nominal de locuitori mobilizați de regimul sovietic în anul de ocupație a Basarabiei,

la nr.4 este înscris Dilevschi Vas. Arhip, din comuna xxxxx, județul Tighina, data

când a fost mobilizat – 24 iunie 1941.

Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor Dilevschii au susținut că conform

acestui document, se confirmă faptul că Arhip Dilevschii, la data de 24 iunie 1941 a

fost mobilizat de regimul sovietic, prin urmare, acesta este victimă a represiunilor

politice, care au avut loc în anii 1917-1990 pe teritoriul actualei Republici Moldova.

Prin hotărârea Judecătoriei Anenii Noi, sediul central din 22 noiembrie 2022 s-a

admis cererea depusă de către Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor

Dilevschii, persoană interesată Procuratura Generală cu privire la constatarea faptului

represiunii politice, s-a constatat faptul represiunii politice asupra lui Dilevschii

Arhip Vasile născut la xxxxx, în s. xxxxx, r. Anenii Noi și a copiilor acestuia născuți

în locul de represiune, Vladimir Dilevschii, născut la xxxxx, Victor Dilevschii, născut

la xxxxx și Nadejda Todica (Dilevschii), născută la xxxxx. (f.d. 76,79-81)

2

Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, la 22 decembrie 2022 în

termen, de către Procuratura Generală. (f.d.83)

Curtea de Apel Chișinău prin decizia din 10 mai 2023 a admis apelul declarat de

către Procuratura Generală, a casat hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei

Anenii Noi, sediul central și a pronunțat o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin

care a scos de pe rol cererea depusă de către Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și

Victor Dilevschii, persoana interesată Procuratura Generală cu privire la constatarea

faptului represiunilor politice. (f.d. 124,125-131)

Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Nadejda Todica, Vladimir

Dilevschii și Victor Dilevschii, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond. (f.d. 138-139)

În motivarea recursului Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor

Dilevschii au menționat că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie

aplicată, a interpretat eronat legea precum și a apreciat arbitrar probele.

Recurenții au menționat că instanța de apel nu a aplicat prevederile Legii nr. 296

din 23 noiembrie 1994 pentru interpretarea unor prevederilor ale legii privind

reabilitarea victimelor represiunilor politice, care stabilește 2 aspecte importante

pentru soluționarea cauzei.

În acest context au menționat că în situația refuzului de reabilitare emis printr-un

act administrativ individual, persoana poate să-și apere interesele în instanța de

judecată în procedura contenciosului administrativ, iar în cazul insuficienței

temeiurilor de reabilitare și anume când materialele din arhivă privind represiunile

politice nu s-au păstrat în urmă expirării termenului de prescripție sau din alte cauze

care nu dețin de examinarea juridică a încadrării în statutul de victimă a represiunilor

politice de către organele competente, ci doar de verificare fizică/materială a

materialelor de arhivă privind represiunile politice, persoana poate să constate faptul

represiunii politice în instanța de judecată, în procedura specială.

Astfel, în contextul acestei proceduri speciale persoanele interesate urmează să

răspundă la o singură întrebare, și anume, materialele din arhivă privind represiunile

politice în privința recurenților sunt sau nu în evidența Ministerului Afacerilor Interne

sau a Procuraturii Generale. Alte formă de participare entităților sus vizate, în

procedura specială nu pot avea prin efectul legii.

Recurenții au susținut că au depus cererea, în baza principiului disponibilității

reclamantului în proces, anume în procedură specială necontencioasă, deoarece nu au

contestat nici un act administrativ individual al Ministerului Afacerilor Interne sau al

Procuraturii Generale. Mai mult, aceste entități nici nu au emis nici un act

administrativ individual prin care să fie refuzată reabilitatea recurenților.

Ca efect, nu poate fi vorba despre existenta unui litigiu de drept în prezenta

speță, or, legislatorul a stabilit destul de clar, care sunt acele cazurile în care există un

litigiu de drept și acel litigiu urmează a fi soluționat în procedură administrativă

contencioasă și cazul în care nu există litigiu de drept, iar instanța de judecată

urmează să constate existența represiunii politice asupra persoanelor solicitante, în

dependență de circumstanțele istorico-politice care au avut influență directă asupra

istoriei vieții persoanelor solicitante.

