3r-96/24 — anularea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- anularea actului administrativ
- Temei legal
- nedepunerea motivării apelului
3r-96/24 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Dosarul nr. 3r-96/24
2-21145154-01-3r-08042024
Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani) V. Sîrbu
Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) V. Sîrbu, V. Negru, A. Braga
D E C I Z I E
29 mai 2024 mun. Chișinău
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Ion Malanciuc
examinând recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Reforma
Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel,
în cauza de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în
judecată depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „Reforma Art” împotriva
Consiliului Audiovizualului, terți Alexei Vizdan și Ion Țarnă, cu privire la anularea
actului administrativ individual defavorabil,
împotriva încheierii din 27 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 30 septembrie 2021, ÎCS „Reforma Art” SRL a depus cerere de chemare în
judecată împotriva Consiliului Audiovizualului, terți Alexei Vizdan și Ion Țarină,
cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.
Prin hotărârea din 30 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins acțiunea înaintată de ÎCS „Reforma Art” SRL împotriva Consiliului
Audiovizualului, terți Alexei Vizdan și Ion Țarnă, cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil.
La 31 octombrie 2023, ÎCS „Reforma Art” SRL a depus apel nemotivat
împotriva hotărârii din 30 octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Prin încheierea din 27 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat
inadmisibil apelul depus de ÎCS „Reforma Art” SRL împotriva hotărârii din 30
octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
La 03 aprilie 2024, prin intermediul poștei electronice, ÎCS „Reforma Art”
SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel, a declarat recurs împotriva încheierii
din 27 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea
încheierii recurate, cu remiterea cauzei pentru judecarea apelului în fond.
În motivarea recursului, reprezentantul recurentului a invocat că încheierea
contestată este pasibilă de a fi casată.
În context, reprezentantul companiei recurente a susținut că prima instanță a
omis să înainteze actele sale avocatului, fapt prin care a admis erori. Or, potrivit
materialelor cauzei, cererea de chemare în judecată a fost semnată de avocatul
Dumitru Pavel, care a anexat mandatul avocațial și a indicat atât adresa sa poștală
1
cât și adresa de email. În continuare, în ședința de judecată s-a prezentat avocatul
Dumitru Pavel, care a susținut cererea. De asemenea, pledoariile au fost scrise,
semnate și expediate tot de avocatul Dumitru Pavel. Ulterior, din motivul că
instanța nu a pronunțat hotărârea la data stabilită de 18 octombrie 2023, avocatul a
solicitat la 24 octombrie 2023, remiterea în adresa Cabinetului a dispozitivului
hotărârii primei instanțe, aceasta nefiind remisă. Tot avocatul a întocmit, a semnat
și a depus cererea de apel nemotivată, prin care a solicitat expres instanței de
judecată expedierea hotărârii motivate la adresa de email a avocatului.
Avocatul Dumitru Pavel a menționat că prima instanță niciodată nu a remis
vreun act către el. Toate actele emanate de la prima instanță: citațiile, încheierea de
numire a cauzei spre judecare, etc., au fost expediate doar prin poșta terestră la
adresa companiei recurent, ceea ce a făcut dificilă comunicarea cu instanța de
judecată și a îngreunat munca avocatului. Inclusiv, prima instanță nu a remis în
adresa avocatului, nici de email și nici poștală, copia hotărârii motivate, după cum
se atestă prin fotocopia scrisorii de expediere a actului judecătoresc.
În asemenea mod, hotărârea primei instanțe a fost remisă doar la sediul
companiei, însă aceasta nu a mai fost transmisă către avocat și acesta nu a avut
posibilitatea de a depuse apelul motivat, deoarece prima instanță nu i-a remis
hotărârea motivă.
Potrivit art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție
soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curții
de apel.
Conform art. 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe
și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile
prevăzute de prezentul cod și de alte legi.
Potrivit art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii
judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea
contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea
nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea
contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună
cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.
La caz, instanța de recurs constată că copia încheierii contestate a fost
notificată recurentului avocatul Dumitru Pavel la 29 martie 2024 (vol. I, f.d.233),
iar cererea de recurs a fost depusă la 03 aprilie 2024 (vol. I, f.d.237), în termen.
În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța
competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință
de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la
proces.
Curtea Supremă de Justiție a notificat intimaților copia recursului depus de
ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel.
Prin referința depusă la 30 aprilie 2024, Consiliul Audiovizualului a solicitat
respingerea recursului ca neîntemeiat.
În rest referințe nu au fost depuse.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
Examinând recursul depus de ÎCS „Reforma Art” SRL, reprezentată de
avocatul Dumitru Pavel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
2
consideră că acesta urmează a fi respins, cu menținerea încheierii contestate, din
considerentele ce succed.
În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) din Codul administrativ,
instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este
inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.
Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă
sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).
În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea
apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării
hotărârii motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se
depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Cu referire la normele legale enunțate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție reține că la 30 octombrie 2023 a fost pronunțată hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care s-a respins ca neîntemeiată acțiunea
înaintată de ÎCS „Reforma Art” SRL împotriva Consiliului Audiovizualului, terți
Alexei Vizdan și Ion Țarină, cu privire la anularea actului administrativ individual
defavorabil.
La 31 octombrie 2023, acționând în interesele ÎCS „Reforma Art” SRL,
avocatul Dumitru Pavel a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 30
octombrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. (vol. I, f.d.197-199)
În corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și
alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor
și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114.
