3ra-950/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-950/22 2-20098793-01-3ra-15092022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: O.Melniciuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A.Minciuna, E.Palanciuc, V.Negru) Î N C H E I E R E 16 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul Audiovizualului, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de Întreprinderea cu Capital Străin ,,Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată împotriva Consiliului Audiovizualului privind anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Consiliul Audiovizualului și a fost menținută hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă: La data de 12 august 2020 Întreprinderea cu Capital Străin ,,Reforma Art” Societate cu Răspundere Limitată (în continuare ÎCS ,,Reforma Art” SRL) a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Consiliului Audiovizualului privind anularea în tot a actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acestei acțiuni, ÎCS ,,Reforma Art” SRL a indicat că prin decizia Consiliului Audiovizualului nr. 12/63 din 29 mai 2020, cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului de televiziune Jurnal TV, urmare a autosesizării lui Dragoș Vicol, președintele Consiliului Audiovizualului, societății în calitate de fondatoare a postului de televiziune Jurnal TV i-a fost aplicată sancțiunea avertizare publică, pentru încălcarea prevederilor art. 13 alin. (6) lit. b) din Codul serviciilor media audiovizuale (licența de emisie AC 000747 din 3 iulie 2009), în conformitate cu art. 84 alin. (3) lit. a) din Codul serviciilor media audiovizuale.

În conformitate cu prevederile art. 84 alin. (11) și (12) din Codul serviciilor media audiovizuale, ÎCS Reforma Art SRL a fost obligată să difuzeze textul sancțiunii în următoarele 48 de ore de la data adoptării deciziei privind aplicarea sancțiunii, sonor și/sau vizual, de cel puțin 3 ori, în orele de maximă audiență, din 1 care o dată în principalul program audiovizual de știri, în cazul serviciilor media audiovizuale generaliste și/sau de știri. ÎCS ,,Reforma Art” SRL a menționat că Consiliul Audiovizualului i-a aplicat avertizare publică pentru încălcarea prevederilor art. 13 alin. (6) lit. b) din Codul serviciilor media audiovizuale, potrivit căruia în cadrul programelor audiovizuale de știri și de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie să fie respectate următoarele cerințe: evitarea oricăror forme de discriminare.

Conform reclamantei, sancțiunea menționată i-a fost aplicată pentru faptul difuzării de către postul de televiziune Jurnal TV în cadrul buletinului informativ Jurnalul orei 19:00 din 1 aprilie 2020, a unui subiect intitulat ,,Romii din Soroca, speriați de pandemie: INTRO- Coronavirus i-a speriat și pe romii din Soroca. Unii ne-au spus că ies din case doar când au nevoie să meargă la medic sau să cumpere de mâncare, în rest, se văd nevoiți să stea în locuințe, pentru că le este teamă de infectare. Alții afirmă că, pentru a nu se îmbolnăvi, se roagă sau mănâncă ceapă și usturoi. BETA- Epidemia de Coronavirus a cam lăsat dealul Sorocii pustiu. Dacă până nu demult străzile erau pline de romi, astăzi mai vezi unul pe ici-colo, restul stau refugiați în casă.

BETA: în aceste condiții fiecare se protejează cum poate. Unii mănâncă ceapă și usturoi, iar ca dezinfectant folosesc tăria. Alții se roagă la Dumnezeu să-i păzească. Urmare a analizei se atestă că acest reportaj conturează o atitudine discriminatorie față de etnia romă. Titlul reportajului, precum și intro-ul Coronavirus i-a speriat și pe romii din Soroca, creează din start o diferență dintre această etnie și restul populației, pe când răspândirea virusului COVID-19 este identică indiferent de rasă, origine, naționalitate etc. Luând în considerare că la momentul realizării reportajului or. Soroca se afla în carantină, era evident faptul ca romii să fie îngrijorați de sănătatea lor, de rând cu ceilalți locuitori, cu toate acestea, jurnalistul a pus accent doar pe etnia romă”.

Totodată, din actul administrativ contestat rezultă că postul de televiziune Jurnal TV, fondatoare căruia este reclamanta în cadrul programelor audiovizuale de știri și dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economic, social sau cultural nu a evitat forma de discriminare, prin faptul că din contextul reportajului sus enunțat a rezultat că etnia romă face parte dintr-o altă categorie de cetățeni, o categorie etnică care percepe altfel realitatea decât restul populației Republicii Moldova, iar virusul COVID-19 este atât de periculos, încât și romilor le este frică și întreprind măsuri de protecție. Totodată, în cadrul reportajului a fost remarcată intonația sarcastică a întrebărilor formulate de reporter: Cine va spus ca să nu ieșiți din casă?