Cu referire la aprecierea arbitrară a probelor, care într-un final a încălcat

drepturilor și libertăților fundamentale ale recurenților, au menționat că toate probele

prezentat în proces demonstrează clar că careva materiale în arhiva privind

represiunile politice nu există, iar ca efect nu a fost emis nici un refuz de reabilitare,

3

ci comunicări de inexistența temeiurilor de reabilitare. Respectiv din cauza aprecierii

arbitrare de către instanța de apel a probelor invocate, aceasta a ajuns la concluzia

eronată că există un litigiu de drept, în situația când litigiul de drept în sine nu există.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la data de

10 mai 2023, expediată participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, la

29 iunie 2023. (f.d. 132). Confirmare privind recepționarea deciziei la materialele

dosarului lipsește.

Recursul declarat de către Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor

Dilevschii, la 17 iulie 2023, este în termen.

Curtea Supremă de Justiție la 01 august 2023 a expediat, prin oficiului poștal,

pentru cunoștință Procuraturii Generale copia recursului declarat de către Nadejda

Todica, Vladimir Dilevschii și Victor Dilevschii. (f.d. 140).

Potrivit avizului de recepție DS 8010195624AS, anexat la fila dosarului 142

Procuratura Generală la 07 august 2023 a recepționat copia recursului, însă până la

data examinării recursului nu au prezentat opinia asupra argumentelor invocate de

către recurenți.

Dat fiind faptul că instanța de recurs a comunicat persoanei interesate copia

recursului, lipsa unei referințe din partea acesteia nu va împiedica Curtea să

examineze recursul în fond.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI, alin. (1), și (3) din Legea nr. 246 din

31 iulie 2023 prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, art. V, pct.1–9, pct.11–16 și art. VII, care

vor intra în vigoare la 01 septembrie 2023.

Recursul depus la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

Având în vedere că legea procedural civilă, care impune obligații noi anulează

sau reduce drepturile procedurale ale participanților la proces, limitează exercitarea

unor drepturi ori stabilește sancțiuni procedurale noi sau suplimentare, nu are putere

retroactivă, recursul declarat de către Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor

Dilevschii, până la data intrării în vigoare a Legii nr. 246 din 31 iulie 2023 va fi

examinat în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii acestuia, însă procedura de

examinare - conform noilor reglementări.

În conformitate cu prevederile art. 431 din Codul de procedură civilă

examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

4

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, în

coroborare cu normele de drept aplicabile speței, completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia din 10

mai 2023 a Curții de Apel Chișinău și de a remite cauza la rejudecare în instanța de

apel.

În conformitate cu articolul 445, alin. (1), lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Completul de judecată consideră imperioase dezideratele Curții Europene a

Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac v. Croația (hotărârea din 05 aprilie 2018)

potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un principiu

fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio așteptare, în baza

Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă trebuia să ignore sau să

nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți, în consecutivitatea evenimentelor care au avut loc până la

depunerea acțiunii.

Astfel, probatoriul acumulat la materialele dosarului demonstrează că prin

răspunsurile Ministerului Afacerilor Interne nr. 8/6-5-T-261/2022, 8/6-5-D-263/2022

și 8/6-5-D-264/2022 din 10 iunie 2022 se constată că lipsesc materialele de

documentare și dosarul de arhivă privind represiunea politică a lui Arhip Dilevschii,

anul nașterii xxxxx. (f.d.32-34)

Prin răspunsul nr. 7/1-432/18-1440 din 24 iunie 2022, Procuratura Generală a

comunicat Nadejdei Todica că din lipsa documentelor despre aflarea membrilor

familiei ei la evidența specială al Federației Ruse, în lipsa dosarului de deportare sau

condamnare, altor documente confirmative perioadei aflării lui Arhip Dilevschii în

locurile de represiune, nu poate fi declarată ca victimă a represiunilor politice. (f.d.