Potrivit art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și comunicările
către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de
comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului
comunicării și acceptată de participantul la procedură.
Conform art. 97 alin. (1) și alin. (3) din Codul administrativ, notificarea este
comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de
prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de
notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin
poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.
În conformitate cu articolul 109 din Codul administrativ, un înscris poate fi
notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea
notificării este suficient avizul de recepție.
Avizul de recepție (DS8011043706AS) atașat la materialele cauzei (vol. I,
f.d.221) demonstrează incontestabil că hotărârea motivată din 30 octombrie 2023 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost notificată companiei apelante/recurente
ÎCS „Reforma Art” SRL la data de 19 ianuarie 2024, prin intermediul poștei
terestre și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.
Astfel, la caz, termenul de 30 de zile pentru depunerea motivării apelului la
Curtea de Apel Chișinău a început să curgă la 20 ianuarie 2024 și a expirat la data
de 19 februarie 2024.
Cu toate acestea, ÎCS „Reforma Art” SRL nu a respectat prevederile la art.
232 alin. (2) din Codul administrativ și nu a depus la Curtea de Apel Chișinău
motivarea apelului.
3
În ceea ce vizează alegația reprezentantului recurentului că, prima instanță a
omis să expedieze avocatului hotărârea motivată și din acest motiv nu a depus
motivarea apelului în termen, instanța de recurs îl consideră neîntemeiat. În acest
context, Completul de judecată reține că prima instanță a respectat procedura legală
prin notificarea acesteia către compania reclamantă, care este reprezentată legal de
avocat. Este responsabilitatea avocatului să monitorizeze și să comunice cu clienții
săi în legătură cu stadiul dosarului și documentele relevante.
Referitor la sugerarea avocatului companiei reclamante că instanța este
responsabilă pentru neîndeplinirea obligației de a comunica hotărârea motivată,
Completul menționează că, este obligația avocatului să-și exercite datoria
profesională și să monitorizeze dosarul clienților săi. Lipsa comunicării între avocat
și client nu poate fi imputată instanței, deoarece aceasta și-a îndeplinit obligația
legală prin notificarea companiei reclamante, ÎCS „Reforma Art” SRL.
Avocatul și clientul au responsabilitatea de a comunica reciproc și de a se
informa cu privire la evoluția dosarului. Iar, absența comunicării între aceștia nu
exonerează avocatul de responsabilitatea sa profesională de a urmări și de a
gestiona corespunzător cazurile clienților săi.
Conform reglementărilor legale relevante, instanța are obligația de a notifica
hotărârile și deciziile părților implicate într-un proces, iar avocații au datoria de a-și
reprezenta clienții în mod adecvat, asigurându-se că aceștia sunt informați
corespunzător cu privire la toate aspectele relevante ale cazului lor.
Într-o societate bazată pe statul de drept, respectarea procedurilor și a
normelor este esențială pentru menținerea încrederii în sistemul judiciar și pentru
asigurarea unui proces echitabil pentru toți cei implicați. În acest context, lipsa
comunicării sau neglijența în îndeplinirea datoriilor profesionale pot avea
consecințe serioase pentru clienți și pentru credibilitatea avocatului în fața instanței.
În concluzie, argumentele avocatului reclamantului nu justifică casarea
încheierii instanței de a considera apelul inadmisibil. Avocatul are responsabilitatea
de a-și exercita datoria profesională și de a comunica eficient cu clienții săi, iar
neîndeplinirea acestei responsabilități nu poate fi atribuită instanței.
În corespundere cu prevederile art. 24 alin. (1) din Codul administrativ,
participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ
trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință,
fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute
de lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și
peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din
dreptul de a mai exercita această cale de atac.
La caz, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se datorează
în exclusivitate comportamentului pasiv al recurentului și reprezentantului său, care
trebuiau să dea dovadă de responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-
credință de drepturile și obligațiile procedurale.
Reieșind din cele expuse, se constată temeinicia încheierii instanței de apel,
deoarece recurentul nu a prezentat motivarea apelului în modul stabilit de art. 232
alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin consecințele prevederilor
art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.
4
Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția pentru
Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.
Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare,
sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,
ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și,
în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în
decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în
obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în
restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri
prevăzute de lege.
Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un
anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se
subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea
respectivului drept nu mai este posibilă.
În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și
dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană,
în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a
justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza
Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg; Diaz
Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este o
restricție ce guvernează accesul la justiție.
Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că, soluția
emisă de către instanța de apel este una întemeiată legal și în corespundere cu
circumstanțele cauzei, or argumentele invocate în susținerea cererii de recurs sunt
contrare legislației procesuale și lipsite de relevanță.
Din aceste considerente, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat, cu menținerea încheierii
contestate.
În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Codul administrativ,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d e c i d e:
Se respinge recursul declarat de Societatea cu Răspundere Limitată „Reforma
Art”, reprezentată de avocatul Dumitru Pavel.
Se menține încheierea din 27 martie 2023 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Societatea cu Răspundere Limitată „Reforma Art” împotriva Consiliului
Audiovizualului, terți Alexei Vizdan și Ion Țarină, cu privire la anularea actului
administrativ individual defavorabil.
Decizia este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Stela Procopciuc
judecătorii Diana Stănilă
Ion Malanciuc
5