De ce vă temeți? Ce fel de epidemie? De unde s-a luat această epidemie? Unde vă este masca? Cum vă protejați?. Toate acestea, în ansamblu, vin să alimenteze niște stereotipuri față de etnia romă, accentuând distanțarea acestora de restul populației. Nefiind de acord cu decizia adoptată, în data de 29 iunie 2020 ÎCS ,,Reforma Art” SRL a depus în adresa Consiliului Audiovizualului cerere prealabilă, solicitând anularea actului administrativ vizat, însă prin decizia nr. 16/100 din 10 iulie 2020, a cererea prealabilă fost respinsă. În susținerea ilegalității actului administrativ contestat, reclamanta a menționat că la data de 10 aprilie 2020, președintele Consiliului Audiovizualului, Dragoș 2 Vicol, a întocmit o autosesizare, prin care a insinuat că, un reportaj, difuzat de postul Jurnal TV, poartă un caracter discriminatoriu, de zeflemea, în privința etniei rome.

Prin scrisoarea Consiliul Audiovizualului nr. 208 din 10 aprilie 2020, s-a solicitat reclamantei în calitate de fondatoare a postului de televiziune Jurnal TV, prezentarea opiniei asupra celor invocate în autosesizarea dlui Dragoș Vicol, președinte al Consiliului Audiovizualului.

A subliniat că potrivit pct. 1 al dispoziției nr. 14 din 6 aprilie 2020, adoptată de Comisia pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, zilele de 7 aprilie – 17 aprilie 2020 au fost declarate zile de odihnă pentru toate unitățile din sectorul bugetar și instituțiile/autoritățile publice la autogestiune, cu excepția: instituțiilor medico- sanitare, de sănătate publică și servicii auxiliare pentru instituțiile de sănătate publică, serviciilor de salvare, urgență și de asistență socială; autorităților administrative din domeniul apărării naționale, ordinii publice și securității naționale; instituțiilor de învățământ de toate nivelurile (de educație timpurie, instituțiile de învățământ primar, secundar, profesional tehnic, superior, de învățământ extrașcolar și de învățământ special), care vor asigură desfășurarea procesului educațional la distanță.

Respectiv, actele administrative ce au declanșat procedura administrativă au fost emise de autoritatea publică în afara timpului de lucru, în perioada când prin act normativ s-a instituit că pârâtul nu poate activa, iar acest argument constituie un temei de a recunoaște nulitatea absolută a sancțiunii și a actului administrativ individual, or, Dragoș Vicol, la 10 aprilie 2020, când s-a autosesizat și când a semnat scrisoarea de expediere în adresa reclamantei a acestei autosesizări cunoștea că comite o faptă contrară normelor imperative ale legislației, faptă pentru care el este pasibil sancțiunii corespunzătoare.

În pofida acestei grave abateri, reclamanta a furnizat răspuns la scrisoarea pârâtului, prin care a expus, pe lângă faptul că actul vizat a fost emis în afara timpului de lucru, că: autosesizarea nu conține nici o referire la încălcarea vreunei prevederi legale, împrejurări în care reclamanta nu înțelege în ce ar consta pretinsa ilegalitate imputată acesteia, ci este formulată opinia dlui Dragoș Vicol în legătură cu un reportaj difuzat la postul de televiziune al reclamantei. În cadrul acestui reportaj, în contextul instituirii carantinei în or.

Soroca, a fost expusă situația reală existentă în comunitatea romilor din localitatea dată, cum reacționează ei la măsurile instituite de autorități, cum se protejează de virusul COVID-19, etc. Scopul reportajului a fost de a comunica publicului larg informații reale despre o comunitate de persoane, ce a permite publicului și autorităților să perceapă care e gradul de informare a comunității date, cum percep oamenii mesajele emanate de la autorități, cum le respectă, etc. Solicitantul a perceput total eronat mesajul reportajului și l-a distorsionat până la falsitate, insinuând lucruri total neadevărate. Consideră că semnatul a fost indus în eroare de limbajul popular și simplist utilizat de intervievați, dar aceasta este modul de comunicare a etniei date și așa percep ei lucrurile.

Reclamanta a indicat că nu a avut niciodată intenție de a discrimina persoane sau a le batjocori, dimpotrivă a dorit să evidențieze starea reală de lucruri. A expus că, nu poate fi vorba despre nici o încălcare în conținutul acestui reportaj, însă, pentru a se pronunța deplin asupra stărilor de fapt și de drept, a solicitat remiterea raportului ce urmează să fie întocmit de autoritatea publică asupra acestei autosesizări.

3 A menționat că, cu toate că nu a fost respectată procedura de inițiere a unui control, pârâtul a efectuat și întocmit un raport de monitorizare, prin care deja a insinuat careva pretinse încălcări și a calificat aceste pretinse abateri prin prisma unor norme legale: art. 13 alin. (6) lit. b) din Codul serviciilor media audiovizuale, care stabilește că, în cadrul programelor audiovizuale de știri și de dezbateri, de informare în probleme de interes public, de natură politică, economică, socială sau culturală trebuie sa fie respectate următoarele cerințe: evitarea oricăror forme de discriminare.