35)

Totodată, prin comunicările nr. 3680, nr. 3680A și nr. 3680В din 12 octombrie

2021 se atestă că Direcția Generală Arhiva Națională, în fondul arhivistic al

Prefecturii județului Tighina și a primăriilor subordonate ei, a găsit Dosarul nr. 14

„Chestiuni militare și famil. concentr”, în care se conține un document cu nr. 7073

din 20 noiembrie 1943, privind acțiunea de depopulare a Basarabiei, săvârșită de

regimul sovietic în anul de ocupație 1940/41, în conformitate cu ordinul nr. 2037 din

30.VI.1942 (adresat prefecturilor de județ). Astfel, conform tabelei nr. 2 - nominal de

locuitori mobilizați de regimul sovietic în anul de ocupație a Basarabiei, la nr.4 este

înscris Dilevschi Vas. Arhip, din comuna xxxxx, județul Tighina, data când a fost

mobilizat – 24 iunie 1941. (f.d.36-38)

Astfel, Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor Dilevschii la 19 august

2022 au depus cerere privind constatarea faptului care are valoare juridică, persoana

interesată Procuratura Generală, prin care au solicitat constatarea faptului represiunii

politice asupra lui Arhip Dilevschii, născut la xxxxx, în s. xxxxx, r. Anenii Noi și a

copiilor acestuia născuți în locul de represiune: Vladimir Dilevschii născut la xxxxx,

5

Victor Dilevschii născut la xxxxx și Nadejda Dilevscaia (Todica) născută la xxxxx.

Fiind investită cu examinarea cauzei Judecătoria Anenii Noi, sediul central, prin

hotărârea din 22 noiembrie 2022, a admis cererea depusă de către Nadejda Todica,

Vladimir Dilevschii și Victor Dilevschii, a constatat faptul represiunii politice asupra

lui Dilevschii Arhip Vasile născut la xxxxx, în s. xxxxx, r. Anenii Noi și a copiilor

acestuia născuți în locul de represiune, Vladimir Dilevschii, născut la xxxxx, Victor

Dilevschii, născut la xxxxx și Nadejda Todica (Dilevschii), născută la xxxxx. (f.d.

76,79-81)

Instanța de fond, reținând prevederile art. 1, art. 2, art.3 și art. 6 din Legea nr.

1225 din 08 decembrie 1992 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice,

probele prezentate la materialele dosarului și având în vedere modul în care a avut loc

mobilizarea forțată, locul unde au ajuns cei mobilizați, la caz Siberia, ocupația lor la

uzina metalurgică, deținerea în barăci, a concluzionat că cererea petiționarilor este

întemeiată, deoarece s-a constatat că Arhip Dilevschii, născut în xxxxx este victima

represiunilor politice, fiind supus la muncă forțată în condiții de limitare a libertății.

Judecând cauza în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău, prin decizia din data

de 10 mai 2023, a admis apelul declarat de către Procuratura Generală, a casat

hotărârea din 22 noiembrie 2022 a Judecătoriei Anenii Noi, sediul central și a

pronunțat o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care a scos de pe rol cererea

depusă de către Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor Dilevschii, persoana

interesată Procuratura Generală cu privire la constatarea faptului represiunilor

politice. (f.d. 124,125-131)

Instanța de apel a reținut că procedura specială este o procedură nelitigioasă

caracterizată, în general, prin lipsa unui litigiu de drept. Numai dacă, în cadrul

examinării cauzei de constatare a unui fapt care are valoare juridică apare un litigiu

de drept care nu ține de competența instanțelor judecătorești, instanța examinează

cererea de constatare a acestui fapt în procedură specială. Dacă în cadrul examinării

cauzei se constată un litigiu de drept de competența instanței judecătorești, aceasta

este obligată să emită o încheiere de scoatere de pe rol a cererii, explicându-i

petiționarului și altor persoane interesate dreptul lor de a soluționa litigiul în

procedură contencioasă în instanța competentă, cu respectarea prevederilor art. 167 și

168 din Codul de procedură civilă.

La caz, instanța de apel a constatat că, deși, obiectul cererii depuse de către

Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor Dilevschii este constatarea faptului

represiunii politice asupra lui Arhip Dilevschii și a copiilor acestuia născuți în locul

de represiune la caz, este un litigiu de drept ce ține de competența instanțelor

judecătorești, deoarece legiuitorul într-o manieră certă și clară a indicat că constatarea

faptului juridic respectiv poate avea loc doar atunci când, documentele nu s-au păstrat

în arhivă și concomitent de către petiționar au fost prezentate documente cu privire la

refuzul de reabilitare, eliberate de către organele respective, ceea ce nu se atestă în

speța dată.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând decizia instanței

de apel din 10 mai 2023 reține că instanța de apel a constatat existența litigiului de

drept apărut între Procuratura Generală și Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și

Victor Dilevschii și a scos cererea de pe rol, deoarece litigiul urmează a fi examinat

în procedură contencioasă în instanța competentă, cu respectarea prevederilor art. 167

și art. 168 din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, instanța de recurs reține două poziții contradictorii pe de o parte

6

petiționarii/recurenții care susțin că cererea urmează a fi examinată în procedură

specială, deoarece au solicitat constatarea unui fapt cu valoare juridică, iar pe de altă

parte instanța de apel, care a scos cererea de pe rol, susținând că aceasta urma a fi

examinată în procedură contencioasă în instanța competentă, deoarece a constatat

existența litigiului de drept.

La acest aspect, completul de judecată ține să evidențieze faptul că procedura

specială se deosebești de procedura contencioasă, prin natura juridică a pricinii, care

influențează direct și nemijlocit scopurile procedurii speciale și modalitățile aplicate

de către instanța judecătorească în apărarea drepturilor subiective incontestabile, care

nu pot fi realizate fără confirmarea acestora, pe când în procedura contencioasă se

apără drepturile subiective încălcate sau contestate.

Prin urmare, în procedura specială obiectul litigiului constituie apărarea

intereselor ocrotite de lege pe calea confirmării existenței sau lipsei faptelor juridice

sau altor situații de drept, de care depinde apariția, modificarea sau stingerea

drepturilor subiective ori patrimoniale.

La caz, Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și Victor Dilevschii au depus

cerere privind constatarea faptului care are valoare juridică și anume constatarea

faptului represiunii politice asupra lui Arhip Dilevschii, născut la xxxxx, în s. xxxxx,

r. Anenii Noi și a copiilor acestuia născuți în locul de represiune: Vladimir Dilevschii

născut la xxxxx, Victor Dilevschii născut la xxxxx și Nadejda Dilevscaia (Todica)

născută la xxxxx.

În conformitate cu art. 2 din Legea privind reabilitarea victimelor represiunilor

politice nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 victime ale represiunilor politice se

consideră persoanele care au avut de suferit de pe urma represiunilor politice arătate

în articolul 1, persoanele asupra cărora au fost adoptate decizii de represiune politică,

dar care au reușit să evite represiunile directe, inclusiv prin refugiu peste hotarele

republicii, membrii familiei persoanelor supuse represiunilor, inclusiv copiii care s-au

născut în locurile de represiune sau în drum spre ele, persoanele care au fost impuse

sau nevoite să-și urmeze părinții, rudele, tutorii în exil ori la locul de deținere

specială, sau rămase fără îngrijirea acestora, precum și copiii persoanelor executate în

urma represiunilor politice. Comitetele executive și primăriile municipale eliberează

legitimații respective victimelor represiunilor politice în localitatea unde au domiciliu

stabil.

Articolul 3, lit. e) și f) al aceleiași norme legale prevede că sunt declarate

nevinovate și urmează a fi reabilitate în fața societății și reintegrate în drepturi,

indiferent de locul lor de trai în prezent, toate persoanele care, în perioada dintre 7

noiembrie 1917 și 23 iunie 1990, au fost supuse represiunilor politice pe teritoriul

actualei Republici Moldova, precum și cetățenii Republicii Moldova, supuși

represiunilor politice pe teritoriul altui stat supuse la muncă forțată în condiții de

limitare a libertății, inclusiv în coloanele de muncă ale NKVD-ului și în batalioanele

disciplinare, internate în lagărele de concentrare sau de filtrare, condamnate la

privațiune de libertate, exilate sau trimise la muncă silnică în condiții de limitare a

libertății, pentru participare prin mobilizare la cel de-al doilea război mondial.