Raportul în cauză a fost înaintat reclamantei spre cunoștință prin scrisoarea din 25 mai 2020, fiindu-i adusă la cunoștință fapta pretins ilegală și calificarea juridică a acesteia, fiindu-i acordat termen până la 29 mai 2020 pentru a prezenta obiecțiile și poziția sa, fiind, totodată atenționată că nu este în drept să participe la ședința în cadrul căreia se va examina această chestiune, cauza fiind situația pandemică din țară. Reclamanta a apreciat această conduită ca o încălcare flagrantă a prevederilor art. 83 alin. (7) și (8) din Codul serviciilor media audiovizuale, care stabilește că, cu 10 zile lucrătoare înainte de desfășurarea ședinței publice în cadrul căreia va fi examinată sesizarea sau petiția, Consiliul Audiovizualului informează subiecții interesați despre data, ora și locul desfășurării acesteia.

Consiliul Audiovizualului examinează sesizarea sau petiția în lipsa subiecților interesați dacă a fost respectată procedura informării prealabile a acestora. În speță, pârâtul nu a respectat termenul minim legal de preavizare a reclamantei, despre examinarea sesizării dlui Dragoș Vicol, mai ales că însăși învinuirea (raportul de monitorizare), i-a fost comunicată cu doar 3 zile înainte de ședință, la care nu a avut posibilitatea de a participa și de a-și expune argumentele, ceea ce, în final, a atras încălcarea dreptului său la un proces echitabil. A notat că în pofida acestor grave devieri de la procedura legală, pârâtul a examinat chestiunea privind sancționarea în ședința din 29 mai 2020 și, prin actul administrativ individual, decizia nr. 12/63, publicată la 16 iunie 2020 pe site-ul www.audiovizual.md, a sancționat reclamanta cu sancțiunea avertizare publică.

Din conținutul deciziei contestate reiese cert că, reclamanta a fost sancționată pentru o pretinsă faptă de discriminare, însă pârâtul nu a fost în drept să constate o faptă de pretinsă discriminare și nici să aplice sancțiuni în această privință. Aceasta deoarece determinarea existenței unei discriminări poate și trebuie să fie efectuată în condițiile Legii nr. 121/2012, cu privire la asigurarea egalității, care definește noțiunea discriminării și determină autoritatea competență să o constate și să o sancționeze. Astfel, potrivit art. 2 din această lege, discriminare reprezintă orice deosebire, excludere, restricție ori preferință în drepturi și libertăți a persoanei sau a unui grup de persoane, precum și susținerea comportamentului discriminatoriu bazat pe criteriile reale, stipulate de prezenta lege sau pe criterii presupuse.

Reieșind din conținutul art. 11 alin. (1) din Legea nr. 121/2012 Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității (în continuare - Consiliu) este un organ colegial cu statut de persoană juridică de drept public, instituit în scopul asigurării protecției împotriva discriminării și al asigurării egalității tuturor persoanelor care se consideră a fi victime ale discriminării.

Potrivit, prevederilor art. 12 din aceeași Lege, Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității, i) examinează plîngerile persoanelor 4 care se consideră a fi victime ale discriminării; k) constată contravențiile cu elemente discriminatorii în conformitate cu prevederile Codului contravențional; l) sesizează organele de urmărire penală în cazul săvîrșirii unor fapte discriminatorii ce întrunesc elemente ale infracțiunii; m) contribuie la soluționarea amiabilă a conflictelor apărute în urma săvîrșirii faptelor discriminatorii prin concilierea părților și căutarea unei soluții reciproc acceptabile. Pârâtul nu a coroborat insinuările sale cu normele legale speciale, după cum nu a antrenat la examinarea chestiunii ce se află în competența altei instituții, anume Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității.

Din considerentul că în cadrul reportajului apreciat de greșit de pârât ca fiind discriminator, nu a fost vorba despre nici o formă de discriminare, reportajul fiind realizat în contextul instituirii carantinei în or. Soroca, în cadrul lui fiind expusă situația reală existentă în comunitatea romilor din localitatea dată, ÎCS ,,Reforma Art” SRL a depus prezenta acțiune, solicitând anularea deciziei Consiliului Audiovizualului nr. 12/63 din 29 mai 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului de televiziune Jurnal TV, urmare a autosesizării dlui Dragoș Vicol, președintele Consiliului Audiovizualului”, pe motiv că aceasta este ilegală și vădit neîntemeiată.