La rândul său art. 5 din Legea nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992 prevede că

cererea de reabilitare se depune de către persoana supusă represiunilor ori de către

alte persoane fizice sau juridice:

la Ministerul Afacerilor Interne, în privința persoanelor indicate la articolul 3

literele d) și e);

7

la Procuratura Generală, în privința persoanelor indicate la articolul 3 literele a),

b), c), f), g) și i);

la judecătoria raională, municipală (de sector), în privința persoanelor indicate la

articolul 3 litera h).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că în scopul

interpretării corecte a Legii nr. 1225-XII din 08 decembrie 1992, a fost adoptată

Legea nr. 296-XIII din 23 noiembrie 1994, care la art. 2 a indicat că conform

articolului 5 din lege, Ministerul Afacerilor Interne și Procuratura Generală

examinează dosarele penale și materialele de arhivă și dacă se constată că persoanele

au fost supuse nelegitim represiunilor, se întocmește un raport de încheiere asupra

cazului, eliberând victimelor represiunilor politice sau altor persoane interesate

certificatele de reabilitare. În cazul în care nu sunt temeiuri suficiente pentru

reabilitare din lipsă de documente necesare, Ministerul Afacerilor Interne și

Procuratura Generală aduc acest fapt la cunoștința persoanelor respective și le

lămuresc că ele, conform articolului 6 din lege, faptul represiunii îl pot stabili pe cale

judiciară, iar în cazul în care organele menționate refuză reabilitarea, persoanelor

interesate li se expediază în scris decizia respectivă, prin care li se acordă dreptul de a

face contestație la Curtea de Apel.

Din conținutul normei de drept citate rezultă că pe de o parte în cazul în care nu

sunt temeiuri suficiente pentru reabilitare din lipsă de documente necesare, organele

competente aduc acest fapt la cunoștința persoanelor interesate că acest fapt urmează

a fi stabilit pe cale judiciară, iar pe de altă parte refuzul de reabilitate, care poate fi

contestat la Curtea de Apel.

Potrivit răspunsurilor nr. 8/6-5-T-261/2022, nr. 8/6-5-D-263/2022 și nr. 8/6-5-D-

264/2022 din 10 iunie 2022, Ministerul Afacerilor Interne a comunicat lipsa

materialele de documentare și dosarul de arhivă privind represiunea politică a lui

Arhip Dilevschii, anul nașterii xxxxx, totodată a informat petiționarii că în acest caz

stabilirea faptului represiunii politice se face pe cale judiciară. (f.d. 32,33,34)

Totodată, din analiza răspunsului nr. 7/1-432/18-1440 din 24 iunie 2022, rezultă

că Procuratura Generală s-a aflat în imposibilitatea de a se pronunța asupra faptului

dacă petiționarea este sau nu victima represiunilor politice, deoarece lipsește dosarul

de deportate sau condamnare, a altor documente confirmative perioadei aflării lui

Arhip Dilevschii în locurile de represiune. (f.d.35)

În acest context instanța de recurs menționează că în situația insuficienței

temeiurilor de reabilitate constatarea faptului represiunii politice se face pe cale

judecătorească în procedura specială, or necesită confirmarea existenței sau lipsei

faptelor juridice, la caz, constatarea represiunii politice asupra lui Arhip Dilevschii,

născut la xxxxx și a copiilor acestuia născuți în locul de represiune.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, analizând decizia din 10

mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, menționează că instanța de apel eronat a reținut

un litigiu de drept, ori atât Ministerul Afacerilor Interne, cât și Procuratura Generală

nu a refuzat reabilitarea lui Arhip Dilevschii și a copiilor acestuia născuți în locul de

represiune, dar au reținut imposibilitatea constatării temeiului de reabilitare din lipsa

dosarului de deportare sau condamnare.