Prin hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, acțiunea în contencios administrativ depusă de ÎCS ,,Reforma Art” SRL a fost admisă, fiind anulat actul administrativ individual defavorabil, decizia Consiliului Audiovizualului nr. 12/63 din 29 mai 2020 ,,Cu privire la examinarea rezultatelor monitorizării postului de televiziune Jurnal TV, urmare a autosesizării dlui Dragoș Vicol, președintele Consiliului Audiovizualului”, ca neîntemeiată. Prin decizia din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Consiliul Audiovizualului și a fost menținută hotărârea din 16 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La data de 30 iunie 2022, Consiliul Audiovizualului a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la data de 12 octombrie 2022 a prezentat motivarea recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu emiterea unei noi decizii, de respingere a acțiunii. În motivarea recursului, recurentul a invocat dezacordul cu actul judecătoresc contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. La data de 14 octombrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei ÎCS ,,Reforma Art” SRL copia motivării recursului cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 21 octombrie 2022, ÎCS ,,Reforma Art” SRL a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Examinând admisibilitatea recursului depus de Consiliul Audiovizualului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. 5 În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). La rândul său, art. 245 alin. (2) din Codul administrativ, reglementează expres că motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Colegiul reține că regulile generale ce țin de calculul termenelor în materie de contencios administrativ sunt stipulate prin prisma art. 195 din Codul administrativ, de prevederile Codului de procedură civilă.

În conformitate cu art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. În baza art. 111 alin. (1), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.

Dacă începutul curgerii termenului se determină prin începutul unei zile, această zi se include în termen. Iar în corespundere cu art. 113 din același Cod, dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel. Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor juridice.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă. Prin prisma normelor enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că dispozitivul deciziei instanței de apel a fost pronunțat public în data de 15 iunie 2022 (f.d.198), iar la data de 30 iunie 2022, Consiliul Audiovizualului a depus recurs nemotivat (f.d.216), care ulterior la data de 12 octombrie 2022 a fost completat cu motivare (f.d.220).

Concomitent, din materialele cauzei, instanța de recurs reține că copia deciziei motivate a instanței de apel a cărei casare a fost solicitată de Consiliul Audiovizualului în prezentul recurs a fost recepționată de recurent la data de 9 septembrie 2022, ceea ce se confirmă prin adresa electronică office@cca.md (f.d.217). 6 Aceste circumstanțe le confirmă însăși Consiliul Audiovizualului în motivarea recursului, anexând în acest sens extrasul din poșta electronică al colaboratorului Curții de Apel Chișinău, precum că în data de 9 septembrie 2022 i-a fost expediată pentru informație și cunoștință copia motivată a deciziei din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.226).

Aici, Colegiul reține prin prisma art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) și art. 223 din Codul administrativ, că notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, iar termenul de depunere a motivării recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate a Curții de Apel Chișinău.

Respectiv, ținând cont de faptul că notificarea copiei deciziei motivate participanților la proces are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură, Colegiul reține că comunicarea actelor de procedură, prin mijloace electronice, are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură (a se vedea Stichting Landgoed Steenbergen și alții vs Olanda, nr. 19732/17, § 52-53, 16 februarie 2021). În speță, indicarea mijlocului electronic în cererea de apel și a motivării apelului (f.d.148,166), denotă acceptul părții la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată la adresa respectivă.

Prin urmare, în situația în care materialele cauzei atestă notificarea copiei deciziei motivate din 15 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău către recurentul Consiliul Audiovizualului, la data de 9 septembrie 2022, la adresa electronică recunoscută office@cca.md (f.d.217), Colegiul iterează că, din ziua următoare a aducerii la cunoștință a deciziei motivate urmează a fi calculat termenul de 30 de zile în sensul art. 245 alin. (2) din Codul administrativ pentru depunerea motivării recursului. Cu alte cuvinte, în speță, termenul de prezentare pentru Consiliul Audiovizualului a motivării recursului și-a început curgerea la data de 10 septembrie 2022, ziua imediat următoare datei recepționării copiei deciziei motivate (f.d.217) și a expirat în data de 10 octombrie 2022, zi de luni.

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, Consiliul Audiovizualului a depus motivarea recursului în data de 12 octombrie 2022 (f.d.220), motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ – recursul se declară inadmisibil, când motivarea recursului a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2). Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ consideră că circumstanțele descrise supra evidențiază caracterul echivoc al recursului depus de Consiliul Audiovizualului, or, recurentul fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să întreprindă măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin depunerea motivării recursului în termenul stabilit de lege, care să corespundă exigențelor impuse de legiuitor, condiție însă ce nu se atestă la caz.

Din aceste considerente, ținând cont de faptul că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor sale de acces la justiție (cauza Van Harn împotriva Germaniei) și având în vedere că în cazul examinării recursului 7 depus de Consiliul Audiovizualului, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a-l declara inadmisibil prin prisma aspectelor sus-enunțate.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Consiliul Audiovizualului se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 8