Prin urmare se atestă că instanța de apel nu a făcut distincție dintre refuzul

organului competent de declarare ca victimă a represiunii politice în urma examinării

juridice a încadrării în statutul de victimă și imposibilitatea verificării statutul de

victimă din cauza lipsei materialelor de arhivă privind represiunile politice.

8

Mai mult, instanța de apel constatând existența unui litigiu apărut între

Procuratura Generală și între Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii , Victor Dilevschii

nu a identificat care este dreptul subiectiv încălcat și urmărit de către Procuratura

Generală într-un eventual litigiu.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide că

instanța de apel fără temei legal a scos de pe rol cererea petiționarilor privind

constatarea faptului represiunii politice asupra lui Arhip Dilevschii, născut la xxxxx,

în s. xxxxx, r. Anenii Noi și a copiilor acestuia născuți în locul de represiune:

Vladimir Dilevschii născut la xxxxx, Victor Dilevschii născut la xxxxx și Nadejda

Dilevscaia (Todica) născută la xxxxx, deși urma să o soluționeze în fond în procedura

specială, având în vedere că se solicită constatarea faptului cu valoare juridică și în

lipsa unui litigiu de drept.

În această ordine de idei și prin prisma normelor sus-enunțate, instanța de recurs

consideră că instanța de apel a examinat cauza cu încălcarea normelor de drept

procedural, or, prezenta cauză urma a fi examinată în procedura specială, de către

instanța competentă.

Liberul acces la justiție, consacrat la art. 20 din Constituție, semnifică faptul că

orice persoană are dreptul la satisfacție efectivă din partea instanțelor judecătorești

competente împotriva actelor care îngrădesc drepturile, libertățile și interesele sale

legitime. Căile procedurale asigură persoanelor interesate accesul la o instanță de

judecată, căreia prin lege i s-a stabilit competența de a hotărî, iar pentru ca dreptul de

acces la o instanță să fie respectat, trebuie ca instanța în fața căreia este adusă cauza

să se bucure de jurisdicție deplină, adică instanța trebuie să fie competentă să

analizeze atât aspectele de fapt, cât și pe cele de drept ale cauzei.

Acest mod de reglementare al dreptului de acces la justiție este în concordanță

cu principiile Convenției pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, potrivit căreia exercitarea dreptului de acces la justiție presupune

tocmai asigurarea accesului oricărei persoane la un tribunal instituit de lege, adică

garantarea unei proceduri judiciare în fața căreia să se poată realiza, efectiv, acest

drept. Nerespectarea de către o instanță a dispozițiilor de drept intern implică în

principiu o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție (DMD Group, A.S. împotriva

Slovaciei, pct. 61).

În același timp, art. 6 § 1 din Convenția pentru apărarea Drepturilor Omului și a

Libertăților Fundamentale garantează ca prim aspect al procesului echitabil,

înfăptuirea justiției de către „un tribunal învestit de lege”, adică în primul rând, având

competență clar stabilită de legea națională. De aceea, normele de competență

jurisdicțională sunt de strictă interpretare, iar orice interpretare extensivă sau

restrictivă trebuie calificată ca abuz de drept.

Conjunctura descrisă supra denotă că Curtea de Apel Chișinău greșit nu a

examinat apelul și nu s-a expus pe fondul cauzei, or petiționarii corect au depus

prezenta cerere în procedura specială, prin care au solicitat constatarea faptului cu

valoare juridică.

În aceste circumstanțe Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată necesitatea admiterii recursului, cu casarea integrală a deciziei din 10 mai

2023 și restituirea cauzei la Curtea de Apel Chișinău, pentru judecarea apelului depus

de către Procuratura Generală.

În conformitate cu art. 431, art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

9

decide:

Se admite recursul declarat de către Nadejda Todica, Vladimir Dilevschii și

Victor Dilevschii.

Se casează integral decizia din 10 mai 2023 a Curții de Apel Chișinău, adoptată

în cauza civilă, intentată la cererea depusă de către Nadejda Todica, Vladimir

Dilevschii și Victor Dilevschii, persoană interesată Procuratura Generală cu privire la

constatarea faptului represiunii politice, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea

de Apel Chișinău.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecătorul Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

10